Connect with us

CALEIDOSCOP

Secretul din spatele miilor de cercuri bizare apărute din senin în Deșertul Namib

cercuri magice

Mii de cercuri de vegetație, au răsărit aparent din senin, pe un pământ în care nu crește nimic. Bizarele “cercuri magice”, cum au fost ele denumite, au fost descoperite în iarba groasă a deșertului Namib.

Deșertul Namib este un deșert în sud – vestul Africii, întinzându-se de-a lungul coastei Oceanului Atlantic a Namibiei și Angolei pe 1.200 km (lățime circa 60 km), având zone cu dune înalte de până la 150m. Potrivit wikipedia.org, numele său în limba indienilor înseamnă “locul ce nu există”. Numele Namib vine de la un zeu al furtunilor și trăznetelor, zeu pe care băștinașii îl considerau foarte puternic.

Aceste formațiuni circulare care cresc ce cresc și apoi dispar brusc au produs tot felul de explicații fantastice.

Unii cred cu tărie că acestea au apărut deoarece OZN-uri ar fi aterizat acolo, sau că ar fi produsul respirației toxice a unui dragon subteran ori amprenta unui Zeu. Pe lângă toate aceste explicații paranormale există și explicații științifice pentru acest fenomen bizar.

Insecte și plante care concurează pentru resurse

După ani de dezbateri asupra cauzelor ce determină apariția acestor forme bizare de pământ, un nou studiu publicat in revista Nature sugerează ca este nevoie de o combinație perfectă a două forțe naturale pentru a face ca cercurile stranii să se producă.

Noile rapoarte științifice arată că ecologiștii au folosit simulări pe calculator pentru a explica apariția cercurilor. Acestea au combinat efectele grupurilor de termite de nisip care mănâncă rădăcini și care concurează subteran pentru resurse, cu ideea unor plante cu auto-organizare care concurează deasupra solului pentru apă.

cercuri magice1

“Cerc Magic” în Deșertul Namib. Foto: Jen Guyton

Acestea sunt cele mai vehiculate teorii sugerate de cercetători. Ipoteza termitelor a apărut în 2013, iar sugestiile despre plante au fost îmbrățișate de mass-media în 2014. Dar nici unul nu a putut explica singur fenomenul “cercurilor magice”.

Cu toate acestea, combinația prezentată în simulările create de Corina Tarnita și echipa ei de la Universitatea Princeton sugerează că cele două procese împreună creează tipare care imită cel puțin unele dintre cele găsite în deșertul Namib. Așa cum Juan A. Bonachela, profesor asistent la Universitatea din Strathclyde și co-autor al noului studiu, a declarat pentru Gizmodo:

Doar prin luarea în considerare a interacțiunii dintre termite și autoorganizarea vegetației putem obține o descriere atât de cuprinzătoare a principalelor proprietăți raportate pentru “Cercurile Magice”. Noi oferim o explicație plauzibilă pentru modul în care acestea și alte modele de vegetație obișnuite apar, care [include] ceea ce se credea că sunt explicații reciproc exclusive pentru sistem“.

“Cercurile Magice” au un diametru cuprins între 1,83 și 35 de metri. Un studiu al lui Walter R. Tschinkel în anul 2012 a constatat că “durata de viață” a cercurilor mici este de aproximativ 24 de ani, iar pentru cele mai mari de 43-75 de ani. Ele se găsesc cel mai adesea pe marginea estică a deșertului Namib din Africa de Sud-Vest. Sunt ușor de observat atât pe teren, cât și din aer, iar numărul lor este de ordinul sutelor de mii. Tschinkel constata, în 2012, că așa-zisele cercuri magice se întind din sudul Angolei și până în nordul Africii de Sud oriunde este sol nisipos, iar precipitațiile sunt între 50 și 100 mm pe an.

cercuri magice2

Studentul absolvent Jen Guyton colectează date despre “cercurile magice”. Foto: Tyler Coverdale

Miturile orale ale poporului Himba, un grup pastoral care locuiește în Namibia și Angola, au explicat cercurile misterioase ca fiind amprentele lăsate de zeul Mukuru, strămoșul lor original. Ghidurile turistice, pe de altă parte, au promovat legenda că cercurile sunt create de respirația otrăvitoare a unui dragon subteran. O altă teorie afirma că locul cercurilor ciudate este, probabil, un loc de aterizare al OZN-urilor.

Tarnita a declarat pentru The Guardian că cercetătorii nu cred că simularea lor poate explica toate cercurile magice, deși “obținem o descriere mult mai completă a tiparelor” prin combinarea efectelor termitelor simulate cu cele ale plantelor competitive.

Alți cercetători au pus la îndoială rezultatele simulărilor pe calculator, susținând că aproximarea cantităților de precipitații și durata de viață a coloniilor de termite nu sunt suficient de precise.

Cu toate acestea, s-a sugerat că această cercetare ar putea fi utilă în explicarea altor cercuri din lume – cum ar fi Heuweltjies din Africa de Sud și cercuri din Australia.

 

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

CALEIDOSCOP

O insulă din Japonia a dispărut în mod misterios fără ca cineva să observe

insulă

Esanbe Hanakita Kojima, a fost o insulă nelocuită localizată în Marea Ohotsk la nord de Hokkaido, Japonia. Insula și-a primit numele în anul 2014.

Micuța insulă ce măsura doar doar 1,4 metri deasupra apei, conform unor măsurători efectuate în anul 1987, delimita hotarul vestic a unui grup de insule, denumite Teritoriile Nordice, care fac obiectul unei dispute între Japonia și Rusia.

Se presupune că insula a dispărut fără urmă sub valuri, acest lucru trecând aparent neobservat de către locuitorii din Sarufutsu, un sat de pe vârful nordic al insulei principale Hokkaido, aflat la doar 500 de metri distanță.

Potrivit The Guardian, nimeni de pe Sarufutsu nu ar fi observat că o întreagă insulă s-a “topit”, până în ziua când au fost avertizați asupra dispariției abia în septembrie, după ce autorul Hiroshi Shimizu a vizitat Sarufutsu pentru a scrie o continuare a cărții sale despre insulele “ascunse” din Japonia.

imagine aeriana

Foto: Auntmasako/ Pixabay

Scriitorul a alertat comunitatea locală de pescari, care și-a trimis navele în locul unde trebuia să fie insula constatând cu stupoare că aceasta a dispărut.

Pescarii mai bătrâni au declarat că au văzut insula acum zeci de ani, dar mai târziu au evitat zona deoarece sistemele lor de navigație au înregistrat-o ca pe un recif submarin.

În urma cercetărilor efectuate de experții japonezi cu ajutorul gărzii de coasta, au concluzionat că dispariția insulei a fost favorizată de eroziunea la care a fost supusă, sub acțiunea directa a vânturilor puternice și a blocurilor de gheață care se formează în Marea Ohotsk în fiecare iarnă.

După ce va avea loc confirmarea oficială a dispariției, zona economică exclusivă a Japoniei (Japan’s EEZ) se va micșora cu aproximativ o jumătate de kilometru. În prezent Japonia are dispute cu privire la granițele sale cu Rusia, asupra insulelor cu resurse naturale importante, cum ar fi gaze naturale şi petrol.

Conu Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

CALEIDOSCOP

O nouă descoperire explică în cele din urmă cum au reușit acum 4500 de ani egiptenii să mute blocuri de piatra de 2,5 tone pentru a construi piramidele

marea piramidă

Marea Piramidă de la Giza, cunoscută ca și piramida lui Kheops, a fost cândva cea mai înaltă construcție din lume. Recordul a durat până în anul 1889 când a fost construit Turnul Eiffel.

Construită în jurul anului 2560 î.Hr, de faraonul Khufu din a IV-a Dinastie, Marea Piramidă măsura 146 m (azi 138 m) în înălțime și cuprinde 2.521.000 m cubi de piatră.

Ridicarea ei ar fi durat mai mult de 20 de ani cu ajutorul a 100000 de oameni. Multă vreme arheologii au emis mai multe teorii pentru a explica cum au fost transportate masivele blocuri de piatra ce cântăresc aproximativ 2,5 tone, acum 4500 de ani.

De curând, o echipă de arheologi de la French Institute for Oriental Archaeology şi University of Liverpool , condusă de profesorul Yannis Gourdon, au descoperit rămășițele unui sistem de transport la site-ul arheologic Hatnub, care a fost cândva o veche carieră de alabastru la est de orașul Amarna.

Dr. Mustafa Vaziri, Secretarul General al Consiliului Suprem de Antichități din Egipt, a declarat că misiunea arheologică şi-a început activitatea în 2012 cu scopul de a studia scrierile şi inscripţiile de la cariera şi pentru a înţelege cum extrăgeau vechii egipteni pietrele de alabastru, care erau utilizate la fabricarea statuilor, sicrie, plăci și pereți interiori la piramidă.

În timpul misiunii arheologice, au reușit să detecteze un sistem unic de transport și de tragere a blocurilor de piatră de la ieșirea din carieră până la piramidă.

rampa piramida

Credit: Yannis Gourdon/Ifao

Yannis Gourdon, conducătorul misiunii, a declarat că sistemul descoperit  era compus dintr-o pantă centrală, înconjurată de 100 de trepte, în care se aflau găuri pentru a permite utilizarea de pârghii. În plus au mai descoperit peste 100 de corzi folosite probabil pentru a trage imensele blocuri de alabastru.

Sistemul format din sănii, pârghii, sfori și trepte cu găuri, permitea transportul blocurilor de alabastru din carieră prin pante abrupte de cel puțin 20 % sau mai mult.

Pe lângă marea descoperire a sistemului de transport, la carieră au mai fost găsite 4 picturi, dintre care una conținea o schiță a cuiva în picioare iar trei dintre plăcile rămase conțin scrieri vechi în linie.

pictura egipt

Cum au transportat vechii egipteni acum 4500 de ani uriașele blocuri de piatră a fost un mister îndelungat, însă această descoperire colosală a reușit să facă lumină prin scoaterea la suprafață a acestui sistem de rampă care facilita mutarea blocurilor de piatră la piramida.

Conu Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

CALEIDOSCOP

Misterul pietrelor umblătoare din Valea Morții. Unele cântăresc sute de kilograme

pietre miscătoare

Planeta noastră nu contenește în a ne surprinde cu fenomene care mai de care mai bizare. Suntem înconjurați de mistere în aproape orice loc de pe glob. De cele mai multe ori însă, știința reușește să găsească răspunsul potrivit pentru cele mai fantastice întrebări.

Într-un loc îndepărtat și neprimitor, după cum îl recomandă și numele, Valea Morții din California, SUA, un fenomen incredibil pare să sfideze legile fizicii. Aici, pe un platou deșertic extrem de arid și de drept, pietre de diferite dimensiuni și greutăți par a se lua la “întrecere” fără intervenția omului sau a animalelor.

Cu toate că nimeni nu a reușit să le surprindă în direct mișcările, dovada că bolovanii se deplasează stă în dârele pe care le lasă în urma lor. Unele pietre călătoare cântăresc de la câteva grame și până la sute de kilograme.

Oamenii de știință și cei pasionați de mistere au fost șocați de ciudatul fenomen care la început părea să nu aibă o explicație. Urmele lăsate par a fi în linie dreaptă iar altele în zig-zag întretăindu-se.

By Daniel Mayer - Originally from en.wikipedia; description page is (was) herefirst upload in en wikipedia on 04:23, 28 October 2002 by Maveric149, CC BY-SA 3.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=62647

Foto: Daniel Mayer – Original postat pe wikipedia.

Speculațiile pe marginea ciudatului fenomen apar în permanență. Oamenii de știință au încercat să facă lumină în acest caz de-a lungul anilor, însă nici până în ziua de azi misterul nu a fost pe deplin elucidat.

Geologul american George M. Stanley, publica în anul 1955 un studiu prin care lansa ipoteza că pietrele ar aluneca pe o crustă de gheață ce se formează noaptea când temperaturile scad frecvent sub 0 grade. Pe această pârtie astfel formată, pietrele ar aluneca împinse de vânturile puternice ce au loc aici.

Câțiva ani mai târziu, în 1972, cercetătorii Bob Sharp și Dwight Carey, au monitorizat pietrele în cadrul unui studiu și au descoperit că teoria anterioară este incompletă sau incorectă, deoarece, unele pietre au trasee diferite care uneori se întretaie și nu se mișca în același timp.

În 1996 geologul Paula Messina, a observat că mișcările erau cumva legate și de perioadele ploioase. De aici a dedus că praful fin s-ar transforma într-un lut alunecos care ar facilita alunecarea sub influența vântului.

Mister rezolvat?

Articole de știri din zilele noastre afirmă că misterul ar fi fost rezolvat, după ce un grup de cercetători au echipat unele pietre cu GPS și aparate foto. Astfel au observat că în perioada decembrie 2013 – ianuarie 2014, mai mult de 60 de pietre s-au deplasat, unele până la 224 de metri.

Aceste noi observații contrazic ipotezele anterioare ale vânturilor sau ale porțiunilor groase de gheață care ar facilita deplasarea.

Rocile se pare că se deplasează atunci când porțiuni mari de gheață, cu o grosime de doar câțiva milimetri, plutesc pe un iaz efemer ce se formează doar iarna și care dispar în zilele însorite. Aceste panouri subțiri de gheață, plutesc pe apa din iaz sunt conduse de vânturi ușoare cu tot cu pietre la o viteză de până la 5 m / min (0,3 km / h).

Unele mișcări măsurate de GPS au durat până la 16 minute, iar o serie de pietre s-au mutat de mai mult de cinci ori în timpul existenței iazului în iarna anului 2013-2014.

Cu toate acestea scepticii încă nu pot accepta ultima explicație ca fiind general valabilă. Magia pietrelor umblătoare persistă în rândul pasionaților de mistere și atrage anual mii și mii de curioși din toată lumea.

Conu Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

Abonare la blog via email

Introdu adresa de email pentru a te abona la acest blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 15 abonați

Articole Recente

minte minte
SĂNĂTATE3 ore ago

Mintea corectă versus Mintea incorectă. Psihologul Alexandru Pleşea, ne învață câteva exerciții prin care ne putem exersa Mintea psihologică:

Mintea devine incorectă de pe vremea adaptării sociale, unde repetiția comportamentului preluat de la adulți devine constantă. Astfel, preluăm atitudini...

SĂNĂTATE2 zile ago

Psiholog român dezvăluie: 6 secrete care ne mențin tineri

Oamenii de ştiinţă susţin că există o legătură între nivelul de inteligenţă al unei persoane şi modul în care acesta...

Lacul Hillier Lacul Hillier
DESTINAȚII3 zile ago

Lacul unic în lume a cărui nuanță roz sfidează explicația științifică

Dacă întrebăm o sută de români ce culoare are apa din lacuri, râuri, mări și oceane, probabil răspunsul favorit va...

insulă insulă
CALEIDOSCOP4 zile ago

O insulă din Japonia a dispărut în mod misterios fără ca cineva să observe

Esanbe Hanakita Kojima, a fost o insulă nelocuită localizată în Marea Ohotsk la nord de Hokkaido, Japonia. Insula și-a primit numele...

lenes2 lenes2
LUMEA NECUVÂNTĂTOARELORO săptămână ago

În această casă locuiesc cei mai mulți leneși din lume

Originar din America de Sud și Centrală, Leneșii sunt mamifere placentare ce aparțin subordinului Folivora. Leneșii sunt adaptați stilului de...

marea piramidă marea piramidă
CALEIDOSCOPO săptămână ago

O nouă descoperire explică în cele din urmă cum au reușit acum 4500 de ani egiptenii să mute blocuri de piatra de 2,5 tone pentru a construi piramidele

Marea Piramidă de la Giza, cunoscută ca și piramida lui Kheops, a fost cândva cea mai înaltă construcție din lume....

pietre miscătoare pietre miscătoare
CALEIDOSCOPO săptămână ago

Misterul pietrelor umblătoare din Valea Morții. Unele cântăresc sute de kilograme

Planeta noastră nu contenește în a ne surprinde cu fenomene care mai de care mai bizare. Suntem înconjurați de mistere...

puzzlewood puzzlewood
DESTINAȚIIO săptămână ago

Puzzlewood, fantasticul loc din “Stăpânul Inelelor”, chiar există

Puzzlewood este un loc încântător și unic localizat în zona Forest of Dean, un district nemetropolitan din cadrul comitatului Gloucestershire...

prietenie prietenie
SĂNĂTATEO săptămână ago

Aceste trucuri psihologice vor determina oamenii să vă placă imediat. Funcționează garantat!

Foarte mulți oameni reușesc să-și facă noi prieteni sau să-și găsească jumătatea extraordinar de ușor, în mod natural. Din păcate...

Franz Liszt Franz Liszt
CALEIDOSCOP2 săptămâni ago

Renumitul compozitor Franz Liszt, impresionat de Barbu Lăutaru la o petrecere boierească din Iaşi: „Eşti un artist adevărat“

În timpul turneului în care Franz Liszt a încântat audienţele din mai multe oraşe româneşti, celebrul compozitor maghiar l-a cunoscut...

Statistici blog

  • 343.176 vizite

Trending