Connect with us

CALEIDOSCOP

Secretul din spatele miilor de cercuri bizare apărute din senin în Deșertul Namib

cercuri magice

Mii de cercuri de vegetație, au răsărit aparent din senin, pe un pământ în care nu crește nimic. Bizarele “cercuri magice”, cum au fost ele denumite, au fost descoperite în iarba groasă a deșertului Namib.

Deșertul Namib este un deșert în sud – vestul Africii, întinzându-se de-a lungul coastei Oceanului Atlantic a Namibiei și Angolei pe 1.200 km (lățime circa 60 km), având zone cu dune înalte de până la 150m. Potrivit wikipedia.org, numele său în limba indienilor înseamnă “locul ce nu există”. Numele Namib vine de la un zeu al furtunilor și trăznetelor, zeu pe care băștinașii îl considerau foarte puternic.

Aceste formațiuni circulare care cresc ce cresc și apoi dispar brusc au produs tot felul de explicații fantastice.

Unii cred cu tărie că acestea au apărut deoarece OZN-uri ar fi aterizat acolo, sau că ar fi produsul respirației toxice a unui dragon subteran ori amprenta unui Zeu. Pe lângă toate aceste explicații paranormale există și explicații științifice pentru acest fenomen bizar.

Insecte și plante care concurează pentru resurse

După ani de dezbateri asupra cauzelor ce determină apariția acestor forme bizare de pământ, un nou studiu publicat in revista Nature sugerează ca este nevoie de o combinație perfectă a două forțe naturale pentru a face ca cercurile stranii să se producă.

Noile rapoarte științifice arată că ecologiștii au folosit simulări pe calculator pentru a explica apariția cercurilor. Acestea au combinat efectele grupurilor de termite de nisip care mănâncă rădăcini și care concurează subteran pentru resurse, cu ideea unor plante cu auto-organizare care concurează deasupra solului pentru apă.

cercuri magice1

“Cerc Magic” în Deșertul Namib. Foto: Jen Guyton

Acestea sunt cele mai vehiculate teorii sugerate de cercetători. Ipoteza termitelor a apărut în 2013, iar sugestiile despre plante au fost îmbrățișate de mass-media în 2014. Dar nici unul nu a putut explica singur fenomenul “cercurilor magice”.

Cu toate acestea, combinația prezentată în simulările create de Corina Tarnita și echipa ei de la Universitatea Princeton sugerează că cele două procese împreună creează tipare care imită cel puțin unele dintre cele găsite în deșertul Namib. Așa cum Juan A. Bonachela, profesor asistent la Universitatea din Strathclyde și co-autor al noului studiu, a declarat pentru Gizmodo:

Doar prin luarea în considerare a interacțiunii dintre termite și autoorganizarea vegetației putem obține o descriere atât de cuprinzătoare a principalelor proprietăți raportate pentru “Cercurile Magice”. Noi oferim o explicație plauzibilă pentru modul în care acestea și alte modele de vegetație obișnuite apar, care [include] ceea ce se credea că sunt explicații reciproc exclusive pentru sistem“.

“Cercurile Magice” au un diametru cuprins între 1,83 și 35 de metri. Un studiu al lui Walter R. Tschinkel în anul 2012 a constatat că “durata de viață” a cercurilor mici este de aproximativ 24 de ani, iar pentru cele mai mari de 43-75 de ani. Ele se găsesc cel mai adesea pe marginea estică a deșertului Namib din Africa de Sud-Vest. Sunt ușor de observat atât pe teren, cât și din aer, iar numărul lor este de ordinul sutelor de mii. Tschinkel constata, în 2012, că așa-zisele cercuri magice se întind din sudul Angolei și până în nordul Africii de Sud oriunde este sol nisipos, iar precipitațiile sunt între 50 și 100 mm pe an.

cercuri magice2

Studentul absolvent Jen Guyton colectează date despre “cercurile magice”. Foto: Tyler Coverdale

Miturile orale ale poporului Himba, un grup pastoral care locuiește în Namibia și Angola, au explicat cercurile misterioase ca fiind amprentele lăsate de zeul Mukuru, strămoșul lor original. Ghidurile turistice, pe de altă parte, au promovat legenda că cercurile sunt create de respirația otrăvitoare a unui dragon subteran. O altă teorie afirma că locul cercurilor ciudate este, probabil, un loc de aterizare al OZN-urilor.

Tarnita a declarat pentru The Guardian că cercetătorii nu cred că simularea lor poate explica toate cercurile magice, deși “obținem o descriere mult mai completă a tiparelor” prin combinarea efectelor termitelor simulate cu cele ale plantelor competitive.

Alți cercetători au pus la îndoială rezultatele simulărilor pe calculator, susținând că aproximarea cantităților de precipitații și durata de viață a coloniilor de termite nu sunt suficient de precise.

Cu toate acestea, s-a sugerat că această cercetare ar putea fi utilă în explicarea altor cercuri din lume – cum ar fi Heuweltjies din Africa de Sud și cercuri din Australia.

Conu Ticu/authenticmagazin.com

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

CALEIDOSCOP

“Mărul morții”, cel mai otrăvitor copac din lume

Nu mâncați, nu atingeți și nici măcar nu inspirați aerul din jurul arborelui Manchineel

Machineel tree - fruit

Cunoscut ca fiind cel mai periculos copac din lume, acesta se găsește de-a lungul plajelor de nisip și mangrovelor din climatele tropicale care se întind de la Florida la Caraibe și până în anumite părți din America Centrală și de Sud.

Denumit arborele Manchineel (Hippomane mancinella) este o specie de plantă cu flori din familia Euphorbiaceae.

Otrava Manchineelului

Conchistadorii spanioli l-au numit “manzanilla de la muerte, „micul măr al morții”. Aceasta se referă la faptul că manchineelul este unul dintre cei mai toxici arbori din lume.

Florile mici verzui sunt urmate de fructe, care au un aspect similar cu mărul, sunt verzi sau galbene verzui când sunt coapte. Fructul este otrăvitor, la fel ca orice altă parte a copacului.

Arborele are o sevă alb-lăptoasă care conține numeroase toxine și poate provoca vezicule. Seva este prezentă în fiecare parte a copacului: scoarță, frunze și fructe.

Toate părțile copacului conțin toxine extrem de puternice. Seva sa alb – lăptoasă conține phorbol și alți iritanți ai pielii, producând dermatită alergică foarte puternică la simplul contact.

Adăpostitul sub copac în timpul ploii, provoacă vezicule ale pielii prin simplul contact cu apa. Chiar și o mică picătură de ploaie contaminată cu substanța lăptoasă din el va provoca iritații ale pielii.

Seva de machineel, este deasemenea, cunoscută pentru deteriorarea vopselelor de pe mașini. Arderea unor părți ale copacului poate provoca leziuni oculare dacă fumul ajunge la ochi.

Până și simpla inhalare a fumului sau a aerului umed din preajma copacului poate provoca iritații puternice la nivelul plămânilor.

Contactul cu seva sa lăptoasă (latex) produce dermatită buloasă, cheratoconjunctivită acută și eventual defecte epiteliale corneene mari.

“Mărul otrăvit”

Machineel tree - fruit
Fructe și frunziș de Manchineel la Cabo Blanca, Peninsula Nicoya, Costa Rica.
[foto: Hans Hillewaert /CC BY-SA 3.0]

Deși fructul ce seamănă cu un măr, este potențial fatal dacă este consumat, nu au fost raportate încă astfel de cazuri în literatura modernă.

Ingerarea poate produce gastroenterită severă cu sângerare, șoc și suprainfecție bacteriană, precum și potențialul compromiterii căilor respiratorii datorate edemului.

Când este ingerat, fructul este la început dulce – plăcut , cu un sentiment ciudat de piper ce progresează treptat către o senzație de arsură și strângere a gâtului.

Simptomele continuă să se înrăutățească până când pacientul abia mai poate înghiți alimente solide din cauza durerii chinuitoare și a senzației de sufocare.

În unele părți ale ariei sale, mulți copaci sunt însoțiți de semne de avertizare, de exemplu în Curaçao sunt marcați cu un „X” roșu pe trunchi pentru a indica pericolul. În Antilele Franceze copacii sunt adesea marcați cu o bandă roșie pictată la câțiva metri deasupra solului.

Do not touch the Manchineel!
Semn de avertizare pentru arborele Manchineel. [Photo: Scott Hughes/CC BY-SA 2.0)]

În trecut caraibienii otrăveau rezervele de apă ale dușmanilor cu frunze de machineel. Exploratorul spaniol Juan Ponce de León a murit la scurt timp după o rană suferită în lupta cu Calusa din Florida, lovit fiind de o săgeată care fusese otrăvită cu sevă de manchineel.

În ciuda pericolelor inerente asociate cu manipularea acestuia, copacul a fost folosit ca sursă de lemn de către producătorii de mobilă din Caraibe de secole. Trebuie tăiat și lăsat să se usuce la soare pentru a îndepărta seva.

Împarte acest articol cu prietenii tăi dacă ți-a plăcut. Iți mulțumim!

Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

CALEIDOSCOP

Ce s-ar întâmpla dacă omenirea ar detona bomba atomică în spațiu?

The Effect of Nuclear Weapons, Departamentul Apărării al SUA, publicat de Comisia pentru Energie Atomică, iunie 1957

atomic bomb

Atunci când o armă nucleară este detonată aproape de suprafața Pământului, densitatea aerului este suficientă pentru a atenua radiația nucleară (neutroni și raze gamma) într-un asemenea grad încât efectele acestor radiații sunt în general mai puțin importante decât efectele exploziei și ale radiației termice.

Mărimile relative ale efectelor radiației explozive, termice și nucleare sunt prezentate în figura 1 pentru o armă de fisiune nominală (20 kilotoni) la nivelul mării.

Fig. 1 – Efectele armei nucleare la suprafață (20 KT)

Porțiunile solide ale celor trei curbe corespund unor niveluri semnificative de intensitate a exploziei, termice și nucleare. Suprapresiunile explozive vor distruge majoritatea structurilor.

Intensitățile termice vor produce arsuri grave persoanelor expuse. Dozele de radiații nucleare cuprinse între 500 și 5.000 de roentgen sunt necesare pentru a produce moarte sau incapacitate rapidă la oameni.

EFECTELE ARMELOR NUCLEARE ÎN SPAȚIU

Dacă o armă nucleară este explodată în vid, cum ar fi spațiul cosmic, complexitatea efectelor sale se schimbă drastic.

În primul rând, în absența unei atmosfere, explozia în sine dispare complet. Cu alte cuvinte forma clasică de ciupercă în urma detonării nu se mai formează.

În al doilea rând, dispare și radiația termică, așa cum este definită de obicei. În lipsa aerului pentru încălzirea valului de explozie radiația de frecvență emisă de arma în sine este mult mai mare.

În absența atmosferei, radiațiile nucleare nu vor suferi nici o atenuare fizică și singura degradare a intensității va apărea din reducerea ei odată cu distanța.

Ca urmare, gama dozelor semnificative va fi de multe ori mai mare decât este în cazul unei detonări la nivelul mării.

Cu astfel de arme, razele letale provenite din radiațiile nucleare în spațiu, se pot întinde pe sute de mile. Înțelesul unor astfel de raze letale uriașe într-un posibil război spațial viitor nu poate fi acum evaluat.

Cu toate acestea, pare clar că vehiculele de luptă spațială cu echipaj, cu excepția cazului în care este posibilă o protecție puternică, vor fi considerabil mai vulnerabile la armele nucleare decât omologii lor fără pilot.

Împarte acest articol cu prietenii tăi dacă ți-a plăcut. Iți mulțumim!

Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

CALEIDOSCOP

“Mierea Fermecată”, cea mai scumpă miere din lume: Costă 5000 EUR/kg

Curiozități din apicultură

mierea fermecata

Uneori ne deranjează când bâzâie pe lângă noi în parc sau la picnic, alteori ne bucurăm că există, pentru că datorită lor putem savura delicioasa şi hrănitoarea miere.

Nu conștientizăm însă câtă trudă se află în spatele acestui “elixir”. O muncă colosală depusă de micuțele albine, demne de toată lauda și admirația și fără de care, lumea așa cum o știm noi, nu ar exista.

În cele ce urmează vă prezentăm câteva curiozități din apicultură care cu siguranță vă vor capta atenția:

1. O albină recoltează la un zbor cca 15 mg polen, astfel pentru 1 kg de polen ar trebui să efectueze cca 67 000 de zboruri.

2. Albinele bat din aripi de peste 11000 de ori pe minut.

3. Viteza maxima de zbor a unei albine este de 70 Km/h.

4. Cea mai „bătrână” albină cunoscută de cercetatori are 100 de milioane de ani. Este conservată în chihlimbar și a fost descoperită în Myanmar (Birmania).

5. Ca să culeagă 1 kg de miere, o albină ar trebui să cerceteze 2-5 milioane de flori și să parcurgă o distanță egală cu ocolul pământului.

6. Durata de viață a matcii este de 50-60 de ori mai mare decât a albinei lucrătoare.

7. O albină este de 20 de ori mai puternică decat un cal.

8. Trântorii nu pot culege nectarul din flori, pentru că au trompa prea scurtă. De aceea ei se hrănesc cu ce aduc albinele în stup – de aici și numele popular de “trântor” (care stă degeaba).

9. Albinele pot fi folosite pentru a detecta minele terestre.

10. Mierea de albină nu expiră niciodată.

11. Mierea ajută la echilibrarea fizică și psihică, înlăturând oboseala.

12. Cea mai scumpă miere din lume costă 5000 EUR/kg. Provine dintr-o pesteră din Turcia (Valea Saricayir), de la o adâncime de 1800 m și este supranumită “Mierea Fermecată”.

Împarte acest articol cu prietenii tăi dacă ți-a plăcut. Iți mulțumim!

Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

Trending