Connect with us

CALEIDOSCOP

Cele mai rare automobile Dacia. 12 modele care nu stiai ca au existat. Puţini le cunosc şi chiar mai puţini le-au văzut pe viu

dacia-concepte

Dacia este deja un simbol national. Indragita de unii sau hulita de altii, cu totii trebuie sa recunoastem ca de la dacie s-a pornit. Foarte multi dintre noi au crescut cu ea si chiar au invatat sa conduca pe aceasta masina. Inainte de ’89 era o mandrie sa ai un automobil dacia si nu era chiar usor de procurat.

La mult timp dupa revolutie putini români cunosc faptul ca pe langa cele cateva modele arhicunoscute de la dacia, inginerii au avut in proiect alte cateva modele la care publicul larg nu a avut accesul, pe care puţini le cunosc şi chiar şi mai puţini le-au văzut pe viu.

Astazi daca privim aceste proiecte ne par pur si simplu hilare si sunt in mare parte copii fidele dupa modele Renault sau rodul imaginatiei de la acea vreme a unor tineri ingineri pasionati, fara a avea succes sau a cunoaste lumina zilei.

Nu multa lume cunoaste faptul ca Dacia a produs in vremuri de mult apuse, o dubita spre exemplu. Bineinteles ca si aceasta era copia fidela a unui cunoscut model de la Renault. In ziua de azi modelul in cauza este atat de rar incat se incadreaza la automobile de colectie.

Ceva mai indraznet este proiectul unui inginer de la Dacia care a inchipuit un model sport cu motor central, pe care a instalat faruri escamotabile şi eleron.

Unul dintre cele mai bine păstrate secrete Dacia este un model desenat de studioul I.DE.A. în Italia, înainte ca Renault să preia cârma uzinei. Deşi estetic modelul era destul de avansat, având putin din Peugeot 206 Sedan, acest model a fost bine ascuns de ochii presei.

Daca am reusit sa va starnim curiozitatea, va invitam sa va delectati cu imaginile de mai jos:

Dacia D6 Estafette

Dacia D6 Estafette

Dacia Estafette a fost primul van produs de fabrica de la Mioveni şi un proiect despre care foarte puţini oameni ştiu. A fost o replică CKD a lui Renault Estafette asamblată între 1975 şi 1978 în 842 de exemplare. Sistemul politic de la acea vreme a văzut-o ca o ameninţare hippie şi a retras-o imediat de pe piaţă, singurele acceptate fiind cele folosite de Partid.

Dacia Deceneu (Aro 12)

Dacia Deceneu (Aro 12)

Cu mult timp înainte să apară Audi Allroad, Volvo XC70 sau Subaru Outback, Dacia a lansat acest model denumit Dacia 1310 4×4, Deceneu sau Aro 12. Nu a fost un proiect în care Renault să se fi implicat, ci o încrucişare directă între Dacia 1310 break şi Aro 10, rezultând un model unic. Este exact ca in bancul ala cu: “Ai naibi romani ar face orice decat sa-si faca sosele”

Dacia MD87

 3/13 Dacia MD87

Un prototip ce s-a vrut a fi o tentativă de a produce o Dacie cu motor de 1.400 cmc montat central, pornind de la Dacia Sport. Este singura incercare de acest gen în istoria auto românească şi a apărut în 1987 din ambiţia lui Nicolae Cosmescu.

Dacia MD87 Evo 2

dacia-md-evo-87

Primul model a beneficiat ulterior şi de un “facelift”, în cadrul căruia partea frontală era radical modificată. Atât partea din faţă, cât şi cea din spate erau confecţionate din fibră de sticlă. În plus, pentru a ţine pasul cu vremurile, i-au montat chiar şi un eleron. A primit numele de Evo 2. Tare, nu?

Dacia 1310 Break Limousine

dacia-1310-break-limuzina

La un moment dat au fabricat pana si o limuzina si dacă ne gandim mai bine, a realizat chiar 5 exemplare ale acestui model 1310 Break Limousine. In realitate nu este chiar o limuzină în adevăratul sens al cuvântului, ci mai degraba un precursor primitiv al noului Logan MCV, fiind prima Dacie cu şapte locuri.

Dacia 2000

dacia-2000

Acest model exclusivist era destinat puterii în societatea românească. Masina  era o versiune a lui Renault 20 construită strict pentru Partidul Comunist si Securitate. Era echipata cu un motor de 2.0 litri ce dezvolta 109 CP şi avea cam toate dotările pe care le are o masina din zilele noastre.

Dacia D33

dacia-d33

În anul 1997, oficialitatile române au cerut designerilor italieni de la studioul I.DE.A. Torino sa le deseneze o maşină de dimensiuni compacte, cu 4 uşi, capabilă să transporte 5 pasageri. Cei de la Dacia voiau să o vândă la un preţ de 5.000 de dolari şi urma să i-a locul modelului Dacia Nova.

Dacia 1308 Jumbo

dacia-jumbo

Acest model a aparut in 1990 prin recarosarea unei dacii Pick-Up. Daca initial acest model s-a dorit a fi un vehicul de vacanţă având în spate scaune pliabile ca la modelele MPV mai recente, in final s-a otinut o struto-camila (ca toate celelalte modele de altfel), demna mai degraba de un Papa Mobil pentru Vatican.

Dacia 500

dacia-lastun

Multi dintre noi ne aducem aminte de Dacia Lăstun pe seama careia s-au facut multe bancuri. Foarte puţini cunosc faptul ca acest concept Dacia 500 a venit la un moment dat si cu o caroserie alungită. De parca nu ar fi fost haios indeajuns faţă de versiunea de serie, au bagat un adaos în partea din spate şi hayonul l-au facut mai arcuit. A fost prezentat la Târgul Internaţional Bucureşti din 1989.

Dacia Nova Van

dacia-nova-mpv

Daca nu ai vazut o masina urata pana acum iti aratam noi una. Unul dintre proiectele cele mai hidoase ale fabricii de la Mioveni a fost această Dacia Nova Van, o tentativă esuata prin care s-a încercat convertirea directă a modelului Nova într-un monovolum spaţios. A fost scoasa in 1998 si a disparut la fel cum a aparut. Rasuflam usurati!

Dacia Brasovia

dacia-brasovia

Acest prototip a fost realizat de către service-ul Dacia din Braşov în anul 1981, având un exterior restilizat, dar şi o usoara modificare a caroseriei. A fost prezentată la Târgul International Bucureşti. Nu a intrat în producţia de serie. Oare cum s-ar fi numit daca o faceau la Baicoi?

Dacia Grand Sandero

dacia-grand-sandero

Acest automobil nu este chiar opera Dacia, ci unul care aparţine Centrului de Cercetare Ingineria Automobilului de la Universitatea din Piteşti, proiect coordonat de conferenţiar doctor inginer Dănuţ Gabriel Marinescu. Este însă foarte interesant prin faptul că are un sistem de propulsie hibrid cu GPL, fiind prima Dacie de acest gen.

 

 

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

CALEIDOSCOP

“Mărul morții”, cel mai otrăvitor copac din lume

Nu mâncați, nu atingeți și nici măcar nu inspirați aerul din jurul arborelui Manchineel

Machineel tree - fruit

Cunoscut ca fiind cel mai periculos copac din lume, acesta se găsește de-a lungul plajelor de nisip și mangrovelor din climatele tropicale care se întind de la Florida la Caraibe și până în anumite părți din America Centrală și de Sud.

Denumit arborele Manchineel (Hippomane mancinella) este o specie de plantă cu flori din familia Euphorbiaceae.

Otrava Manchineelului

Conchistadorii spanioli l-au numit “manzanilla de la muerte, „micul măr al morții”. Aceasta se referă la faptul că manchineelul este unul dintre cei mai toxici arbori din lume.

Florile mici verzui sunt urmate de fructe, care au un aspect similar cu mărul, sunt verzi sau galbene verzui când sunt coapte. Fructul este otrăvitor, la fel ca orice altă parte a copacului.

Arborele are o sevă alb-lăptoasă care conține numeroase toxine și poate provoca vezicule. Seva este prezentă în fiecare parte a copacului: scoarță, frunze și fructe.

Toate părțile copacului conțin toxine extrem de puternice. Seva sa alb – lăptoasă conține phorbol și alți iritanți ai pielii, producând dermatită alergică foarte puternică la simplul contact.

Adăpostitul sub copac în timpul ploii, provoacă vezicule ale pielii prin simplul contact cu apa. Chiar și o mică picătură de ploaie contaminată cu substanța lăptoasă din el va provoca iritații ale pielii.

Seva de machineel, este deasemenea, cunoscută pentru deteriorarea vopselelor de pe mașini. Arderea unor părți ale copacului poate provoca leziuni oculare dacă fumul ajunge la ochi.

Până și simpla inhalare a fumului sau a aerului umed din preajma copacului poate provoca iritații puternice la nivelul plămânilor.

Contactul cu seva sa lăptoasă (latex) produce dermatită buloasă, cheratoconjunctivită acută și eventual defecte epiteliale corneene mari.

“Mărul otrăvit”

Machineel tree - fruit
Fructe și frunziș de Manchineel la Cabo Blanca, Peninsula Nicoya, Costa Rica.
[foto: Hans Hillewaert /CC BY-SA 3.0]

Deși fructul ce seamănă cu un măr, este potențial fatal dacă este consumat, nu au fost raportate încă astfel de cazuri în literatura modernă.

Ingerarea poate produce gastroenterită severă cu sângerare, șoc și suprainfecție bacteriană, precum și potențialul compromiterii căilor respiratorii datorate edemului.

Când este ingerat, fructul este la început dulce – plăcut , cu un sentiment ciudat de piper ce progresează treptat către o senzație de arsură și strângere a gâtului.

Simptomele continuă să se înrăutățească până când pacientul abia mai poate înghiți alimente solide din cauza durerii chinuitoare și a senzației de sufocare.

În unele părți ale ariei sale, mulți copaci sunt însoțiți de semne de avertizare, de exemplu în Curaçao sunt marcați cu un „X” roșu pe trunchi pentru a indica pericolul. În Antilele Franceze copacii sunt adesea marcați cu o bandă roșie pictată la câțiva metri deasupra solului.

Do not touch the Manchineel!
Semn de avertizare pentru arborele Manchineel. [Photo: Scott Hughes/CC BY-SA 2.0)]

În trecut caraibienii otrăveau rezervele de apă ale dușmanilor cu frunze de machineel. Exploratorul spaniol Juan Ponce de León a murit la scurt timp după o rană suferită în lupta cu Calusa din Florida, lovit fiind de o săgeată care fusese otrăvită cu sevă de manchineel.

În ciuda pericolelor inerente asociate cu manipularea acestuia, copacul a fost folosit ca sursă de lemn de către producătorii de mobilă din Caraibe de secole. Trebuie tăiat și lăsat să se usuce la soare pentru a îndepărta seva.

Împarte acest articol cu prietenii tăi dacă ți-a plăcut. Iți mulțumim!

Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

CALEIDOSCOP

Ce s-ar întâmpla dacă omenirea ar detona bomba atomică în spațiu?

The Effect of Nuclear Weapons, Departamentul Apărării al SUA, publicat de Comisia pentru Energie Atomică, iunie 1957

atomic bomb

Atunci când o armă nucleară este detonată aproape de suprafața Pământului, densitatea aerului este suficientă pentru a atenua radiația nucleară (neutroni și raze gamma) într-un asemenea grad încât efectele acestor radiații sunt în general mai puțin importante decât efectele exploziei și ale radiației termice.

Mărimile relative ale efectelor radiației explozive, termice și nucleare sunt prezentate în figura 1 pentru o armă de fisiune nominală (20 kilotoni) la nivelul mării.

Fig. 1 – Efectele armei nucleare la suprafață (20 KT)

Porțiunile solide ale celor trei curbe corespund unor niveluri semnificative de intensitate a exploziei, termice și nucleare. Suprapresiunile explozive vor distruge majoritatea structurilor.

Intensitățile termice vor produce arsuri grave persoanelor expuse. Dozele de radiații nucleare cuprinse între 500 și 5.000 de roentgen sunt necesare pentru a produce moarte sau incapacitate rapidă la oameni.

EFECTELE ARMELOR NUCLEARE ÎN SPAȚIU

Dacă o armă nucleară este explodată în vid, cum ar fi spațiul cosmic, complexitatea efectelor sale se schimbă drastic.

În primul rând, în absența unei atmosfere, explozia în sine dispare complet. Cu alte cuvinte forma clasică de ciupercă în urma detonării nu se mai formează.

În al doilea rând, dispare și radiația termică, așa cum este definită de obicei. În lipsa aerului pentru încălzirea valului de explozie radiația de frecvență emisă de arma în sine este mult mai mare.

În absența atmosferei, radiațiile nucleare nu vor suferi nici o atenuare fizică și singura degradare a intensității va apărea din reducerea ei odată cu distanța.

Ca urmare, gama dozelor semnificative va fi de multe ori mai mare decât este în cazul unei detonări la nivelul mării.

Cu astfel de arme, razele letale provenite din radiațiile nucleare în spațiu, se pot întinde pe sute de mile. Înțelesul unor astfel de raze letale uriașe într-un posibil război spațial viitor nu poate fi acum evaluat.

Cu toate acestea, pare clar că vehiculele de luptă spațială cu echipaj, cu excepția cazului în care este posibilă o protecție puternică, vor fi considerabil mai vulnerabile la armele nucleare decât omologii lor fără pilot.

Împarte acest articol cu prietenii tăi dacă ți-a plăcut. Iți mulțumim!

Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

CALEIDOSCOP

“Mierea Fermecată”, cea mai scumpă miere din lume: Costă 5000 EUR/kg

Curiozități din apicultură

mierea fermecata

Uneori ne deranjează când bâzâie pe lângă noi în parc sau la picnic, alteori ne bucurăm că există, pentru că datorită lor putem savura delicioasa şi hrănitoarea miere.

Nu conștientizăm însă câtă trudă se află în spatele acestui “elixir”. O muncă colosală depusă de micuțele albine, demne de toată lauda și admirația și fără de care, lumea așa cum o știm noi, nu ar exista.

În cele ce urmează vă prezentăm câteva curiozități din apicultură care cu siguranță vă vor capta atenția:

1. O albină recoltează la un zbor cca 15 mg polen, astfel pentru 1 kg de polen ar trebui să efectueze cca 67 000 de zboruri.

2. Albinele bat din aripi de peste 11000 de ori pe minut.

3. Viteza maxima de zbor a unei albine este de 70 Km/h.

4. Cea mai „bătrână” albină cunoscută de cercetatori are 100 de milioane de ani. Este conservată în chihlimbar și a fost descoperită în Myanmar (Birmania).

5. Ca să culeagă 1 kg de miere, o albină ar trebui să cerceteze 2-5 milioane de flori și să parcurgă o distanță egală cu ocolul pământului.

6. Durata de viață a matcii este de 50-60 de ori mai mare decât a albinei lucrătoare.

7. O albină este de 20 de ori mai puternică decat un cal.

8. Trântorii nu pot culege nectarul din flori, pentru că au trompa prea scurtă. De aceea ei se hrănesc cu ce aduc albinele în stup – de aici și numele popular de “trântor” (care stă degeaba).

9. Albinele pot fi folosite pentru a detecta minele terestre.

10. Mierea de albină nu expiră niciodată.

11. Mierea ajută la echilibrarea fizică și psihică, înlăturând oboseala.

12. Cea mai scumpă miere din lume costă 5000 EUR/kg. Provine dintr-o pesteră din Turcia (Valea Saricayir), de la o adâncime de 1800 m și este supranumită “Mierea Fermecată”.

Împarte acest articol cu prietenii tăi dacă ți-a plăcut. Iți mulțumim!

Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

Trending