Connect with us

SĂNĂTATE

8 mituri despre depresie pe care mulți le cred adevărate, deși … nu sunt!

depresie

Surprinzător sau nu, România este țara cu cele mai puține persoane din Uniunea Europeană care suferă de depresie cronică (1,5%), potrivit raportului Eurostat. La polul opus sunt țări care, altminteri, sunt foarte bine clasate în indexurile mondiale privind fericirea, precum Finlanda (10,5% dintre persoane suferă de depresie cronică), Suedia (9,6%) sau Luxemburg (9,5%).

În opinia cunoscutului psihoterapeut Angela Nuțu, acest procent foarte scăzut înregistrat de țara noastră este cauzat de faptul că depresia în România este o tulburare încă mult subdiagnosticată, iar în realitate situația poate fi alarmantă.

„Din nefericire, în ceea ce privește depresia, există foarte puține campanii de conștientizare, iar mulți dintre cei afectați nici măcar nu recunosc depresia în timp ce o trăiesc. Din practică am observat că mulți confundă depresia cu anxietatea, oboseala cronică sau alte forme de suferință emoțională, însă depresia înglobează o sumă mult mai complexă de simptome, fiind de altfel o boală, de cele mai multe ori, cronică”, declară psihologul Angela Nuțu, vicepreședintele Asociației Române de Hipnoză.

Cu toate acestea, specialistul spune că există și o serie de lucruri mai puțin adevărate despre depresie, pe care foarte mulți oameni le cred. Iată care sunt acestea:

 

1. Mit: Munca grea învinge depresia. “Depresia afectează aproximativ unul din șase oameni la un moment dat în viaţă, aşadar remedii bătrâneşti şi jumătăţi de adevăruri în legătură cu această boală des întâlnită sunt din belşug. O astfel de idee fantezistă este: “cufundă-te în muncă şi te vei simţi mai bine”. Într-un caz de depresie ușoară, asta ar putea într-adevăr ajuta, dar depresia este o condiție imprevizibilă. Munca în exces poate fi de fapt un semn de depresie clinică, în special la bărbaţi”, explică psihologul Angela Nuțu.

2. Mit: Nu este de fapt o boală. “Depresia este o condiţie medicală serioasă – şi, printre principalele cauze de dizabilitate în rândul adulţilor din întreaga lume. Dovezi biologice ale bolii pot fi regăsite prin investigații de imagistică a creierului, care pot indica niveluri de activitate anormale în creier atunci când depresia se instalează. Substanţele de bază din chimia creierului, responsabile cu semnalele sistemului nervos, sunt de asemenea dezechilibrate la oamenii cu depresie”, afirmă specialistul.

3. Mit: Depresia este doar auto-compătimire. “Cultura noastră admiră adesea voinţa şi tăria mentală şi etichetează prea repede și prea ușor pe oricine se plânge. Însă oamenii cu depresie clinică nu sunt leneşi, nu se auto-compătimeasc și nu caută atenție. Și nici nu pot face ca depresia să dispară peste noapte. Depresia este o boală reală – o problemă de sănătate legată de schimbări ce au loc în creier. Ca orice altă boală, pentru vindecare ai nevoie de o terapia potrivită”, declară psihologul Angela Nuțu.

4. Mit: Ajutor înseamnă medicamente pentru o viaţă întreagă. “În ciuda rumorii despre “Naţiunea Prozac”, medicamentaţia este unul din instrumentele folosite pentru a scăpa de depresie; și să ceri ajutor nu înseamnă că vei fi presat să iei medicamentele prescrise. De fapt, studiile sugerează că terapia “vorbită” funcţionează la fel de bine ca medicamentele, în special în cazul depresiilor uşoare și moderate”, consideră specialistul.

5. Mit: Oamenii depresivi plâng foarte mult. “Nu întotdeauna oamenii depresivi plâng foarte mult. Unii oameni nu plâng sau chiar nu se comportă teribil de trist când sunt în depresie. În schimb, sunt “goi” emoţional şi se pot simţi inutili sau lipsiţi de valoare. Chiar şi fără simptome dramatice, depresia netratată împiedică oamenii în a-şi trăi viaţa la potenţial maxim – şi aduce pierderi familiei”, este de părere psihologul Angela Nuțu, vicepreședintele Asociației Române de Hipnoză.

6. Mit: Depresia vine odată cu îmbătrânirea. “Mulţi oameni trec prin provocările îmbătrânirii fără să intre în depresie, dar atunci când are loc, este posibil să fie trecută cu vederea. Oamenii mai în vârstă îşi pot ascunde tristeţea sau pot să aibă simptome diferite, vagi: mâncarea nu mai are acelaşi gust, durerile şi neplăcerile se intensifică sau se schimbă modelul de somn. Problemele medicale pot declanşa depresie la oamenii mai în vârstă – iar depresia poate încetini recuperarea după un atac de cord sau operaţie”, consideră Angela Nuțu.

7. Mit: Să vorbeşti despre asta înrăutățește lucrurile. “La un moment dat, oamenii au fost sfătuiţi să nu se concentreze asupra problemelor, vorbind despre ele. Astăzi, există dovezi cum că discuţiile ghidate de un profesionist ne pot îmbunătăți în mod clar starea. Diferitele tipuri de psihoterapie și hipnoterapia ajută la tratarea depresiei prin schimbarea modelelor negative de gândire și a gândurilor subconştiente. Primul pas este să vorbeşti cu un profesionist din domeniul sănătăţii mintale”, declară specialistul.

8. Mit: Adolescenţii sunt nefericiţi prin natura lor. “Cu toate că mulţi adolescenţi sunt schimbători şi intrigaţi de “partea întunecată”, tristeţea prelungită sau irascibilitatea nu este normală pentru ei. Atunci când nefericirea durează mai mult de 2 săptămâni, ar putea fi un semn al depresiei – studiile arată că depresia se dezvoltă la aproximativ un adolescent din 11. Alte semnale că un adolescent ar putea avea nevoie de ajutor, includ: să fii trist constant sau irascibil chiar cu prietenii, să nu îţi placă deloc activităţile preferate sau o scădere bruscă a notelor la școală”, explică psihologul Angela Nuțu.

Angela Nuțu este Psihoterapeut și unul dintre cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi traineri din România, vicepreşedinte al Asociaţiei Române de Hipnoză. Are experiență de peste 10 ani în domeniul comunicării și al instruirii adulților și de peste 15 ani în domeniul antreprenoriatului și al afacerilor. Membru Fondator al Asociației Române de Coaching, Formator acreditat ANC, Trainer acreditat NLP, Trainer acreditat Metoda Centrum, Psihoterapeut.

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

SĂNĂTATE

Consumul exagerat de mere poate avea efecte secundare periculoase, conform științei

Un măr pe zi ține doctorul departe… dar 20?

apple

Cu toții am auzit poate proverbul: „Un măr pe zi ține doctorul departe”. Și asta dintr-un motiv bun: merele în general, vin la pachet cu foarte multe beneficii nutriționale.

După cum explică Serena Poon, nutriționist certificat și bucătar celebru, acest fruct delicios reprezinta o sursă excelentă de fibre dietetice, care susține sistemul nostru intestinal și digestiv.

Merele sunt pline cu vitamina C și potasiu. Sunt cunoscute ca minunate în dietele noastre, dar la fel ca multe alte obiceiuri din viața noastră, prea mult din orice poate avea un impact negativ asupra sănătății noastre.

În opinia nutriționistului, o persoană obișnuită poate consuma unul până la două mere pe zi. Dacă e mai mult de atât, se pot experimenta unele efecte secundare incomode și potențial periculoase.

Ați putea avea probleme digestive

Cu toții avem nevoie de fibre în dietele noastre, dar dacă am consuma prea multe, nutriționistul spune că acest lucru poate duce la probleme digestive, precum balonare și constipație.

După cum explică ea, oamenii au nevoie între 20 și 40 de grame de fibre pe zi, în funcție de vârstă și sex. Și dacă depășești 70 de grame, este considerat adesea prea mult.

Deși ar trebui să mâncați aproximativ 15 mere pentru a ajunge la 70 de grame, este esențial să luați în considerare celelalte surse de fibre din dieta dvs., cum ar fi fasolea, cerealele integrale de grâu și alte legume.

Ați putea experimenta fluctuații ale nivelului de zahăr din sânge

Imagine de Steve Buissinne de la Pixabay

Deoarece merele au un conținut ridicat de carbohidrați, acestea pot fi o sursa buna de energie înainte sau după antrenament.

De asemenea, este posibil să simți o stare de bine, deoarece acestea vă ajută să eliberați neurotransmițători, cum ar fi serotonina, potrivit expertului în nutriție și autor Dr. Josh Ax.

Cu toate acestea, spune el, dacă mâncați prea multe mere, ați putea observa unele fluctuații ale zahărului din sânge, primul semn în acest sens este senzația de foame puternica. Asta te-ar putea determina să poftești și mai mult zahăr.

Pentru persoanele cu un metabolism slab sau cu diabet zaharat, prea mult zahăr asimilat din fructe poate agrava, de asemenea, sensibilitatea la insulină sau poate interfera cu cât de bine funcționează medicamentele pentru diabet “, spune dr. Ax.

S-ar putea să consumați pesticide

Din păcate, merele se regăsesc în mod regulat pe lista neagra a Grupului de lucru pentru mediu.

“Pesticidul numit difenilamină este o substanță chimică care se găsește în mod obișnuit pe mere cu toate ca este interzis de Uniunea Europeană, deoarece este un potențial cancerigen. A mânca prea multe mere din comert ar putea însemna, de asemenea, să consumăm prea multe substanțe chimice”, spune Poon.

Cu toate acestea, numărul de mere care ar trebui consumate pentru ca aceste substanțe chimice să aibă efect negativ asupra corpului dvs. ar fi un număr incredibil de mare.

Te-ai putea îngrășa

Deoarece merele sunt pline de carbohidrați sănătoși, care oferă corpului nostru combustibilul de care are nevoie pentru a se mișca și digera, mulți experți în sănătate, inclusiv Stephanie Mansour, le recomandă clienților lor.

Cu toate acestea, atunci când consumăm mai mult de două mere pe zi, există pericolul de a ne îngrășa.

„Acest lucru se datorează faptului că organismul arde mai întâi carbohidrații, astfel încât consumul de prea multe mere poate împiedica arderea grăsimilor de care este nevoie pentru a slăbi”, spune Mansour.

Ai putea pune un stres suplimentar asupra intestinelor

Fiecărui aliment i se atribuie un clasament în baza cantității de zahăr pe care o conține și cât este de dificilă digerarea zahărului. Nutriționistul Poon spune că merele au un nivel ridicat de zahăr și, de obicei, nu sunt recomandate persoanelor care suferă de balonări frecvente, gaze sau disconfort digestiv.

„Consumul mai multor mere ar putea crește aceste efecte negative dacă sunteți sensibil”, spune ea.

Împarte acest articol cu prietenii tăi dacă ți-a plăcut. Iți mulțumim!

Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

SĂNĂTATE

O moleculă din veninul albinelor distruge celulele cancerului de sân și asta nu e tot

Din aceeaşi floare albina face mierea şi veninul. (proverb arab)

albine

Albina europeană (Apis mellifera) este o sursă inepuizabilă de produse utilizate medicamentos de oameni, cum ar fi mierea, propolisul și veninul de mii de ani.

Cu toate acestea, determinanții moleculari ai activității anticancerigene a veninului de albine rămân slab înțelese, în special în cazul cancerului de sân, cel mai frecvent tip de cancer întâlnit la femeile din întreaga lume.

Un nou studiu de laborator, prezentat în revista Nature, arată că o moleculă găsită în veninul de albine poate suprima creșterea celulelor canceroase.

Componenta activă a veninului albinelor este melitina, care cuprinde jumătate din veninul albinelor în greutate uscată.

Melitina este o peptidă amfipatică 26-aminoacidă încărcată pozitiv care se asociază cu fosfolipidele stratului membranar, cauzând moartea celulelor prin formarea de pori toroidali transmembranari cu diametrul de 4,4 nm.

Atât veninul albinelor, cât și melitina au demonstrat efecte antitumorale în tratarea eczemei cunoscută ca și melanom, a cancerului pulmonar cu celule mici, glioblastomului, leucemiei, cancerului ovarian, cancerului de col uterin și cancerul pancreatic, cu potență citotoxică mai mare în celulele canceroase.

Studiul s-a axat pe anumite subtipuri de cancer de sân, inclusiv cancerul de sân triplu negativ (TNBC), care este o afecțiune extrem de agresivă, cu opțiuni de tratament limitate.

Veninul de albine și melitina induc moartea celulelor canceroase din sân

Veninul din albine a prezentat o selectivitate anticanceroasă ridicată, cu o potență semnificativ mai mare în cancerul de sân triplu negativ (TNBC).

„Veninul a fost extrem de puternic”, a spus cercetătoarea medicală Ciara Duffy de la Institutul de Cercetări Medicale Harry Perkins. Am constatat că melitina poate distruge complet membranele celulelor canceroase în decurs de 60 de minute.”

Tratamentul prin înțepături de albină, sau infiltrații cu apitoxină, cum le spun specialiștii din zilele noaste, sunt cunoscute încă din Antichitate pentru virtuțile lor terapeutice.

Veninul de albină mai tratează și afecțiunile coloanei vertebrale (spondiloze, discopatii, sindromul spastis paravertebral, dorsalgii, lombalgii, sindromul isciaticus). Este foarte eficient și în afecțiunile sistemului nervos (depresii, insomnii, cefalee și nevroze), în sindromul psihosomatic (bronsită, colecist, colite, hepatite) sau în sindromul hipertensiv.

Împarte acest articol cu prietenii tăi dacă ți-a plăcut. Iți mulțumim!

Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

SĂNĂTATE

Buruiana-vindecătoare pe care românii o aruncă fără să știe iar străinii o pun în salată

Crește peste tot iar oamenii de obicei o aruncă

Iarba grasa

Mulți români o consideră buruiană, o smulg și o aruncă atunci când o întâlnesc, însă puțini știu că “iarba grasă” are o importanță considerabilă pentru industria alimentară și deține, de asemenea, o gamă largă de proprietăți farmacologice.

Iarbă grasă (lat. Portulaca oleracea) este o plantă din familia Portulacaceae, care poate atinge înălțimea de 40 cm. În România este supranumită și grașiță, iarba porcului, buruiană grasă sau pita porcului.

Planta are o tulpină cărnoasa, târâtoare, de forma cilindrică, iar frunzele spatulate, suculente, îngustate spre bază.

Cu gust acrișor, planta se consumă foarte mult sub formă de tocănițe și este adăugată frecvent în supe și salate în țările tropical asiatice și mediteraneene.

Iarba grasă este utilizată și ca medicament popular în multe țări, fiind listată de Organizația Mondială a Sănătății drept una dintre cele mai utilizate plante medicinale și i s-a acordat termenul „Panacee globală”.

Folclorul chinez o descrie drept „o legumă pentru o viață lungă” și a fost folosită de mii de ani în medicina tradițională chineză.

Sursă bogată în OMEGA-3

Planta este, o sursă excelentă de acizi grași omega-3, care se găsesc de obicei în uleiul și grăsimea peștilor, dar care nu se găsește în mod normal în plante.

Acizii grași Omega-3 joacă un rol important în îmbunătățirea funcției imunitare, în prevenirea și tratarea hipertensiunii arteriale, a bolilor coronariene, a cancerului și a altor afecțiuni inflamatorii și autoimune.

Acesta include acidul α-linolenic și acidul linoleic, care sunt esențiale pentru creșterea normală, promovarea sănătății și prevenirea bolilor la om.

Polizaharidele găsite în Iarbă grasă (lat. Portulaca oleracea) sunt potențiali agenți terapeutici pentru tratamentul diabetului zaharat datorită modulației lipidelor din sânge, a metabolismului și a scăderii glicemiei.

Conține cel mai mare conținut de vitamina A, un antioxidant natural, care joacă un rol important pentru sănătatea ochilor, menținerea membranelor mucoase sănătoase și protejarea împotriva cancerelor pulmonare și ale cavității bucale.

Această plantă conține, de asemenea, acid ascorbic, α-tocoferol și vitamine din complexul B, de exemplu, niacină, piridoxină și riboflavină.

Mai mult, este bogată în minerale precum fosfor, mangan, seleniu, calciu și aminoacizii izoleucină, prolină, leucină, lizină, fenilalanină, metionină, cistină, valină, treonină și tirozină.

Iarba grasa – frunze

Proprietăți farmacologice

În ultimele decenii, numeroși cercetători au investigat activitățile farmacologice ale Portulaca oleracea. Această revizuire oferă un rezumat al principalelor proprietăți farmacologice prezentate mai jos.

Activitate neuroprotectoare

Consumul de iarba grasă combate radicalii liberi și antagonizează apoptoza neuronilor induși de rotenonă. Epuizarea dopaminei și inhibarea complexului-I la șobolani, sugerează că Portulaca Oleracea poate fi un potențial candidat neuroprotector împotriva bolii Parkinson.

Extractul alcaloid de Portulaca oleracea a inhibat în mod semnificativ activitatea acetylcholinesterase (AChE). Utilizarea inhibitorilor AChE a fost o strategie de tratament promițătoare pentru boala Alzheimer, prin urmare, Portulaca oleracea poate fi un agent eficient pentru profilaxie și tratament.

Activitate antidiabetică

Iarba grasă atenuează greutatea corporală, acizii grași fără ser și hiperinsulinemia. De asemenea, crește sensibilitatea la insulină și ameliorează toleranța la glucoză și metabolismul lipidic, lucru observat la șobolanii cu diabet zaharat de tip 2 indus prin injecția de streptozotocină (25 mg / kg) și alimentarea cu furaje bogate în calorii, ceea ce sugerează că iarba grasă atenuează rezistența la insulină.

În urma cercetărilor s-a constatat că extractul apos de iarbă grasă a prevenit, de asemenea, inflamația vasculară diabetică, hiperglicemia și disfuncția endotelială diabetică la șoarecii diabetici de tip 2, ceea ce sugerează rolul său protector împotriva diabetului și a complicațiilor vasculare conexe.

Extractul brut de polizaharidă al acestei plante scade, de asemenea, glucoza din sânge și modulează metabolismul lipidelor din sânge și al glucozei la șoarecii diabetici, în timp ce scade nivelul colesterolului total, al trigliceridelor și al glucozei din sânge de tip 2 la șoarecii diabetici de tip 2.

Activitate anticancer

Polizaharidele de la Portulaca oleracea prezintă mai multe activități biologice, precum anticancer, antioxidare, antiinflamatoare și proprietăți de îmbunătățire a imunității.

Polizaharidele au scutit în mod evident acumularea radicalilor liberi, modulând funcțiile de imunitate la șobolanii cu cancer ovarian.

În plus față de polizaharide, alți compuși bioactivi, cum ar fi cerebroside, homoizoflavonoide și alcaloizi, de asemenea, arată activități citotoxice in vitro, împotriva liniilor de celule ale cancerului uman.

Aceste studii demonstrează că Portulaca oleracea are o aplicație potențială în tratamentul cancerului.

Activitate hepatoprotectoare

Un extract de alcool de 70% din Portulaca oleracea inversează semnificativ creșterea enzimelor markerului hepatic și a nivelurilor totale de bilirubină, confirmând activitatea hepatoprotectoare a acestei plante.

Concluzie

Iarbă grasă (lat. Portulaca oleracea) are un spectru larg de proprietăți farmacologice, cum ar fi activități neuroprotectoare, antimicrobiene, antidiabetice, antioxidante, antiinflamatorii, antiulcerogene și anticancerigene, care sunt asociate cu constituenții chimici diversi, inclusiv flavonoidele, alcaloizi, polizaharide, acizi grași, terpenoizi, steroli, proteine, vitamine și minerale.

Deși bioactivitățile extractelor sau compușilor izolați din Portulaca oleracea sunt justificate prin utilizarea studiilor “in vitro” și “in vivo”, inclusiv pe modele animale și studii de cultură celulară, mecanismele de acțiune nu au fost încă abordate.

Prin urmare, sunt necesare mai multe studii mecanice înainte ca Portulaca oleracea să poată fi luată în considerare pentru o utilizare clinică ulterioară.

Această revizuire concluzionează că Iarbă grasă este o plantă comestibilă și o plantă medicinală, importantă pentru industria alimentară și poate avea, de asemenea, un rol semnificativ în îngrijirea sănătății, cu condiția efectuării unor studii adecvate.

ATENTIE! Informatiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud și/sau nu inlocuiesc tratamentele medicale. Informatiile de pe site si materialele aferente au doar un caracter informativ si nu isi propun să inlocuiasca consultul medical de specialitate. Authenticmagazin.com, nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor Dvs. Vă asumați întreaga responsabilitate pentru modul în care alegeți să utilizați aceste informații.

Împarte acest articol cu prietenii tăi dacă ți-a plăcut. Iți mulțumim!

Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

Trending