Un arsenal terapeutic într-o singură legumă – authenticmagazin.com
Connect with us

SĂNĂTATE

Un arsenal terapeutic într-o singură legumă

germeni de soia

Glycine hispida, cunoscută sub numele de soia, este originară din China, iar marii ei producători sunt China, Coreea, Japonia, India și S.U.A. În țările asiatice se consumă aproape 7-8 milioane de tone de soia pe an.

În prezent soia se cultivă pe scară largă în mai toată Europa și chiar și în țara noastră existând specii aclimatizate pentru condiții climatice tot mai nordice.

Valoarea ei este inestimabilă și poate încă insuficient cunoscută. Soia conține în partea sa protidică toți amino-acizii esențiali și nu conține substanțe purinice, un fapt deosebit de important, deoarece nu duce la formarea acidului uric, situând-o astfel printre alimentele ideale.

Iată și câteva argumente în acest sens. Dupa ouă care conțin 3,7 % lecitină, soia ocupă locul 2, cu 2,5%, hrănind astfel celula nervoasă și prevenind degenerarea celei hepatice.

Dintre zaharuri, conține stadrioză și arahinoză, ceea ce o face perfect utilizabilă, fără efecte nocive, și pentru diabetici.

În privința substanțelor minerale utile organismului, soia deține de 7 ori mai multe decât laptele, de 5 ori mai mult decât carnea și ouăle, de 3 ori mai mult decât făina de grâu și de 2 ori mai mult decât celelalte leguminoase.

Singurul inconvenient ar fi acela că fiind mai tare decât fasolea, necesită un timp îndelungat de fierbere, cam 4 ore în oale obișnuite și 30-40 de minute în oale sub presiune.

O jumătate de kilogram de soia conține conține grăsimi și proteine cât 3,75 de litri de lapte nedegresat sau cât 27 de ouă. Dacă pe parcursul unei zile putem putem include în dieta noastră 500 gr. de soia, este imposibil, în schimb, să ingurgităm o asemenea cantitate de lapte sau ouă.

Sub aspect terapeutic, este alimentul ideal al unei diete zilnice pentru bolnavii care suferă de tuberculoză, anemie, boli infecțioase, cancer, afecțiuni renale, dermatoze, litiaze renale și vezicale, reumatism, hipertensiune, angină pectorală, ateroscreloză și pentru cei cu regim fără sare.

În afecțiunile colibacilare, printr-o alimentație exclusiv bazată pe făină de soia integrală, în 24 de ore, urina puternic acidă, datorita infecției, devine alcalină, deci are un efect rapid și aproape incredibil.

La copiii astmatici sau care suferă de eczeme și infecții cronice (limfatice), li se poate înlocui laptele clasic de vacă cu laptele de soia dar numai sub control medical.

Va propunem în cele ce urmează, două rețete pentru a prepara acest aliment dietetic extraordinar:

lapte de soia

Lapte de soia. Foto bigfatcat/pixabay

Friptură de soia

Se amestecă o cană de făină de soia, cu două căni de apă și o cana de pesmet sau miez de pâine rece uscată.

Se omogenizează bine prin frecare și se adaugă o ceapă tăiată felii subțiri, o linguriță de măghiran, 1 linguriță de cimbru, sare gemă(după gust), 1 lingură de ulei, 1 cartof ras.

Se toarnă compoziția într-o formă alungită și se coace la cuptor timp de o oră.

Pentru crochete de soia, se procedează la fel, fără a se pune însă ulei iar cantitatea de apă este ceva mai mică.

Soia-crocant

Se fierb boabele de soia sub presiune aproximativ 15 minute, sau 30 de minute sub presiune normală, dupa care se strecoară și se pun într-o tavă.

Se condimentează după preferințe cu sare și alte arome, apoi se dau la cuptor. Se verifică starea lor din când în când, iar după ce au devenit crocante se consumă ca atare. Sunt foarte plăcute la gust și… foarte sănătoase!

Conu Ticu/authenticmagazin.com

 

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

SĂNĂTATE

Privarea de somn oprește producția de proteine esențiale ale creierului

neuroni

Majoritatea oamenilor simt că somnul nu le este niciodată de ajuns, tânjind continuu după o oră în plus de odihnă. Simțim asta în fiecare zi atunci când dorința noastră pentru o ceașcă suplimentară de cafea se acutizează.

Lipsa somnului afectează felul în care gândim și acționăm în mod direct. Suntem nervoși și nerăbdători atunci când somnul nu ne-a fost de ajuns și extrem de eficienți atunci când suntem foarte odihniți.

Aceste efecte, potrivit neurologilor, nu reprezintă altceva decât dereglări ale ritmului cicardian, de care se fac responsabile  așa numitele gene „ceas” ce acționează ca un cronometru intern și neuronii care se semnalează unii altora prin conexiuni numite sinapse.

Persoanele ce au această dereglare de ritm sunt incapabile să adoarmă sau să se trezească la orele de program normale pentru muncă, școală sau alte nevoi sociale.

Pentru a menține un ciclu de 24 de ore zi-noapte, ceasul biologic are nevoie de indiciile temporale ale mediului (răsărit, apus etc.) sau de rutina zilnică.

Descoperirile publicate în două lucrări din revista Science plasează aceste legături neuronale numite sinapse în centrul atenției. Cercetătorii arată că aceste noduri ale comunicării neuronale sunt prezente acolo unde se dezvoltă pregătirile interne pentru somn și apar comportamentele noastre legate de somn.

Cronometrele celulare sunt zonele pregătite ritmic în jurul sinapselor, în așteptarea construirii proteinelor sinaptice în timpul somnului. Însă noile descoperiri indică faptul că neuronii reduc restricțiile ciclului obișnuit de construire a acestor proteine ​​critice în absența somnului.

Rezultatele cercetării sugerează că creierul „se pregătește pentru un eveniment, dar nu înseamnă că veți și continua să îl faceți”, spune Robert Greene, neurolog în cadrul Centrului Medical Southwestern al Universității din Texas, care nu a fost implicat în studiu.

sinapse neuroni

Neuroni și legături neuronale (sinapse)

Când devenim adormiți, doi factori sunt în joc: „presiunea somnului”, adică nevoia de a ne întinde în pat devine tot mai mare pe măsură ce timpul trece și “ceasul” nostru intern care emite semnalul că este timpul să închidem ochii.

Într-unul dintre cele două studii, Sara B. Noya de la Institutul de Farmacologie și Toxicologie de la Universitatea din Zurich și colegii săi au arătat că, ceasul intern reglementează generarea ritmică de instrucțiuni sau transcrieri, pentru fabricarea proteinelor.

Cu un ciclu obișnuit de somn-veghe, proteinele construite folosind aceste instrucțiuni au arătat că producția de vârf este în zori și în amurg. În lipsa somnului, Noya și colegii ei au demonstrat că celula a produs încă multe dintre transcrieri, dar nu a construit proteinele aferente.

Maria Robles, neurolog la Universitatea Ludwig Maximilian din Munchen și coautor al ambelor lucrări, spune că rezultatele care disting diferitele etape ale producției și activității proteinelor sunt deschiderea ochilor, relevând cum creierul are „o modalitate frumoasă de a controla” aceste molecule.

Rezultatele cercetării au implicații asupra modului în care ne consolidăm memoria în timpul somnului, spune el, atrăgând atenția direct asupra evenimentelor din sinapse.

Asta nu înseamnă, totuși, că intervențiile pentru stimularea memoriei și a cunoașterii se vor dezvolta în viitorul apropiat, pe baza acestor descoperiri, spune Robles. „Acesta este doar vârful aisbergului”, adaugă ea.

Conu Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

SĂNĂTATE

Un studiu realizat pe două milioane de copii dezvăluie adevărata cauză a apariției autismului. Un singur factor reprezintă 80% din risc

autism

De foarte multe ori citim despre rezultatele unei anumite cercetări care susține că a găsit cauza reală a apariției autismului. Uneori aflăm că e vorba despre poluarea aerului, o infecție virală sau chiar vina unui vaccin.

Autismul afectează copiii de orice etnie, rasă sau condiție socio-economică, fiind de 4,5 ori mai frecvent întâlnit la băieți decât la fete.

Cel mai mare studiu de acest gen, care a implicat mai mult de 2 milioane de copii din cinci țări, a reafirmat faptul că genetica este de fapt cel mai mare factor de risc în dezvoltarea tulburării spectrului autist (TSA).

Într-un raport publicat de JAMA Psihiatrie, cercetătorii au descoperit că tulburarea de spectru autist este cauzată în proporție de 80 la suta de genele moștenite, în timp ce factorii de mediu reprezintă mai puțin de 20 la suta din risc.

autism

Factori precum vârsta părinților, greutatea mamei, sindromul ovarului polichistic, dacă copilul este născut prin secțiune cezariană etc. , s-au dovedit a avea un impact “inexistent sau minim” asupra dezvoltării autismului.

Pentru a ajunge la aceste concluzii, eșantionul analitic a inclus 2.001.631 persoane, dintre care 1.027.546 (51,3%) bărbați. Persoanele analizate s-au născut în Danemarca, Finlanda, Suedia, Israel și Australia de Vest între 1998 și 2011.

Echipa internațională de cercetători a urmărit subiecții până la vârsta de 16 ani, moment în care peste 22.000 dintre ei au fost diagnosticați cu autism.

Copiii cu tulburări de spectru autist au nevoie de atenție, răbdare și dragoste ca toți ceilalți copii. Cercetările arată că implicarea părinților și a altor persoane apropiate în terapia copiilor cu TSA dă rezultate foarte bune, fapt care demonstrează ca demersul terapeutic nu trebuie să se bazeze exclusiv pe specialiști.

Deasemenea, cercetătorul Gretchen Carlisle de la Research Center for Human-Animal Interaction (ReCHAI) din cadrul Facultăţii de Medicină Veterinară a Universităţii din Missouri, a observat că prezenţa oricărui animal de companie, îmbunătăţeşte abilităţile sociale ale unui copil cu autism.

Conu Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

SĂNĂTATE

Roinița, o valoroasă plantă medicinală. Beneficii și modalități de întrebuințare

Roinița - Melissa officinalis

Roinița (Melissa officinalis L.) este o plantă perenă din genul Melissa L., familia Labiatae (Lamiaceae).

Specie erbacee perenă, tufos ramificată, înaltă de 30-80 cm, cu miros puternic de lămăie. Se aseamănă la înfățișare cu urzica (Urtica dioica) deși aceasta din urmă aparține unei familii cu totul diferite.

Frunzele roiniței sunt însă de un verde mai pronunțat, aproape închis la culoare și ele exudă o aromă plăcut mirositoare asemănătoare lămâii atunci când sunt presate între degete.

Roinița este o plantă meliferă, florile ei fiind vizitate de foarte multe insecte. Datorită mirosului ei planta atrage albinele și de aceea este folosită de către apicultori atunci când doresc să captureze un roi. De aici de fapt vine și numele plantei, de la roi de albine.

În flora spontană, planta creşte dispersat, mai ales în regiunile din sudul şi vestul țării, prin locuri uscate, pietroase, păduri de stejar, în luminişuri, poieniţe și pajişti. Se cultivă bine în judeţele Ilfov, Teleorman, Prahova, Buzău, Constanţa şi Timiş.

Roinița - Melissa officinalis

Roinița – Melissa officinalis

Compoziţie chimică

Frunzele de Roiniță conţin cca 4% acid rosmarinic şi alţi acizi polifenolici, între care acidul cafeic şi cel clorogenic, triterpene şi flavonoizi. Recent, în frunzele de Melisă au fost descoperiţi glicozizi monoterpenici şi alte glicozide.

Conţinutul în ulei esenţial este de 0,05-0,30%, fiind format din citronelal, citral a şi b, metilcitronelal, ocimene, citronelol, nerol şi geraniol. Mai sunt prezente diferite alte sesquiterpene, beta-cariofilene şi germacrene.

Farmacologie

Extractul hidroalcoolic liofilizat din frunze de Melisă exercită o acţiune sedativă, în doze relativ mici. S-a constatat că are și o acţiune analgezică. Se utilizează pe scara largă, în special în Germania, ca tranchilizant şi sedativ în insomniile de origine nervoasă şi în tulburările funcţionale gastroenterice.

Are deasemenea acţiune eupeptică (digestivă) şi carminativă, antispastică. Acționează bine în toate durerile gastrice de origine nervoasă.

S-a mai constatat că, pe lângă acţiunea relaxantă asupra musculaturii gastro-intestinale, prezintă o acţiune similară asupra musculaturii netede uterine.

O altă acţiune este cea antiinflamatoare şi analgezică. Acidul rosmarinic este un bun antiinflamator şi sedativ, acţiune la care îşi aduc contribuţia şi beta-cariofilenele şi alţi fitocoraplecşi din aceaslă plantă. S-a mai constatat că Roinița are şi o bună activitate antivirală asupra infecției Herpes simplex.

Recomandări

Pentru efecte sedative generale, în tulburările gastrointestinale, în insomnii, ca eupeptic (digestiv) şi carminativ. Dă rezultate bune şi în stările de nelinişte şi iritabilitate. Stimulează apetitul.

Roinița mai poate fi utilizată și pentru vindecarea rănilor (sub formă de băi) datorită proprietății acestei plante de cicatrizant, dar și la tratarea diskineziilor biliare.

Mod de preparare şi administrare

Sub formă de infuzie preparată din 1 – 2 linguri de frunze uscate la o cană cu apă. Se beau 1 – 2 căni pe zi după masă. Seara, înainte de culcare, se mai poate bea o cană îndulcită cu miere. Tinctură de roiniță diluată în apă conform modului de administrare înscris pe produs.

Contraindicaţii

Nu se cunosc. Citiți cu atenție prospectele de pe produse.

ATENTIE! Informatiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud și/sau nu inlocuiesc tratamentele medicale. Informatiile de pe site si materialele aferente au doar un caracter informativ si nu isi propun să inlocuiasca consultul medical de specialitate. Authenticmagazin.com, nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor Dvs. Vă asumați întreaga responsabilitate pentru modul în care alegeți să utilizați aceste informații.

Bibliografie: Ovidiu Bujor – Ghidul plantelor medicinale şi aromatice de la A la Z, București 2003

Continue Reading

Abonare la blog via email

Introdu adresa de email pentru a te abona la acest blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 59 de abonați

Statistici blog

  • 1.640.199 vizite

Trending