De ce ne stresăm la serviciu? 6 lucruri pe care le poți face pentru a scăpa de stres în timpul serviciului – authenticmagazin.com
Connect with us

SĂNĂTATE

De ce ne stresăm la serviciu? 6 lucruri pe care le poți face pentru a scăpa de stres în timpul serviciului

stres

Stresul este reacția noastră mentală, emoțională și fiziologică la presiunile de zi cu zi, reacție care vine atât din afară noastră, cât și din interiorul nostru.

Definiție: STRES, stresuri, s. n. 1. (Med.) Termen general utilizat pentru orice factor din mediu (traumatism, emoții, frig, căldură etc.) capabil să provoace la om și la animale o stare de tensiune și o reacție de alarmă a organismului, determinând uneori îmbolnăviri grave; p. ext. efect nefavorabil produs asupra organismului ființelor de un factor de mediu.

Oricâtă plăcere ne-ar oferi ceea ce facem, orice activitate poate aduce elemente de stres atunci când lucrurile sunt duse la extrem.

Cunoscutul psiholog Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), afirmă că oricine a lucrat vreodată a simțit, într-un fel sau altul, presiunea legată de locul de muncă creată un deadline sau de unele sarcini mai dificile.

“Pe termen scurt, este firesc și rezolvabil, dar din ce în ce mai mulți angajați nu scapă de presiunea de la locul de muncă nici măcar acasă, unii răspund la emailuri sau dau telefoane și în timpul liber, alții își iau de lucru suplimentar acasă etc., iar acest comportament determină cronicizarea stărilor, stresul devenind copleșitor și dăunător sănătății fizice și psihice”, explică specialistul.

De ce ne stresăm la serviciu?

Sursele de stres legat de serviciu sunt de obicei: salariile mici, lipsa suportului social, lipsa controlului asupra decizilor pe care trebuie să le ia persoană în postul deținut (conflictul de rol), expectanțe neclare ale performanței din partea angajatorului sau a angajatului, șanse mici de evoluție sau avansare, supraîncărcare cu sarcini, sarcini insuficient de provocatoare sau de captivante, continuarea muncii concrete sau menținerea unei preocupări mentale legate de serviciu și acasă, după terminarea programului de lucru.

“În prezent, stresul este privit din 2 mari perspective: Eustres (“stresul pozitiv”), care apare atunci când este determinată încordarea și mobilizarea organismului pentru a trece la acțiune și disstres (“stresul negativ”), care poate induce stări patologice, epuizare, anxietate, depresie, sindromul burnout, probleme de concentrare, motivație, probleme familiale și de cuplu etc.

Din păcate, nu putem evita întotdeauna situațiile tensionate care apar la serviciu, de aceea, ține de noi să găsim variante de gestionare a stresului, deoarece sănătatea noastră fizică și mentală depind de capacitatea noastră de a face față situațiilor presante, tensionante”, explică psihologul.

Psiholog Laura Maria Cojocaru

Psiholog Laura Maria Cojocaru

6 lucruri pe care le poți face pentru a scăpa de stres în timpul serviciului

Ia o pauză de lucru. Corpul uman nu este programat să stea prea mult timp într-un singur loc (astfel se explică durerile musculare și de spate care apar la persoanele ce desfășoară o activitate sedentară).

“După fiecare ora de muncă încearcă să te opreșți 5 minute și să ieși din birou, să bei apă, să te plimbi prin birou, să ieși pe terasă, să discuți un coleg, să stai 5-10 minute în fața unei ferestre deschise, respiră adânc de câteva ori, îndreaptă-ți atenția asupra eliberării tensiunii și a calmării bătăilor inimii, ieși pur și simplu din încăperea în care lucrezi pentru câteva clipe și privește pe fereastră sau gândește-te la un lucru frumos, liniștitor sau haios.

Scopul este să te deconectezi și să îți relaxezi mintea, astfel încât să poți preveni orice posibilă stare de anxietate sau neplăcere fiziologică. În pauza de prânz, ridică-te de la birou și mănâncă în altă parte, în special evită să lucrezi în timp ce mănânci. Evită preparatele și gustările nesănătoase”.

Ia o pauză de atitudine. Treizeci de secunde sunt suficiente pentru ca ritmul alert al inimii să se liniștească, de aceea este recomandată angajarea inimii și a minții într-o direcție pozitivă, relaxantă.

“Vizualizează cu ochii minții orice ar putea declanșa sentimente pozitive, imaginea familiei, a copilului, a partenerului de viață, a animalelor de companie, un tablou relaxant, un peisaj de vis, o imagine plăcută din vacanță, culori, imagini, sunete, senzații tactile plăcute.

Bea un ceai relaxant, ascultă o melodie de relaxare, aprinde un bețișor parfumat, pune-ți pe birou o vază cu flori. Privește în jur câteva clipe, dându-ți voie să te bucuri de forma și culorile florilor, de ciripitul păsărilor, de frumusețea unui copac, de razele soarelui sau de prospețimea ploii etc. Schimbă modul de respirație (există o legătură directă între starea noastră emoțională și felul în care respirăm).

Respirația unei persoane calme este profundă, lentă și controlată, preferabil cu atenția centrată abdominal. Respira astfel de cel puțin 5 ori. Oferă-ți un mic automasaj în zona cefei, a capului, umerilor și brațelor”.

Gestionează-ți mai bine timpul. Oprește-te din mulți-tasking, care presupune de fapt “multi-gândit”, analizează care sunt prioritățile, ia-le pe rând și menține-ți atenția pe o singură activitate până este finalizată.

Fă-ți prieteni la locul de muncă. În felul acesta vei avea în jurul tău persoane cu care poți discuta atunci când ai nevoie de o pauză sau când ai nevoie să iei o decizie mai dificilă.

Păstrează o atitudine pozitivă față de locul de muncă. “Reamintește-ți aspectele care îți plac în activitatea ta, motivațiile pentru care ai ales-o, beneficiile pe care le obții făcând ceea ce faci. Premiază-te la finalul îndeplinirii unei sarcini sau la atingerea unui obiectiv cu un moment de relaxare, un gând bun, o glumă, sau orice altceva îți aduce plăcere”.

Oferă șefului tău sau oferă-ți (dacă ești propriul tău șef) un plan de gestionare a factorilor stresori identificați, menit să te ajute să performezi mai bine. “Acest plan este bine să includă dezvoltarea unor abilități de management al timpului, clarificarea sarcinilor, primirea resurselor sau a suportului necesar de la colegi, adăugarea unor sarcini mai provocatoare, modificarea spațiului de lucru pentru a fi mai confortabil, oferirea unor resurse de relaxare din partea companiei”, conchide psihologul Laura Maria Cojocaru

 

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

SĂNĂTATE

De ce apare sughițul și cum scăpăm de el

sughiț

Sughițul reprezintă o acțiune involuntară, reflexă, fiind rezultatul contracțiilor apărute la nivelul diafragmei. Diafragma este un mușchi fibros ce separă cavitatea toracică de cea abdominală.

Foarte mulți dintre noi ne-am întrebat cel puțin odată în viață, de ce apare sughițul. În popor au apărut tot felul de explicații, unele posibile, altele mai superstițioase, cum ar fi faptul că te pomenește cineva sau te vorbește de rău.

În realitate specialiștii nu cunosc cu exactitate cauza precisă a apariției sughițului, ei fiind de părere că sughițul nu are nici un rol în economia organismului uman.

De ce apare totuși sughițul?

Printre cele mai des incriminate cauze ce conduc la apariția sughițului se numără:

  • Distensia gastrică determinată de ingestia unor cantități crescute de mâncare sau alcool;
  • Aerofagia (ingestia de aer);
  • Modificarea brusca a temperaturii ambientale;
  •  Modificarea temperaturii din stomac (prin consumul unor produse excesiv de calde sau reci);
  •  Excesul de alcool și/sau tutun;
  •  Stresul extrem, stările anxioase pot declanșa un episod de sughit.

Cum se produce sughitul?

Atunci cand diafragmul, muschiul situat intre plamani si stomac, se irita incepe sa se contracte si cauzeaza spasme musculare. Fiecare contractie este urmata de o inchidere brusca a corzilor vocale, care produce sughitul, acel zgomot caracteristic.

Diafragmul functioneaza aproape intotdeauna perfect. Cand inhalezi, se lasa in jos pentru a ajuta astfel la patrunderea aerului in plamani. Atunci cand expiri, diafragmul se relaxeaza si aerul este eliminat din plamani prin nas si gura.

Cateodata, diafragmul se irita si atunci se lasa in jos sacadat, ceea ce te face sa tragi brusc aer in piept. Cand aerul inspirat in graba loveste corzile vocale, acestea se inchid brusc si dau nastere sughitului.

Cat dureaza sughitul?

Sughitul dureaza de obicei putin, doar cateva minute. Sughitul persistent, care dureaza timp de mai multe zile poate indica prezenta unei probleme medicale, care trebuie investigata. Uneori, anumite boli sau chiar proceduri medicale, in special cele care implica anestezie, pot provoca crize prelungite de sughit“, explica dr. Daniel Neides, medic de familie in cadrul Cleveland Clinic.

Sughitul obisnuit, care dureaza mai putin de 48 de ore, apare cand:

  • Bei bauturi carbogazoase
  • Consumi prea mult alcool
  • Manci prea mult
  • Ai o stare euforica, agitata
  • Esti stresat emotional
  • Apar schimbari bruste de temperatura
  • Inghiti aer in timp ce mesteci guma sau mananci bomboane
Sughițul

Sughițul este cauzat de contracții involuntare ale diafragmei – mușchiul care separă pieptul de abdomen și joacă un rol important în respirație. Această contracție involuntară determină închiderea corzilor vocale foarte scurt, ceea ce produce sunetul caracteristic al unui sughiț.

Cand trebuie sa te adresezi medicului pentru sughit?

Rareori, sughitul persista timp de mai multe zile sau chiar luni. Acest lucru poate duce la malnutritie si epuizare. Daca sughitul dureaza mai mult de 48 de ore sau daca te impiedica sa mananci, sa dormi sau sa respiri, este indicat sa mergi la medic.

Sughitul care dureaza mai mult de 48 de ore pot fi cauzat de o varietate de factori. In general, acesti factori sunt grupati in urmatoarele categorii:

Lezarea sau iritarea nervilor
Cea mai frecventa cauza a sughitului pe termen lung este deteriorarea sau iritarea nervilor frenici sau vagi, care servesc muschiul diafragmului. Factorii care pot leza sau iritara acestor nervi sunt:

  • Un fir de par care atinge timpanul
  • O tumora sau un chist la nivelul gatului
  • Reflux gastroesofagian
  • Durere in gat sau laringita

Afectiuni ale sistemului nervos central
O tumora sau infectie la nivelul sistemului nervos central sau lezarea sistemului nervos central ca urmare a unui traumatism, pot perturba controlul normal al organismului asupra sughitului. Exemplele de astfel de afectiuni includ:

  • Encefalita
  • Meningita
  • Scleroza multipla
  • Accident vascular cerebral
  • Leziuni cerebrale
  • Tumori
  • Tulburari metabolice

De asemenea, sughitul pe termen lung poate fi declansat de:

  • Alcool
  • Anestezie
  • Barbiturice
  • Diabet
  • Dezechilibru electrolitic
  • Insuficienta renala
  • Steroizi
  • Tranchilizante

Remedii pentru sughit

Exista numeroase remedii pentru sughit, insa niciunul dintre ele nu are o baza stiintifica, sustine dr. Daniel Neides. Cu toate acestea, medicul recunoaste ca exista dovezi potrivit carora o crestere a nivelului de dioxid de carbon din plamani poate ameliora sughitul.

Astfel, un posibil remediu este sa-ti tii respiratia sau sa respiri intr-o punga de hartie. In acest fel, creste nivelul de dioxid de carbon din plamani, diafragma se relaxeaza iar sughitul dispare.

Sfaturi pentru a scapa de sughit:

  • Tine-ti respiratia si numara pana la 10
  • Bea 10 inghitituri mici de apa
  • Tine un cub de zahar sub limba
  • Lasa-te luat prin surprindere sau speriat de cineva – probabil cel mai faimos remediu

Sughitul este in general autolimitant, iar prognosticul este excelent. In cazurile sughitului cronic prognosticul este influentat de afectiunea de baza. Sughitul cronic este insa diagnosticat mai frecvent la barbatii adulti decat la femei. Sursa: mayoclinic.org

ATENTIE! Informatiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud și/sau nu inlocuiesc tratamentele medicale. Informatiile de pe site si materialele aferente au doar un caracter informativ si nu isi propun să inlocuiasca consultul medical de specialitate. Authenticmagazin.com, nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor Dvs. Vă asumați întreaga responsabilitate pentru modul în care alegeți să utilizați aceste informații.

Conu Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

SĂNĂTATE

Privarea de somn oprește producția de proteine esențiale ale creierului

neuroni

Majoritatea oamenilor simt că somnul nu le este niciodată de ajuns, tânjind continuu după o oră în plus de odihnă. Simțim asta în fiecare zi atunci când dorința noastră pentru o ceașcă suplimentară de cafea se acutizează.

Lipsa somnului afectează felul în care gândim și acționăm în mod direct. Suntem nervoși și nerăbdători atunci când somnul nu ne-a fost de ajuns și extrem de eficienți atunci când suntem foarte odihniți.

Aceste efecte, potrivit neurologilor, nu reprezintă altceva decât dereglări ale ritmului cicardian, de care se fac responsabile  așa numitele gene „ceas” ce acționează ca un cronometru intern și neuronii care se semnalează unii altora prin conexiuni numite sinapse.

Persoanele ce au această dereglare de ritm sunt incapabile să adoarmă sau să se trezească la orele de program normale pentru muncă, școală sau alte nevoi sociale.

Pentru a menține un ciclu de 24 de ore zi-noapte, ceasul biologic are nevoie de indiciile temporale ale mediului (răsărit, apus etc.) sau de rutina zilnică.

Descoperirile publicate în două lucrări din revista Science plasează aceste legături neuronale numite sinapse în centrul atenției. Cercetătorii arată că aceste noduri ale comunicării neuronale sunt prezente acolo unde se dezvoltă pregătirile interne pentru somn și apar comportamentele noastre legate de somn.

Cronometrele celulare sunt zonele pregătite ritmic în jurul sinapselor, în așteptarea construirii proteinelor sinaptice în timpul somnului. Însă noile descoperiri indică faptul că neuronii reduc restricțiile ciclului obișnuit de construire a acestor proteine ​​critice în absența somnului.

Rezultatele cercetării sugerează că creierul „se pregătește pentru un eveniment, dar nu înseamnă că veți și continua să îl faceți”, spune Robert Greene, neurolog în cadrul Centrului Medical Southwestern al Universității din Texas, care nu a fost implicat în studiu.

sinapse neuroni

Neuroni și legături neuronale (sinapse)

Când devenim adormiți, doi factori sunt în joc: „presiunea somnului”, adică nevoia de a ne întinde în pat devine tot mai mare pe măsură ce timpul trece și “ceasul” nostru intern care emite semnalul că este timpul să închidem ochii.

Într-unul dintre cele două studii, Sara B. Noya de la Institutul de Farmacologie și Toxicologie de la Universitatea din Zurich și colegii săi au arătat că, ceasul intern reglementează generarea ritmică de instrucțiuni sau transcrieri, pentru fabricarea proteinelor.

Cu un ciclu obișnuit de somn-veghe, proteinele construite folosind aceste instrucțiuni au arătat că producția de vârf este în zori și în amurg. În lipsa somnului, Noya și colegii ei au demonstrat că celula a produs încă multe dintre transcrieri, dar nu a construit proteinele aferente.

Maria Robles, neurolog la Universitatea Ludwig Maximilian din Munchen și coautor al ambelor lucrări, spune că rezultatele care disting diferitele etape ale producției și activității proteinelor sunt deschiderea ochilor, relevând cum creierul are „o modalitate frumoasă de a controla” aceste molecule.

Rezultatele cercetării au implicații asupra modului în care ne consolidăm memoria în timpul somnului, spune el, atrăgând atenția direct asupra evenimentelor din sinapse.

Asta nu înseamnă, totuși, că intervențiile pentru stimularea memoriei și a cunoașterii se vor dezvolta în viitorul apropiat, pe baza acestor descoperiri, spune Robles. „Acesta este doar vârful aisbergului”, adaugă ea.

Conu Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

SĂNĂTATE

Un studiu realizat pe două milioane de copii dezvăluie adevărata cauză a apariției autismului. Un singur factor reprezintă 80% din risc

autism

De foarte multe ori citim despre rezultatele unei anumite cercetări care susține că a găsit cauza reală a apariției autismului. Uneori aflăm că e vorba despre poluarea aerului, o infecție virală sau chiar vina unui vaccin.

Autismul afectează copiii de orice etnie, rasă sau condiție socio-economică, fiind de 4,5 ori mai frecvent întâlnit la băieți decât la fete.

Cel mai mare studiu de acest gen, care a implicat mai mult de 2 milioane de copii din cinci țări, a reafirmat faptul că genetica este de fapt cel mai mare factor de risc în dezvoltarea tulburării spectrului autist (TSA).

Într-un raport publicat de JAMA Psihiatrie, cercetătorii au descoperit că tulburarea de spectru autist este cauzată în proporție de 80 la suta de genele moștenite, în timp ce factorii de mediu reprezintă mai puțin de 20 la suta din risc.

autism

Factori precum vârsta părinților, greutatea mamei, sindromul ovarului polichistic, dacă copilul este născut prin secțiune cezariană etc. , s-au dovedit a avea un impact “inexistent sau minim” asupra dezvoltării autismului.

Pentru a ajunge la aceste concluzii, eșantionul analitic a inclus 2.001.631 persoane, dintre care 1.027.546 (51,3%) bărbați. Persoanele analizate s-au născut în Danemarca, Finlanda, Suedia, Israel și Australia de Vest între 1998 și 2011.

Echipa internațională de cercetători a urmărit subiecții până la vârsta de 16 ani, moment în care peste 22.000 dintre ei au fost diagnosticați cu autism.

Copiii cu tulburări de spectru autist au nevoie de atenție, răbdare și dragoste ca toți ceilalți copii. Cercetările arată că implicarea părinților și a altor persoane apropiate în terapia copiilor cu TSA dă rezultate foarte bune, fapt care demonstrează ca demersul terapeutic nu trebuie să se bazeze exclusiv pe specialiști.

Deasemenea, cercetătorul Gretchen Carlisle de la Research Center for Human-Animal Interaction (ReCHAI) din cadrul Facultăţii de Medicină Veterinară a Universităţii din Missouri, a observat că prezenţa oricărui animal de companie, îmbunătăţeşte abilităţile sociale ale unui copil cu autism.

Conu Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

Abonare la blog via email

Introdu adresa de email pentru a te abona la acest blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 59 de abonați

Statistici blog

  • 1.662.761 vizite

Trending