Connect with us

PENTRU SUFLET

“Iubirea este cea mai mare terapie posibila. Lumea are nevoie de terapie tocmai pentru ca ii lipseste iubirea.” Marele învățător spiritual indian Osho, ne explică de ce îmbrățișarile sunt cel mai bun medicament pentru suflet

Osho

Osho, pe numele său la naștere Chandra Mohan Jain (în hindi चन्द्र मोहन जैन), numit în anii 1960 Acharya Rajneesh, apoi Bhagwan Shree Rajneesh (भगवान श्री रजनीश,în anii 1970-1980), apoi Osho (ओशो) în ultimii ani ai vieții (11 decembrie 1931 – 19 ianuarie 1990) a fost un filozof, guru și învățător spiritual indian, fondator al curentului spiritual Neo-Sannyas, Rajnish sau Oshoism.

De-a lungul anilor experiențele sale meditative au devenit din ce în ce mai profunde. La vârsta de 21 de ani atinge ceea ce el denumea iluminarea, „cea mai înaltă culme a conștiinței omenești”. În acel moment, spune Osho, biografia lui exterioară a luat sfârșit; de atunci el s-a văzut trăind o stare de totală unitate cu legile intime ale existenței. În plan exterior și-a continuat studiile la Universitatea din Sagar, unde a absolvit cu onoruri Prima Clasă de Filozofie. A fost Campionul unui concurs al dezbaterilor pe întreaga Indie, câștigând Medalia de Aur. Dupa terminarea facultății, este numit profesor de filozofie la Colegiul Sanskrit din Rajpur și apoi la Universitatea din Jabalpur.

Întreprinde călătorii în intreaga Indie, vorbind în fața unui larg auditoriu și polemizând cu liderii religioși în dezbateri publice. În 1966 Osho demisionează pentru a se dedica în întregime scopului de a iniția omul modern în arta meditației. Începe să conducă tabere de meditație; se adresează curent unor mulțimi de 20.000 – 50.000 de persoane în cadrul adunărilor ce aveau loc în aer liber. În 1974 este inaugurat ashramul de la Poona.

Influența lui spirituală este de nivel mondial. Grupurile de terapie existente în jurul lui Osho în acea vreme combinau tehnicile meditative din Orient cu psihoterapia occidentală. Cuvantul “Osho” provine din japoneza veche: “O” înseamnă “cu multă recunostință, iubire, gratitudine” dar și “echilibru, armonie”. “Sho” înseamnă “extinderea multidimensională a conștiinței” și “total binecuvantat de existență”. Osho a decedat la 19 ianuarie 1990; fără să fie resemnat sau fatalist, el a explicat discipolilor săi că: “Existența a hotărât că i-a venit timpul”. Pentru el devenise limpede că a rămâne în limitele trupului nu era lucrul cel mai important pentru dezvoltarea operei sale. Înainte de a muri, a mai spus: “Vă las visul meu.”

Osho

In timpul uneia dintre intalnirile cu discipolii sai, Osho a fost rugat sa raspunda la urmatoarea intrebare:

”De ce este imbratisarea un instrument vindecator atat de eficient? Pana nu demult credeam ca luciditatea, inteligenta si autoanaliza sunt principalele instrumente vindecatoare, dar ele nu inseamna nimic prin comparatie cu imbratisarea.” Omul simte nevoia sa fie dorit. Aceasta este una din principalele nevoi ale fiintei umane. Daca nu se simte iubit, omul incepe sa moara. Daca simte ca viata sa nu conteaza pentru nimeni, ea isi pierde semnificatia chiar pentru el insusi.

De aceea, iubirea este cea mai mare terapie posibila. Lumea are nevoie de terapie tocmai pentru ca ii lipseste iubirea.

love

Intr-o lume plina de iubire, terapia nu ar fi necesara deloc; iubirea ar fi mai mult decat suficienta. Imbratisarea nu este altceva decat un gest de iubire, de caldura, de atentie. Simpla senzatie de caldura provenita de la cealalta persoana poate vindeca multe boli, inclusiv raceala si egoul. Ea este suficienta pentru a te transforma din nou intr-un copil. La ora actuala, psihologii au inteles ca daca nu este imbratisat si sarutat suficient de mult, copilul nu poate creste normal. Lui ii lipseste un anumit tip de hrana. Sufletul are nevoie de hrana, la fel ca si trupul. Ii poti indeplini copilului toate nevoile fizice, dar daca nu il imbratisezi niciodata, el nu va creste normal. Psihicul lui nu se va dezvolta. Se va simti tot timpul trist, neglijat, ignorat, neiubit. A fost hranit fizic, dar nu si afectiv. Cercetatorii au remarcat faptul ca daca nu este imbratisat, copilul scade in dimensiuni si poate chiar muri, chiar daca ii este asigurata hrana fizica. Corpul este ingrijit, dar sufletului ii lipseste iubirea. El se izoleaza, devine rupt de existenta-mama.

Iubirea asigura aceasta punte, ea este radacina noastra.

Asa cum respiratia este esentiala pentru corpul fizic – daca incetam sa mai respiram, corpul moare –, iubirea reprezinta respiratia interioara a sufletului. Acesta traieste prin iubire.
Luciditatea, inteligenta si autoanaliza nu sunt suficiente. Poti sa cunosti toate terapiile din lume, poti deveni un expert, dar daca nu cunosti arta iubirii nu vei ramane decat la suprafata activitatii terapeutice. Din 100 de cazuri, 90 de oameni bolnavi sufera in primul rand pentru ca nu au avut parte de iubire. De aceea, daca terapeutul simte o grija deosebita fata de pacientul sau, hranindu-l cu iubire si implinindu-i aceasta nevoie, starea acestuia din urma se poate schimba in mod miraculos.

Dincolo de orice indoiala, iubirea este cel mai terapeutic fenomen care exista.

love

Sigmund Freud se temea foarte tare de ea. Imbratisarea nici nu intra in discutie, dar el prefera chiar sa nu dea ochii cu pacientul, temandu-se sa nu simta o stare de simpatie fata de acesta dupa ce i-a ascultat toate plangerile si cosmarurile interioare. Se temea sa nu inceapa sa planga, sa nu i se umezeasca ochii, sau – Doamne fereste! – sa nu simta chiar nevoia de a-l lua de mana pe pacient. Se temea atat de tare de relatia de iubire dintre terapeut si pacient incat a inventat canapeaua psihanalistului. Pacientul trebuia sa stea intins pe spate, iar psihanalistul statea pe un scaun in spatele sau, astfel incat sa nu fie nevoit sa dea ochii cu el.

Retineti insa: iubirea nu poate creste decat fata in fata. Animalele nu pot simti acest lucru, caci ele nu stiu sa faca dragoste decat pe la spate; de aceea, intre ele nu se poate stabili un sentiment de prietenie, o relatie adevarata. O data actul sexual terminat, fiecare pleaca in treaba sa, separat, fara un multumesc sau un la revedere! Animalele nu au reusit sa isi creeze familii, relatii de prietenie, o societate, pentru simplul motiv ca atunci cand fac dragoste nu se privesc in ochi, nu stau fata in fata. Ca si cum actul lor amoros ar fi un act mecanic. El nu contine nici un element uman. Omul si-a creat un intreg univers al relatiilor pentru simplul motiv ca este singurul animal care face dragoste fata in fata. Ochii partenerilor comunica intre ei, expresiile lor faciale devin un limbaj subtil. In acest fel, intimitatea creste, bazandu-se pe impartasirea
Omul are nevoie de intimitate; aceasta este o nevoie esentiala.

De aceea, este mai bine sa faceti dragoste pe lumina, nu in intuneric – cel putin intr-o lumina mai slaba, cum ar fi cea a unei lumanari. Actul amoros in intuneric exprima inca latura noastra animala, dorinta de a evita fata celuilalt. Sigmund Freud se temea foarte tare de iubire; de fapt, se temea de propria sa iubire reprimata. Se temea sa nu se implice. Dorea sa ramana in afara, nu sa se implice in sufletul pacientului sau, sa fie doar un observator stiintific, detasat, rece, la distanta. El a creat psihanaliza ca si cum aceasta ar fi o stiinta. In realitate, nu este o stiinta si nu va fi niciodata! Este o arta, fiind mult mai apropiata de iubire decat de logica. Un psihanalist adevarat nu se teme sa patrunda adanc in sufletul pacientului sau; dimpotriva, el este dornic sa isi asume acest risc. Intr-adevar, apele sunt tulburi acolo, te poti ineca cu usurinta – la urma urmei, esti si tu un om! Cine stie peste ce necazuri poti da, dar trebuie sa-ti asumi acest risc.

De aceea il iubesc atat de mult pe Wilhelm Reich. Acest om a transformat intreaga psihanaliza prin implicarea sa. El a renuntat la detasarea omului de stiinta. De aceea, eu il consider un revolutionar mult mai mare decat Sigmund Freud. Sigmund Freud a ramas un traditionalist, speriat de propriile sale reprimari.

Daca nu va temeti de propriile voastre reprimari, le puteti fi de mare ajutor semenilor vostri. Daca nu va temeti de propriul vostru subconstient, daca v-ati rezolvat cat de cat problemele personale, va puteti implica in lumea interioara a pacientului, devenind mai degraba un participant la aceasta, nu un simplu observator detasat. Eu inteleg teama lui Sigmund Freud, caci si psihanalistii au problemele lor, uneori mai mari decat cele ale pacientilor lor. De aceea, doresc sa fac o afirmatie cat de poate de categorica: daca omul nu este pe deplin trezit, un iluminat, el nu poate fi un terapeut adevarat.
Numai un Buddha poate fi un terapeut autentic, caci el nu mai are probleme personale de rezolvat. El poate fuziona pe deplin cu pacientul sau. De fapt, pentru el pacientul nici nu reprezinta un pacient. Aceasta este diferenta care exista intre relatia dintre un pacient si terapeutul sau si cea care exista intre un discipol si maestrul sau. Discipolul nu este un pacient, el este copilul iubit al maestrului. Maestrul nu este doar un observator; el devine un participant. Cei doi si-au pierdut entitatile separate si au devenit una. Aceasta unitate este intregul secret.

Imbratisarea este doar un gest care aminteste de unitate, dar chiar si acest gest este de mare folos.

love

De aceea, ai dreptate. Ma intrebi: „De ce este imbratisarea un instrument terapeutic atat de eficient?“ Da, este, si este doar un gest. Daca este extrem de autentic – daca la el participa inclusiv inima – el devine un instrument magic, un fel de miracol care poate transforma instantaneu intreaga situatie. Nu se pot spune prea multe despre acest gest, dar unul din lucrurile pe care trebuie sa le intelegeti este urmatorul: ideea ca un copil moare, iar in om se naste adolescentul; ca adolescentul moare, iar in el se naste adultul tanar; ca si acesta moare, iar in om se naste adultul matur, si asa maideparte – este gresita.

Copilul nu moare niciodata – nici o etapa nu moare. Copilul ramane de-a pururi, inconjurat de alte experiente, de adolescenta, apoi de tinerete, de maturitate si de batranete, dar nu moare.
Omul este la fel ca o ceapa, alcatuit din mai multe straturi succesive. Daca decojesti ceapa, vei descoperi in curand foile fragede din interior. Cu cat te apropii mai mult de miez, cu atat mai fragede devin ele. Acelasi lucru este valabil si in ceea ce priveste omul: daca patrunzi adanc in interiorul lui vei descoperi intotdeauna copilul inocent, iar contactul cu acesta este inevitabil un gest terapeutic. Imbratisarea permite un asemenea contact. Daca imbratisezi un om cu caldura, cu iubire, daca imbratisarea ta nu reprezinta un simplu gest golit de semnificatie, ci unul autentic, daca inima ta participa la el, intri imediat in contact cu copilul inocent din el. Revenirea acestuia la suprafata reprezinta un act cu o imensa valoare terapeutica, intrucat inocenta copilului este vindecatoare in sine. Ea nu a fost corupta. Ai atins astfel miezul pur al persoanei in care coruptia nu a patruns niciodata, iar acest lucru este suficient pentru a declansa procesul de vindecare.

Copiii sunt atat de puri, atat de plini de vitalitate, debordeaza de atata energie. Regasirea acestei energii este suficienta pentru a-l vindeca pe om. Important este sa scoti acest copil la lumina, iar imbratisarea este una din modalitatile cele mai eficiente.Autoanaliza este o cale mentala; imbratisarea este calea inimii. Mintea este cauza tuturor bolilor, in timp ce inima este sursa oricarei vindecari.emotiilor, atat de intense in asemenea momente (bucurie, extaz, stralucirea specifica orgasmului).

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

PENTRU SUFLET

Cum știu dacă mă iubește?

dragoste cuplu

“Cum știu dacă mă iubeste?”. Este cea mai importantă întrebare și totodată temere care apare mereu în cupluri, fie că vorbim de cele nou formate sau de cei care sunt împreună de ani de zile. Această frământare continuă este motivul pentru care tot mai multe cupluri se ceartă sau se despart.

În opinia psihoterapeutului Angela Nuțu, vicepreședintele Asociației Române de Hipnoză, frământările apar de cele mai multe ori pentru că nu am discutat despre așteptările pe care le avem, atât noi, cât și partenerii noștri, iar unele reacții pasive pot fi interpretate drept lipsă de iubire.

“De câte ori nu i-ai spus că îl iubești iar el nici măcar nu a reacționat în vreun fel? Parcă a trecut pe lângă el fără ca el să fi realizat o clipă că i-ai vorbit? De câte ori nu i-ai zis „Te iubesc” și ai așteptat un „Și eu te iubesc” care nu a mai venit niciodată și te-ai simțit dezamăgită și confuză?

O altă variantă a aceleași situații ar fi: îi faci de mâncare, îi speli, ai grijă de el, iar el… nu reacționează în nici un fel. Nu îți aduce flori sau bomboane sau o atenție cât de mică! Nu îți arată în nici un fel că te iubește dar o spune necontenit. Vorbe goale… om fără cuvânt!

Îți par cunoscute aceste situații? Dacă DA, atunci te felicit, ești parte din aproximativ 90% din populație. Dacă nu, atunci ești o fericită care a avut norocul să „nimerească” o persoană care are același mod de a interpreta viața. Fiecare om e diferit.

Știu, această afirmație pare să nu mai aibă nici o putere în zilele noastre, este descărcată aproape complet de orice valoare și totuși… chiar așa este. Fiecare om este diferit pentru că fiecare om vede viața în felul său. Cu toate acestea, acest „fel” de a „vedea” viața nu este aleatoriu și nici nu sunt sute de moduri.Este mult mai simplu de atât. Modul în care vedem viața și interpretăm evenimentele din jurul nostru este bazat pe sistemul nostru de reprezentare”, explică psihoterapeutul Angela Nuțu.

love

Sistemul de Reprezentare (VAKOG) – motivul pentru care interpretăm atât de diferit evenimentele și reacțiile celor din jur

Specialistul afirmă că percepem viața prin simțuri, iar cele cinci simțuri standard sunt văzul, auzul, mirosul, atingerea, gustul. Fiecare dintre noi ne folosim de unul dintre aceste simțuri ca sistem de bază și în același timp ca filtru, prin care și cu ajutorul căruia, interpretăm lumea din jurul nostru și pe noi înșine. Cei mai mulți oameni sunt vizuali, dar aceasta nu este o regulă. Unii sunt tactili (adică kinestezici), alții auditivi, olfactivi, gustativi etc.

“Sistemul de reprezentare este unul dintre motivele principale pentru care fiecare dintre noi interpretăm atât de diferit, același eveniment, aceeași situație. Spre exemplu, trei oameni se uită la o imagine și exclamă: Primul: Nu-mi pică bine treaba asta. Al doilea: Ceva pute la secvența asta. Al treilea: Nu văd ce e așa special aici..

După cum observăm din exemplul de mai sus, fiecare vorbește pe „limba sa”, folosind expresii proprii sistemului de reprezentare. Cunoscând sistemele de reprezentare și modul în care acestea se exprimă și se manifestă, este ca și cum am avea, instant, un dicționar care ne permite să înțelegem manifestările celor din jur și astfel să realizăm ce anume vor să zică sau ce intenție au”, explică psihologul.

Cum știu dacă mă iubește?

Știind acest aspect esențial, putem acum să descifrăm imediat mesajele pe care le primim de la ceilalți, atât verbale cât și non verbale. Suntem așadar „înarmați” cu o cunoaștere care ne permite, poate pentru prima dată, să putem discuta cu oricine, în orice „limbă”, să putem vorbi cu fiecare om „pe limba sa”.

“Tu poate te plângi că iubitul tău nu îți arată că te iubește și doar o declară… vorbe goale. Este foarte posibil ca el să se plângă că tu nu îi spui niciodată că îl iubești. Desigur, faci o mulțime de „chestii” dar nu îi spui niciodată… Iar el asta are nevoie să audă.

Despre ce vorbim de fapt aici? Despre faptul că unul dintre voi este Vizual iar celălalt Auditiv. Iar acum, pentru că știi acest lucru, poți să vezi, să auzi, să simți, cu alte cuvinte, să observi și să interpretezi mult mai bine interacțiunea cu el. Tot ce ai nevoie este să cunoști cheia fiecărui sistem în parte, pentru a putea descifra codul fiecărui om în parte”, conchide psihologul Angela Nuțu, vicepreședintele Asociației Române de Hipnoză.

Continue Reading

PENTRU SUFLET

Experimentul incredibil care demonstrează că Norocul este Previzibil, îți arată Cum să devii Norocos în viață

Un studiu științific întins pe durata a zece ani cu privire la natura norocului a arătat că, în general, oamenii își determină singuri norocul sau ghinionul în viață. Rezultatele arată, de asemenea, că este posibil să își sporească cantitatea de noroc pe care oamenii o întâlnesc în viața lor. 

Pe scurt, evenimentele norocoase exercită o influență dramatică asupra vieții noastre. Norocul are puterea de a transforma improbabilul în posibil, face diferența între viață și moarte, răsplată și ruină, fericire și disperare.

Psihologul și autorul englez Richard Wiseman a realizat un studiu de 10 ani pe tema științei norocului. El a plasat anunțuri într-un ziar pentru oameni care s-au considerat foarte a fi norocoși sau foarte ghinioniști, să-l contacteze. În total, studiul său a inclus 400 de participanți din toate categoriile sociale.

Într-un experiment, el a cerut oamenilor norocoși să studieze un ziar și să numere fotografiile din interior. În medie, oamenilor cu ghinion le-a luat în jur de două minute să le contorizeze pe toate. Oamenilor norocoși, pe de altă parte, le-a luat doar câteva secunde. De ce?

Pentru că pe a doua pagină a fost scris un mesaj care spunea cu litere mari că: “Opriți numărătoarea. Există 43 de fotografii în acest ziar“. Oamenii norocoși, se pare, că s-au arătat mai deschiși și la alte posibilități decât la cele pe care le căutau.

Într-un alt experiment, el a prezentat atât unui norocos, cât și unui ghinionist, un scenariu: “Imaginați-vă că sunteți într-o bancă când intră un tâlhar înarmat. Hoțul trage un singur glonț și vă lovește în braț. Considerați că acest eveniment este norocos sau nefericit?”

Se pare că oamenii ghinioniști aveau mai multe șanse să afirme că era vorba de ghinion, argumentând că prea sunt prea multe coincidențe: se aflau în bancă când a intrat un hoț și au fost singura persoană atinsă de glonț.

Pe de altă parte, oamenii norocoși au zugrăvit un scenariu fericit, evidențiind partea plină a paharului: La urma urmei, puteai fi împușcat în cap!

Profesor Richard Wiseman

Profesor Richard Wiseman. By BDEngler – Own work, CC BY-SA 3.0

Wiseman afirma în articolul “The Luck Factor” pe care la scris pe marginea acestui experiment: “Oamenii norocoși tind să-și imagineze spontan cum ghinionul cu care se confruntă ar fi putut fi mult mai rău și, făcând astfel, se simt mult mai bine cu ei înșiși și cu viața lor. Își mențin așteptările cu privire la viitorul lor la un nivel ridicat crescându-le astfel probabilitatea ca aceștia să aibă foarte mult noroc în viață“.

Wiseman a folosit cercetările sale pentru a-și da seama cum ar putea oamenii să-și îmbunătățească norocul. El a constatat că au existat patru principii de lucru:

Maximizați oportunitățile șanselor, rămânând deschis la noi experiențe și adoptând o atitudine mai relaxată.

Ascultați povești norocoase. Fiți atenți la intuiția dvs. și alungați din mintea voastră gândurile negre.

Așteptați-vă ca tot timpul să vi se întâmple lucruri bune, să fiți norocoși. Oamenii norocoși presupun că totul va fi în ordine. Asta îi ajută să reușească chiar în fața eșecului, întorcând șansele de partea lor.

Transformați negrul în alb și răul în bine. Imaginați-vă că lucrurile puteau sta mult mai rău. Nu fi dezamăgit. Preia controlul situației în loc să renunți. 

Vorba românească: Norocul și-l face omul cu mâna lui!

Conu Ticu/authenticmagazin.com

 

Continue Reading

PENTRU SUFLET

El are 102 ani iar soția lui 100 și sunt actori celebri. Acum sărbătoresc 65 de ani de căsnicie. Toată lumea vrea să știe secretul longevității mariajului lor și povestea lor de dragoste

Kirk&Ann

Câți dintre noi vom apuca oare să sărbătorim 65 de ani căsnicie? Nu mulți, din păcate. Au reușit însă Kirk Douglas și soția lui, Anne. Și asta în ciuda faptului că actorul a fost mereu un crai, fapt pe care îl recunoaște și el deschis.

De altfel, întrebată într-un interviu recent care e secretul longevității mariajului lor, Anne, în vârstă de 100 de ani (împlinește în acest an pe 23 aprilie), a replicat fără menajamente că a fost faptul că ea a închis ochii la infidelitățile soțului (în vârstă de 102 ani).

Anne Douglas, care s-a căsătorit cu Kirk Douglas în 1954, a mai spus că întotdeauna a fost conștientă de relațiile extraconjugale ale soțului ei, dar a ales să le accepte.

”Kirk niciodată nu a încercat să le ascundă de mine”, povestește soția sa. ”Ca europeancă, am înțeles că era nerealist să mă aștept la fidelitate totală într-un mariaj”, mai spune ea.

În timpul căsătoriei, Douglas a avut aventuri cu Rita Hayworth, Patricia Neal, Faye Dunaway și Christina Crawford. A încercat să o seducă și pe Lauren Bacall, dar fără succes.

Despre toate acestea a povestit chiar actorul, în biografia sa din 1988. I-a cerut voie soției sale să includă detalii despre relațiile sale extraconjugale și a primit permisiunea. Așa cum era de așteptat, cartea a devenit bestseller.

Douglas and wife Anne with President Ronald Reagan

Presedintele Americii Ronald Reagan împreună cu Kirk Douglas si sotia sa Anne Douglas la o cina privata în 12 decembie 1987, California

Anne l-a refuzat la început

Kirk și Anne s-au cunoscut la Paris. Anne era PR și i s-a propus să promoveze un film în care Kirk juca, ”Act of Love”. Inițial, nu a vrut să-l întâlnească pe Kirk, pentru că înțelegea cum e să ai o relație cu un actor celebru. A refuzat atât oferta de job, cât și invitația la cină. Asta nu a făcut decât să-l înverșuneze și mai mult pe actor.

”Faptul că nu am impresionat-o cu siguranță m-a impresionat pe mine și eram decis să o cuceresc”, declara actorul în 2014.

Până la urmă au ajuns să formeze un cuplu. S-au căsătorit după ce Douglas a rupt o logodnă, amenințat fiind de Anne că urma să-l părăsească. De altfel, Anne chiar a ajuns să-și facă bagajele, moment în care Kirk a simțit că ar fi pierdut fără ea.

Anne și Kirk au împreună doi copii, Peter și Eric, cel din urmă murind în 2004, în urma unei supradoze accidentale de alcool și medicamente. Ceilalți doi fii ai actorului, Michael și Joel, sunt dintr-un mariaj anterior, cel cu Diana Douglas, terminat în 1951.

Ce l-a impresionat pe Kirk la soția cea cel mai mult a fost umorul ei. Ei i-a dedicat actorul un volum de poezii lansat în 2004. Una dintre poeziile preferate ale Annei e una care începe așa: ”Iubirea începe la 80 de ani”. Referindu-se la acest vers, Anne declara cu umor: ”I-a luat destulă vreme”. Sursa: libertateapentrufemei.ro

Continue Reading

Abonare la blog via email

Introdu adresa de email pentru a te abona la acest blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 42 de abonați

Articole Recente

broasca aurie broasca aurie
LUMEA NECUVÂNTĂTOARELOR4 zile ago

Această broscuță are doar 5 cm, însă otrava sa este atât de puternică încât poate omorî 10 oameni doar prin simpla atingere

Broasca otrăvitoare aurie (Phyllobates terribilis), cunoscută și sub numele de broasca aurie, broasca săgeată aurie sau broasca de aur, este...

rasad rasad
UTILEO săptămână ago

Legume care se pot planta sau se pot semăna în luna Mai

Legumele care se pot planta sau se pot semăna în luna mai sunt în special vărzoasele pentru producția de vară....

peste la tigaie peste la tigaie
CULINAR2 săptămâni ago

Peștele gătit perfect. Cum să nu îl lipești de tigaie

Ai un peste frumos si intreg sau mai multe fileuri perfecte, dar rezultatul din farfurile, dupa ce il gatesti, nu...

Podul suspendat Charles Kuonen Podul suspendat Charles Kuonen
DESTINAȚII2 săptămâni ago

Cel mai lung pod pietonal suspendat din lume a fost construit în doar 10 săptămâni. Oferă o experiența palpitantă celor care se încumetă să-l trecă

Cel mai lung pod pietonal suspendat din lume a fost deschis în Elveția, invitând turiștii să se încumete a parcurge...

sofer beat sofer beat
UTILE2 săptămâni ago

Iată care sunt reacţiile la volan în funcţie de gradul alcoolemiei

În România, peste 6% dintre accidentele rutiere grave sunt produse ca urmare a consumului de alcool, în contextul în care...

cascaval-de-casa cascaval-de-casa
CULINAR2 săptămâni ago

Cum se face cașcavalul de casă. Este mult mai ieftin și mai sănătos. Vezi rețeta originală pentru cașcaval de casă

Cașcaval de casă. Cine ar fi crezut că și cașcavalul poate fi preparat în casă, fără ingrediente sau ustensile speciale!...

gulie gulie
SĂNĂTATE3 săptămâni ago

Gulia un adevărat leac minune pentru organism. Iată de ce este bine să mâncăm gulii

Gulia poate fi un adevărat leac minune pentru organism. Pentru că se mănâncă crudă, această legumă poate avea numeroase beneficii...

rau de masina rau de masina
SĂNĂTATE4 săptămâni ago

Explicația neobișnuită pentru senzația de rău în mașină

Creierul crede că suntem otrăviți atunci când mergem cu mașina, spun mai multe studii recente. De aceea la mulți dintre...

ou faberge ou faberge
CALEIDOSCOP4 săptămâni ago

Oul Fabergé, cel mai preţios ou de Paşte. Valorează milioane de euro iar în interiorul său ascunde o comoară

Paştele este cea mai importantă sărbătoare pentru creştinii ortodocşi. Creştinii aduc la biserică ouă pictate manual pentru a fi binecuvântate,...

podul Pontchartrain Causeway podul Pontchartrain Causeway
CALEIDOSCOP1 lună ago

Cel mai lung pod peste apă din lume, este atât de lung încât șoferii nu văd uscatul km întregi și sunt cuprinși de o falsă teamă de mare

În 1969, podul denumit Lake Pontchartrain Causeway a fost recunoscut oficial de Guinness World Records drept cel mai lung pod...

Statistici blog

  • 826.190 vizite

Trending