La doar 5 centimetri lungime ai săi, sau chiar mai puţin, greierele nu prea are şanse să le reţină atenţia trecătorilor. Totuşi, cântecul greierului atrage atenţia a milioane de oameni de pe întregul glob. Cum cântă această micuţă insectă şi în ce scop o face?

Greierul şi cântecul lui de dragoste

În lume există aproximativ 2 400 de specii de greieri. E interesant însă că doar masculii cântă, sau mai bine zis scot un ţârâit. În loc să o facă din gât, greierii masculi cântă cu aripile.

Într-⁠o enciclopedie se spune că greierii masculi cântă frecându-⁠şi o parte a unei aripi anterioare de un şir de circa 50 până la 250 de creste aflate pe aripa anterioară opusă. Frecvenţa ţârâitului depinde de numărul de creste atinse pe secundă. Vibraţiile umplu văzduhul cu acel cântec inconfundabil al greierului.

Însă greierul mascul nu cântă doar ca să-⁠i încânte pe ascultătorii săi umani! Nici nu încape îndoială! Auditoriul căruia i se adresează acest muzician e o potenţială parteneră.

În cartea Exploring the Secrets of Nature (Cercetarea secretelor naturii) se explică: „Aflându-⁠se în căutarea unei partenere, greierul mascul, desăvârşit în arta comunicării, cântă trei genuri de cântece: unul ca să-⁠şi anunţe prezenţa, altul ca să curteze o femelă şi al treilea ca să-⁠i îndepărteze pe rivalii nedoriţi“.

Unii greieri îşi anunţă prezenţa prin cântec până când o femelă se arată interesată de ei. Odată ce cântecul ajunge la „urechile“ ei aflate pe picioarele anterioare, femela nu se mulţumeşte cu o curtare de la distanţă.

Când ea se apropie de sursa ţârâitului, masculul va începe să cânte neîntrerupt un tril, cântecul de curtare. Această serenadă atrage femela spre pretendentul ei, iar cei doi greieri se împerechează.

În estul Asiei, unii oameni au acasă greieri masculi ca animale de companie, deoarece cântecul lor îi înveseleşte. Alţii preferă să asculte aceste cântece în mediul natural al greierului. Oricare ar fi cadrul, cântecul micuţului greier îi încântă pe ascultătorii săi umani de pe întregul glob şi îi aduce laude Proiectantului său.

greier1

Greierele în simboluri şi superstiţii

Înclinaţia iresponabilă a greierului de a se distra şi a fugi de muncă, descrisă de Esop şi La Fontaine, este contrazisă de simbolurile şi superstiţiile asociate cu el în diverse culturi şi tradiţii ale lumii.

Astfel, simbolistica greierului cuprinde norocul, afirmarea sinelui, intuiţia, succesul, fertilitatea, iniţiativa, adaptabilitatea, vocea interioară, exprimarea sinelui, fericirea şi comunicarea.

Spiritul de iniţiativă şi isteţimea cu care este înzestrat greierul sunt văzute pe diferite meridiane drept chei ale succesului. La chinezi, numeroasele ouă depuse de acesta semnifică productivitatea, fertilitatea pământului şi a femeilor.

Tot în China, dar şi în unele ţări europene, îndeosebi în peninsula iberică, greierii erau închişi în mici cuşti, colivii, astfel încât cântecul lor să desfete mereu pe posesorii acestora. În acest caz, este vorba despre un simbolism negativ, referitor la încarcerarea spiritului, creativităţii în trupul considerat ca o cuşcă, o închisoare.

De asemeni, folclorul chinezesc, dar şi în cel japonez, greierii aveau capacitatea de a oferi protecţie faţă de orice fel de primejdii şi de a atrage succesul, norocul.

Pentru indienii nativi americani, greierul era o întruchipare a succesului, realizării personale graţie putinţei sale de a sărituri lungi. O insectă de acest fel, oferită drept dar, conferea bucurie, intensificare a intuiţiei şi percepţiei senzoriale. Greierii erau asociaţi, în acelaşi timp, cu accesul la subconştient şi dezvăluirea unor surse potenţiale, nefructificate, ale sinelui.