Connect with us

SĂNĂTATE

Premiul Nobel pentru Medicină din acest an a fost câștigat de James P. Allison şi Tasuku Honjo pentru descoperirea unei terapii împotriva cancerului

catigatori-premiul-nobel-medicina-2018

Laureaţii Premiului Nobel pentru Medicină din 2018 sunt James P. Allison şi Tasuku Honjo pentru descoperirea unei terapii împotriva cancerului prin inhibarea reglării negative a sistemului imunitar.

Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină 2018 a fost câştigat de James P. Allison şi Tasuku Honjo pentru descoperirea unei terapii împotriva cancerului prin inhibarea reglării negative a sistemului imunitar.

Prin stimularea capacităţii inerente a sistemului imunitar de a ataca celulele canceroase, laureaţii din acest an au stabilit un nou principiu pentru terapia împotriva cancerului.

James P. Allison a studiat o proteină cunoscută pentru funcţia ei ca „frână” pentru sistemul imunitar. A realizat potenţialul eliberării frânei şi declanşării sistemului imunitar împotriva celulelor tumorii. Apoi, a dezvoltat conceptul pentru o nouă abordare de tratare a pacienţilor.

În paralel, Tasuku Honjo a descoperit o proteină a celulelor imunitare şi, după o atentă explorare a funcţiilor, a ajuns la concluzia că şi aceasta operează ca o frână, dar având la bază un alt mecanism. Terapiile bazate pe această descoperire s-au dovedit a fi extrem de eficiente împotriva cancerului.

Allison şi Honjo

Allison şi Honjo au arătat cum diferite strategii de inhibare a frânelor sistemului imunitar pot fi folosite în tratarea cancerului. Potrivit descopera.ro, noua descoperire a celor doi laureaţi constituie un element esenţial în lupta împotriva acestei maladii.

Cancerul este un termen general pentru mai multe maladii, toate caracterizate prin proliferarea necontrolată a celulelor anormale care au capacitatea de a se răspândi la ţesutul şi organele sănătoase.

De-a lungul timpului, au fost dezvoltate mai multe tipuri de remedii pentru cancer, de la intervenţii chirurgicale, chemoterapie, tratamente cu hormoni şi altele, dintre care unele au fost premiate cu Nobel: Huggins, 1966, pentru tratamentul hormonal împotriva cancerului la prostată, Elion şi Hitchins, 1988, pentru chemoterapie şi transplantul de măduvă osoasă pentru leucemie acordată lui Thomas în 1990. Totuşi, până acum, cancerele în stare avansată au fost dificil de tratat, fiind nevoie de noi abordări.

Cele două studii separate fac parte din noua abordare, deşi conceptul există chiar de la sfârşitul secolului al XIX-lea, unde ideea că utilizarea sistemului imunitar propriu poate fi o strategie eficientă împotriva tumorilor. Primele încercări de activare au avut însă efecte modeste, realizându-se că este nevoie de mai multă cunoaştere cu privire la subiect.

La baza acestei abordări se află proprietatea fundamentală a sistemului imunitar de a distinge între „sine” şi „non-sine”, astfel că bacteriile invadatoare, virusurile şi alte pericole pot fi atacate şi eliminate. Celulele T, care reprezintă un tip de celule albe, sunt jucători cheie în această defensivă. Acestea au receptori cu care se leagă de structurile recunoscute ca străine de organism, iar o astfel de interacţiune activează defensiva sistemului imunitar. Dar alte proteine care acţionează ca acceleratoare pentru celule T sunt necesare pentru a declanşa în întregime sistemul imunitar. Mulţi savanţi au contribuit la detectarea altor proteine care acţionează ca frâne asupra celulelor T, inhibând activarea imunităţii. Această balanţă internă între acceleratori şi frâne este necesară pentru control. Asigură că sistemul imunitar este suficient de activ pentru atacarea microorganismelor străine, în timp ce se evită activarea excesivă care poate duce la distrugerea ţesutului sănătos.

Din anii ’90, în laboratorul său de la Universitatea California, Berkeley, James P. Allison a studiat proteina celulei T numită CTLA-4. A fost unul dintre mai mulţi savanţi care au observat că CTLA-4 funcţionează ca frână asupra celulelor T. Alţi savanţi au folosit această proprietate pentru elaborarea unor remedii împotriva bolilor autoimunitare. Allison, totuşi, a avut o altă idee. Şoarecii cu cancer au fost vindecaţi de tratamente cu anticorpi care inhibă frâna şi declanşează activitatea celulelor T.

Apoi, în 2010, un studiu clinic important a arătat efecte însemnate la pacienţii cu melanom, un tip de cancer de piele. La mai mulţi pacienţi, semnele de cancer au dispărut.

În 1992, la câţiva ani înaintea descoperirii lui Allison, Tasuku Honjo a descoperit PD-1, altă proteină de pe suprafaţa celulelor T. Analizând în laboratorul său din Universitatea Kyoto, acesta a descoperit că proteina are un efect similar cu cel al proteinei menţionate mai sus.

James P. Allison a fost născut în 1948 în Alice, Texas, Statele Unite. A primit doctoratul în 1973 la Universitatea Texas, Austin. Din 1974-1977 a fost cercetător la Scripps Clinic and Research Foundation, La Jolla, California. În 1977-1984 a fost membru al University of Texas System Cancer Center, Smithville, Texas; în 1985-2004 a fost la University of California, Berkeley şi în 2004-2012 la Memorial Sloan-Kettering Cancer Center, New York. Din 2012 este profesor la University of Texas MD Anderson Cancer Center.

Tasuku Honjo s-a născut în 1942 în Kyoto, Japonia. În 1971-1974 a fost cercetător la Carnegie Institution of Washington, Baltimore şi National Institutes of Health, Bethesda, Maryland. A primit doctoratul în 1975 la Universitatea Kyoto. În 1974-1979 a fost un membru al facultăţii la Universitatea Tokyo şi în 1979-1984 la Universitatea Osaka. Din 1984 este profesor la Universitatea Kyoto.

 

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

SĂNĂTATE

Ceaiul preparat din aceste plante are o mare putere terapeutică în tratarea bolilor inflamatorii ale căilor respiratorii și ameliorarea tusei

În China, este cunoscut ca antiastmatic de peste 3000 ani

ceai antituse

Câteva plante asociate și folosite sub formă de ceai, reprezintă un remediu natural puternic în tratarea bolilor inflamatorii ale căilor respiratorii, susținând sănătatea tractului respirator.

Acest ceai reunește câteva plante tradiționale într-o rețetă originală formată din: muguri de pin (Pini turiones), frunze de pătlagină (Plantaginis folium), cimbru (Thymi herba), flori de tei (Tiliae flos) și rizomi de ghimbir (Zingiberis rhizoma).

Ce beneficii are consumul acestui ceai?

Mugurii de pin conțin uleiuri volatile cu proprietăți antiseptice, alcooli şi răşini cu un efect balsamic în tuse, bronşite şi alte afecţiuni respiratorii. Aceștia manifestă o influență calmantă asupra căilor respiratorii, facilitând respirația.

Frunzele de pătlagină, datorită proprietăților anti-bacteriene, anti-inflamatorii sunt folosite pentru tratarea bolilor inflamatorii ale căilor respiratorii, pentru ameliorarea tusei, și ca expectorant. Dizolvă mucusul aderent, promovează formarea de spută (secreția traheobronșică). Acoperă mucoasa membranei și ameliorează inflamația, elimină reflexul de tuse.

Cimbrul prezintă activitate antibacteriană și este deosebit de eficace în tratarea tusei rebele.

Florile de tei sunt folosite mai ales pentru tratarea răcelilor, tusei, febrei, infecțiilor, inflamațiilor, presiunii arteriale înalte, durerilor de cap (mai ales migrenele). Medicina tradițională asiatică folosește florile de tei (uz intern) ca tratament pentru vindecarea afecțiunilor tractului respirator, a febrei sau a gripei.

Ghimbirul este un calmant ideal în inflamațiile gâtului, sinuzite, răgușeală, febră, eliminare de mucozități și congestii respiratorii.

Pătlagină (Plantago Major)

Cum se prepară ceaiul?

Se toarnă 200 ml de apă clocotită peste o linguriță de amestec din toate aceste plante, se lasă acoperit 10 – 15 minute, apoi se strecoară.

Care este doza recomandată?

Copiii între 3 și 14 ani: 1 – 2 căni cu ceai pe zi. Copiii de peste 14 ani și adulții: 2-3 căni cu ceai pe zi. Ceaiul se bea înainte de masă.

Acest ceai nu este recomandat copiilor sub 3 ani și în caz de hipersensibilitate la oricare dintre plantele ce îl compun.

Durata unei cure este de 3 – 8 săptămâni.

Sfaturi practice de dietă ce însoțesc cura de ceai

În perioada disconfortului respirator, vă sfătuim să evitaţi consumul de alimente care produc mucus cum sunt produsele lactate, dulciurile cu zahăr alb, făina albă (produsele de panificaţie, patiserie, biscuiţi, paste făinoase), grăsimile şi prăjelile.

ATENTIE! Informatiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud și/sau nu inlocuiesc tratamentele medicale. Informatiile de pe site si materialele aferente au doar un caracter informativ si nu isi propun să inlocuiasca consultul medical de specialitate. Authenticmagazin.com, nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor Dvs. Vă asumați întreaga responsabilitate pentru modul în care alegeți să utilizați aceste informații.

Împarte acest articol cu prietenii tăi dacă ți-a plăcut. Iți mulțumim!

Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

SĂNĂTATE

Cât timp pot supraviețui Coronavirusurile pe suprafețe?

coronavirus

O cercetare recentă arată cât timp poate supraviețui un coronavirus pe diverse tipuri de suprafețe.

Studiul relevă faptul că virusul tinde să persiste mai mult timp în condiții reci și umede. De asemenea, autorii studiului se întreabă cum putem distruge coronavirusul.

Temutul coronavirus, cunoscut oficial sub denumirea de COVID-19, a făcut furori încă de la prima sa apariție, la sfârșitul anului 2019. Răspândindu-se foarte repede din China în alte 23 de țări, COVID-19 a infectat până acum peste 45171 de persoane.

Deoarece această versiune a coronavirusului este nouă pentru știință, cercetătorii se străduie să înțeleagă cum să trateze infecțiile și cum să se asigure că virusul nu se răspândește mai departe.

Deoarece încă nu există tratamente specifice pentru COVID-19, mulți experți se concentrează pe prevenire.

Oamenii de știință de la Spitalul Universitar Greifswald și Ruhr-Universität Bochum, ambele din Germania, au compilat recent informații din 22 de studii asupra coronavirusurilor.

Munca lor ne ajută să înțelegem cât timp coronavirusurile supraviețuiesc pe suprafețe și cum pot oamenii să le distrugă.

Inițial, autorii studiului au compilat toate informațiile pentru includerea într-un manual complet, însă, autorul Eike Steinmann a explicat că „în condițiile actuale, cea mai bună abordare a fost publicarea în avans a acestor date științifice verificate, pentru a pune la dispoziția tuturor informațiile, cât mai repede și mai ușor de înțeles”.

Munca lor, care apare în The Journal of Hospital Infection, se concentrează asupra coronavirusurilor responsabile pentru două dintre cele mai recente focare: sindromul respirator acut sever (SARS) și sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS).

Prima secțiune a noii lucrări se concentrează pe cât timp coronavirusurile pot supraviețui pe suprafețe, cum ar fi mesele și mânerele ușilor. Autorii arată că, în funcție de material și de condiții, coronavirusurile umane pot rămâne infecțioase de la 2 ore până la 9 zile.

La temperaturi de aproximativ 4°C , anumite versiuni ale coronavirusului pot rămâne viabile până la 28 de zile. La temperaturi de 30–40°C, coronavirusurile au avut tendința de a persista o perioadă mai scurtă de timp.

La temperatura camerei, un coronavirus responsabil de răceala comună (HCoV-229E) a persistat semnificativ mai mult timp în 50% umiditate decât 30% umiditate. În final, autorii concluzionează:

„Coronavirusurile umane pot rămâne infecțioase pe suprafețe la temperatura camerei până la 9 zile. La o temperatură de 30°C sau mai mult, durata persistenței este mai scurtă. S-a dovedit că coronavirusurile veterinare persistă și mai mult timp, până la 28 de zile.

Oamenii de știință au dezvăluit în literatura de specialitate persistența coronavirusurilor pe diferite suprafețe, iar rezultatele au fost variabile.

De exemplu, virusul MERS a persistat timp de 48 de ore pe o suprafață de oțel la 20°C. Cu toate acestea, pe o suprafață similară și la aceeași temperatură, TGEV a supraviețuit până la 28 de zile.

În mod similar, două studii au investigat supraviețuirea a două tulpini de coronavirus SARS pe o suprafață de hârtie. Unul a supraviețuit 4-5 zile, celălalt doar 3 ore.

În următoarea secțiune a lucrării lor, autorii abordează cea mai bună modalitate de inactivare a coronavirusurilor.

Ei au ajuns la concluzia că agenții, precum peroxidul de hidrogen, etanolul și hipocloritul de sodiu (un produs chimic în înălbitor), inactivează rapid și cu succes coronavirusurile.

De exemplu, autorii scriu că „ peroxidul de hidrogen a fost eficient la o concentrație de 0,5% și un timp de incubare de 1 minut.”

După evaluarea dovezilor, autorii concluzionează:

coronavirus
Image by Tumisu from Pixabay

Dezinfectarea suprafeței cu 0,1% hipoclorit de sodiu sau etanol 62–71% reduce semnificativ infecția cu coronavirus pe suprafețe într-un timp de expunere de 1 minut.

În schimb, soluțiile unui biocid numit clorură de benzalconiu au produs rezultate contradictorii, iar digluconatul de clorhexidină, pe care oamenii îl folosesc în mod curent ca antiseptic, a fost ineficient.

Autorii scriu că „transmiterea lor poate fi prevenită cu succes atunci când se efectuează în mod constant măsurile adecvate.” Spălarea mâinilor, în special, este de o importanță vitală.

Deși studiile pe care autorii le rezumă în această recenzie nu au investigat COVID-19, ei cred că, de asemenea, rezultatele pot fi relevante pentru acest ultim coronavirus.

Toate coronavirusurile umane pe care cercetările le-au investigat par a fi susceptibile acelorași agenți chimici.

Împarte acest articol cu prietenii tăi dacă ți-a plăcut. Iți mulțumim!

Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

SĂNĂTATE

Organizația Mondială a Sănătății: Cum să evitați contaminarea cu noul Coronavirus!

masca medicală

Recomandările standard ale OMS (Organizația Mondială a Sănătății) pentru publicul larg pentru a reduce expunerea și transmiterea unor serii de boli printre care se află și noul coronavirus, recomandări care includ igiena mâinilor și a căilor respiratorii și practicile alimentare sigure.

  • Curățați-vă frecvent mâinile folosind soluții dezinfectante de mâini pe bază de alcool sau săpun și apă;
  • Când tușești și/sau strănuți acoperă gura și nasul cu cotul sau șervețelul nazal împăturit – aruncă-l imediat după folosire și spală-te pe mâini;
  • Evitați contactul cu oricine are febră și tuse;
  • Dacă aveți febră, tuse și dificultăți de respirație, solicitați asistență medicală timpurie și împărtășiți istoricul de călătorie anterior cu furnizorul de îngrijire medicală;
  • Când vizitați piețele din zonele care se confruntă în prezent cu cazuri de coronavirus, evitați contactul direct neprotejat cu animalele vii și suprafețele în contact cu animalele;
  • Trebuie evitat consumul de produse de origine brută sau crude. Carnea crudă, laptele sau organele de origine animală trebuie manipulate cu grijă, pentru a evita contaminarea încrucișată cu alimente necoapte, conform bunelor practici de siguranță a alimentelor.

Protejați-vă pe dumneavoastră și pe cei din jur pentru a evita contaminarea

OMS Coronavirus

Spălați-vă pe mâini cu apă curată și săpun atunci când acestea sunt vizibil murdare. Dacă mâinile dumneavoastră nu sunt vizibil murdare, curățați-le frecvent folosind soluții de dezinfecție pe bază de alcool sau apă și săpun.

OMS Coronavirus

Spălați-vă pe mâini:

  • după ce tușiți sau strănutați;
  • când intrați în contact cu o persoană îmbolnăvită;
  • înainte, în timpul și după ce ați preparat mâncarea;
  • înainte de a mânca;
  • după folosirea toaletei;
  • când mâinile dumneavoastră sunt vizibil murdare;
  • după contactul cu animale sau produse de origine animală.

OMS Coronavirus

Protejați-i pe cei din jurul dumneavoastră

  • Atunci când strănutați sau tușiți acoperiți-vă gura și nasul cu cotul sau folosiți un șervețel nazal. Aruncați șervețelul la coșul de gunoi imediat după utilizare;
  • Spălați-vă pe mâini cu soluții dezinfectante pe bază de alcool sau apă și săpun după ce strănutați sau tușiți și după ce ați intrat în contact cu persoane infectate;

OMS Coronavirus

Dacă sunteți bolnav sau aveți următoarele simptome

  • Evitați contactul cu cei din jurul dumneavoastră atunci când aveți febră sau tuse;
  • NU scuipați în public;
  • Dacă experimentați febră, tuse sau dificultăți respiratorii, căutați imediat ajutor medical specializat și împărtășiți istoricul de călătorie anterior cu furnizorul de îngrijire medicală.

Siguranța alimentelor 

OMS Coronavirus

Atunci când gătiți

  • utilizați cuțite și suporturi diferite pentru carnea crudă și mâncarea gătită, pâine etc.;
  • spălați-vă pe mâini după ce mânuiți mâncarea crudă și cea gătită.

OMS Coronavirus

Consumul de animale

  • NU consumați carnea animalelor bolnave sau a animalelor care au murit în urma îmbolnăvirii;

OMS Coronavirus

În ariile unde sunt semnalate focare de îmbolnăvire, carnea poate fi consumată doar după ce a fost fiartă temeinic și au fost respectate toate regulile de igienă din timpul preparării.

Distribuie acest articol pentru a preveni cât mai multă lume. Iți mulțumim!

Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

Trending