Până mai ieri credeam că leușteanul e bun doar de pus în ciorbe. N-am bănuit o secundă că este mai degrabă o plantă medicinală decât o simplă legătură de zarzavat – authenticmagazin.com
Connect with us

SĂNĂTATE

Până mai ieri credeam că leușteanul e bun doar de pus în ciorbe. N-am bănuit o secundă că este mai degrabă o plantă medicinală decât o simplă legătură de zarzavat

leustean

Leușteanul (Levisticum officinale) este o plantă perenă comestibilă, folosită drept condiment în supe și în alte feluri de mâncare. Planta poate crește până la înălțimi de 2 metri și are flori galbene.

Este o plantă mediteraneană, descoperită și folosită pentru prima dată ca aliment pe actualul teritoriu al Italiei. Principiile active pe care le conține au o puternică acțiune terapeutică asupra aparatului respirator, aparatului reno-urinar, sistemului endocrin și celui imunitar.

Este un excelent remediu pentru prevenirea bolilor, atunci când este consumat sistematic ca aliment, putând deveni, la nevoie și atunci când este dozat corespunzător, și un remediu eficient într-o multitudine de boli cum ar fi indigestia, dispepsia, litiaza renală, anorexia, colicile intestinale. Uleiul obținut din leuștean scade tensiunea și stimulează diureza.

Rădăcina de leuştean conţine amidon, zahăr, zaharoză, apă, răşină, acid de angelică. Rădăcina proaspătă conţine 0.3-0.5% ulei, iar cea uscată 0.6-1%. Conţine d-terpinol, o legătură de tipul cineolului, un terpen, ester al acidului acetic, al acidului valeriic şi al celui benzoic. Toate părţile plantei conţin ulei volatil, gumirezine, taninuri, grăsimi şi săruri minerale.

Iata pe scurt cateva din beneficiile leusteanului

1. Previne formarea pietrelor la rinichi

Un factor esential in prevenirea formarii pietrelor la rinichi este consumul mare de apa. Leusteanul este ceea ce se numeste aquaretic. Promoveaza diureza apei in corp si urinarea fara pierderea de electroliti.

2. Ajuta plamanii

Leusteanul este folosit in mod traditional ca expectorant si pentru ameliorarea tusei si a durerilor in gat. Planta contine o substanta numita eucaliptol, care a dovedit ca are efect antiinflamator in astmul bronsic.

3. Piele sanatoasa

S-a observat ca leusteanul poate calma sau reduce edemul cutanat. Astfel, poate fi folosit in tratarea unor afectiuni ale pielii precum psoriazis, dermatita si acnee. Se pot aplica frunzele direct pe zona afectata sau se poate face unguent din leustean uscat.

4. Proprietati antibacteriene

Studiile arata ca tratamentul cu leustean este eficient impotriva infectiilor bacteriene. In cadrul unui studiu al Universitatii din Birmingham, leusteanul a demonstrat cel mai puternic efect antibiotic contra unor bacterii precum Salmonella, E. coli si H. pylori, dintre cele 22 de extracte de plante folosite.

5. Faciliteaza digestia

Una dintre cele mai comune utilizari ale leusteanului este in ameliorarea gazelor, balonarii, a colicilor la copii si a altor probleme digestive. Se considera ca efectul antiinflamator al leusteanului este cel care contribuie la imbunatatirea problemelor de tract intestinal. De exemplu, leusteanul contine compusul antiinflamator limonen, despre care un studiu a demonstrat ca are efecte antiinflamatorii semnificative la sobolanii cu colita.

6. Sanatatea articulatiilor

Proprietatile antiinflamatorii ale leusteanului sunt utile si in tratarea afectiunilor articulare, cum sunt guta, artrita si inflamatiile reumatice.

7. Inhiba alergiile

Leusteanul mai contine un important compus antiinflamator, numit quercina, care s-a dovedit ca ajuta in tratamentele pentru alergii. Quercina inhiba productia de histamine in corp si reduce iritatiile cutanate cauzate de sensibilitatile la mediu, ochii rosii, rinita sau alte potentiale simptome alergice.

8.Amelioreaza simptomele menstruatiei

Leusteanul este des folosit in ameliorarea unor simptome menstruale, cum sunt crampele si balonarea. Se pare ca beneficiile pe care le poate oferi in aceasta perioada a lunii se datoreaza in mare parte densitatii sale nutritive.

In concluzie, leuşteanul are acţiune antiinflamatorie, antibacteriană, antiparazitară, antivirală, antifungică, stimulează funcţia hepato-biliară, acţiune tonic-aperitivă, creşte pofta de mâncare, diuretică, combate steatoza ficatului, reglează ciclul menstrual şi ameliorează dismenoreea, neurotonic, uşor anticoagulant, sedativ, hipotensiv, efect expectorant în afecţiuni respiratorii, antiinflamator, emolient şi cicatrizant la nivelul pielii în afecţiuni cutanate.

Preparate pe bază de leuştean: frunze proaspete, suc natural, pulbere de plantă uscată, infuzie.

Frunzele proaspete se folosesc în bucătăria tradiţională românească în scop aromatic la diverse preparate: ciorbe, sosuri, salate, mâncăruri.

Cataplasme cu frunze proaspete zdrobite sunt indicate să se aplice pe piele în caz de psoriazis, ulceraţii ale pielii.

Sucul din frunze proaspete se obţine prin mixarea acestora şi este indicat să se consume 100-200 ml de suc natural pe zi în curele de detoxifiere şi purificare a sângelui.

Pulberea din frunze uscate poate fi folosită atât la preparate culinare pentru aromatizare cât şi pentru infuzie în scop terapeutic. Pulberea poate fi folosită ca atare, 1/2 linguriţă pe zi, tinuta 10 minute sub limbă, apoi înghiţită cu multă apă pentru reglarea digestiei, boli digestive, stimularea apetitului.

Infuzia se prepară dintr-o linguriţă  cu vârf  de pulbere la o cană de apă clocotită care se lasă la infuzat 10-15 minute, apoi se strecoară, se beau 2-3 căni pe zi.

Rădăcina de leuştean are acţiune diuretică şi se utilizează în tratarea afecţiunilor urinare, hidropiziei şi a pneumoniilor.

Ceaiul de leuştean este eficient în tulburări digestive, scaune proaste, formare de gaze, influenţează sângerările organelor din bazinul mic, stimulează fluxul menstrual, eliminarea urinei şi expectoraţiilor în caz de catar bronşic. Se recomandă îndeosebi în caz de afecţiuni cardiace având un fond nervos.

Rădăcina şi seminţele stimulează secreţia mucoaselor. Se recomanda pentru întărirea scheletului sugarilor sau a copiilor firavi. În caz de umflături sau tumori se fierbe rădăcina, partea aeriană sau seminţele şi se adaugă la apa de baie.

Ceaiul preparat din semințe de leuștean liniștește rapid durerile de stomac. Putem spune, pe bună dreptate, că leușteanul este mai degrabă o plantă medicinală decât o simplă legătură de zarzavat.

Leuşteanul – Precauţii şi contraindicaţii

Nu se foloseşte în perioada sarcinii şi se foloseşte în cantităţi moderate (maximum 3 g pe zi de frunze proaspete) în timpul alăptării. Foarte rar s-a observat un efect iritativ al leuşteanului, administrat în cantităţi mari şi pe perioade lungi de timp, în infecţiile renale.

Rădăcina leușteanului este pivotantă și de foarte mari dimensiuni, putând atinge lungimi de peste 1 metru. Tulpina este groasă, tubulară, înaltă de 2-3 metri. Frunzele sunt compuse, dublu sectate, cu marginea foliolelor dințată. În plină vară, leușteanul înflorește, dând naștere unor flori compuse în forma unor umbrele, de culoare galbenă, din care se vor forma semințele.

Deși provine din regiunile mai calde, leușteanul s-a adaptat de minune în România. Nu este deloc o plantă pretențioasă, rezistă atât la căldură excesivă, cât și la îngheț. Este o plantă perenă, iar atunci când este cultivată în grădină, trăiește în medie 7-10 ani. Leușteanul crește pe soluri grele și reci, spre deosebire de rudele sale care le preferă pe cele nisipoase și calde.

Frunzele de leuștean se pot recolta după nevoie, pe timpul verii, iar toamna se formează mănunchiuri care se usucă și se pot păstra astfel tot timpul iernii, în saci de pânză sau în borcane. O metodă alternativă de păstrare o reprezintă presarea puternică a frunzelor verzi în borcane, peste care se adaugă multă sare de bucătărie. Surse: wikipedia.org, csid.ro, viataverdeviu.ro

ATENTIE! Informatiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud sau nu inlocuiesc tratamentele medicale. Informatiile de pe site si materialele aferente au doar un caracter informativ si nu isi propun sa inlocuiasca consultul medical de specialitate.

2 Comments

2 Comments

  1. Adu

    mai 17, 2019 at 9:02 pm

    Deci ce credeai tu ca se pune in ciorbe? Pietre sau prafuri?! 😀 Asa magazin autentic, pare doar firma de reclama pentru prosti!

  2. Craig Jaird Weis

    mai 18, 2019 at 7:31 pm

    2. Helps the lungs
    Leustean is traditionally used as an expectorant for relieving cough and sore throat. The plant contains a substance called eucalyptol , which has proven to have anti-inflammatory effect in asthma.

    You know what helps your lungs? STOP SMOKING~!

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

SĂNĂTATE

Roinița, o valoroasă plantă medicinală. Beneficii și modalități de întrebuințare

Roinița - Melissa officinalis

Roinița (Melissa officinalis L.) este o plantă perenă din genul Melissa L., familia Labiatae (Lamiaceae).

Specie erbacee perenă, tufos ramificată, înaltă de 30-80 cm, cu miros puternic de lămăie. Se aseamănă la înfățișare cu urzica (Urtica dioica) deși aceasta din urmă aparține unei familii cu totul diferite.

Frunzele roiniței sunt însă de un verde mai pronunțat, aproape închis la culoare și ele exudă o aromă plăcut mirositoare asemănătoare lămâii atunci când sunt presate între degete.

Roinița este o plantă meliferă, florile ei fiind vizitate de foarte multe insecte. Datorită mirosului ei planta atrage albinele și de aceea este folosită de către apicultori atunci când doresc să captureze un roi. De aici de fapt vine și numele plantei, de la roi de albine.

În flora spontană, planta creşte dispersat, mai ales în regiunile din sudul şi vestul țării, prin locuri uscate, pietroase, păduri de stejar, în luminişuri, poieniţe și pajişti. Se cultivă bine în judeţele Ilfov, Teleorman, Prahova, Buzău, Constanţa şi Timiş.

Roinița - Melissa officinalis

Roinița – Melissa officinalis

Compoziţie chimică

Frunzele de Roiniță conţin cca 4% acid rosmarinic şi alţi acizi polifenolici, între care acidul cafeic şi cel clorogenic, triterpene şi flavonoizi. Recent, în frunzele de Melisă au fost descoperiţi glicozizi monoterpenici şi alte glicozide.

Conţinutul în ulei esenţial este de 0,05-0,30%, fiind format din citronelal, citral a şi b, metilcitronelal, ocimene, citronelol, nerol şi geraniol. Mai sunt prezente diferite alte sesquiterpene, beta-cariofilene şi germacrene.

Farmacologie

Extractul hidroalcoolic liofilizat din frunze de Melisă exercită o acţiune sedativă, în doze relativ mici. S-a constatat că are și o acţiune analgezică. Se utilizează pe scara largă, în special în Germania, ca tranchilizant şi sedativ în insomniile de origine nervoasă şi în tulburările funcţionale gastroenterice.

Are deasemenea acţiune eupeptică (digestivă) şi carminativă, antispastică. Acționează bine în toate durerile gastrice de origine nervoasă.

S-a mai constatat că, pe lângă acţiunea relaxantă asupra musculaturii gastro-intestinale, prezintă o acţiune similară asupra musculaturii netede uterine.

O altă acţiune este cea antiinflamatoare şi analgezică. Acidul rosmarinic este un bun antiinflamator şi sedativ, acţiune la care îşi aduc contribuţia şi beta-cariofilenele şi alţi fitocoraplecşi din aceaslă plantă. S-a mai constatat că Roinița are şi o bună activitate antivirală asupra infecției Herpes simplex.

Recomandări

Pentru efecte sedative generale, în tulburările gastrointestinale, în insomnii, ca eupeptic (digestiv) şi carminativ. Dă rezultate bune şi în stările de nelinişte şi iritabilitate. Stimulează apetitul.

Roinița mai poate fi utilizată și pentru vindecarea rănilor (sub formă de băi) datorită proprietății acestei plante de cicatrizant, dar și la tratarea diskineziilor biliare.

Mod de preparare şi administrare

Sub formă de infuzie preparată din 1 – 2 linguri de frunze uscate la o cană cu apă. Se beau 1 – 2 căni pe zi după masă. Seara, înainte de culcare, se mai poate bea o cană îndulcită cu miere. Tinctură de roiniță diluată în apă conform modului de administrare înscris pe produs.

Contraindicaţii

Nu se cunosc. Citiți cu atenție prospectele de pe produse.

ATENTIE! Informatiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud și/sau nu inlocuiesc tratamentele medicale. Informatiile de pe site si materialele aferente au doar un caracter informativ si nu isi propun să inlocuiasca consultul medical de specialitate. Authenticmagazin.com, nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor Dvs. Vă asumați întreaga responsabilitate pentru modul în care alegeți să utilizați aceste informații.

Bibliografie: Ovidiu Bujor – Ghidul plantelor medicinale şi aromatice de la A la Z, București 2003

Continue Reading

SĂNĂTATE

De ce ne stresăm la serviciu? 6 lucruri pe care le poți face pentru a scăpa de stres în timpul serviciului

stres

Stresul este reacția noastră mentală, emoțională și fiziologică la presiunile de zi cu zi, reacție care vine atât din afară noastră, cât și din interiorul nostru.

Definiție: STRES, stresuri, s. n. 1. (Med.) Termen general utilizat pentru orice factor din mediu (traumatism, emoții, frig, căldură etc.) capabil să provoace la om și la animale o stare de tensiune și o reacție de alarmă a organismului, determinând uneori îmbolnăviri grave; p. ext. efect nefavorabil produs asupra organismului ființelor de un factor de mediu.

Oricâtă plăcere ne-ar oferi ceea ce facem, orice activitate poate aduce elemente de stres atunci când lucrurile sunt duse la extrem.

Cunoscutul psiholog Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), afirmă că oricine a lucrat vreodată a simțit, într-un fel sau altul, presiunea legată de locul de muncă creată un deadline sau de unele sarcini mai dificile.

“Pe termen scurt, este firesc și rezolvabil, dar din ce în ce mai mulți angajați nu scapă de presiunea de la locul de muncă nici măcar acasă, unii răspund la emailuri sau dau telefoane și în timpul liber, alții își iau de lucru suplimentar acasă etc., iar acest comportament determină cronicizarea stărilor, stresul devenind copleșitor și dăunător sănătății fizice și psihice”, explică specialistul.

De ce ne stresăm la serviciu?

Sursele de stres legat de serviciu sunt de obicei: salariile mici, lipsa suportului social, lipsa controlului asupra decizilor pe care trebuie să le ia persoană în postul deținut (conflictul de rol), expectanțe neclare ale performanței din partea angajatorului sau a angajatului, șanse mici de evoluție sau avansare, supraîncărcare cu sarcini, sarcini insuficient de provocatoare sau de captivante, continuarea muncii concrete sau menținerea unei preocupări mentale legate de serviciu și acasă, după terminarea programului de lucru.

“În prezent, stresul este privit din 2 mari perspective: Eustres (“stresul pozitiv”), care apare atunci când este determinată încordarea și mobilizarea organismului pentru a trece la acțiune și disstres (“stresul negativ”), care poate induce stări patologice, epuizare, anxietate, depresie, sindromul burnout, probleme de concentrare, motivație, probleme familiale și de cuplu etc.

Din păcate, nu putem evita întotdeauna situațiile tensionate care apar la serviciu, de aceea, ține de noi să găsim variante de gestionare a stresului, deoarece sănătatea noastră fizică și mentală depind de capacitatea noastră de a face față situațiilor presante, tensionante”, explică psihologul.

Psiholog Laura Maria Cojocaru

Psiholog Laura Maria Cojocaru

6 lucruri pe care le poți face pentru a scăpa de stres în timpul serviciului

Ia o pauză de lucru. Corpul uman nu este programat să stea prea mult timp într-un singur loc (astfel se explică durerile musculare și de spate care apar la persoanele ce desfășoară o activitate sedentară).

“După fiecare ora de muncă încearcă să te opreșți 5 minute și să ieși din birou, să bei apă, să te plimbi prin birou, să ieși pe terasă, să discuți un coleg, să stai 5-10 minute în fața unei ferestre deschise, respiră adânc de câteva ori, îndreaptă-ți atenția asupra eliberării tensiunii și a calmării bătăilor inimii, ieși pur și simplu din încăperea în care lucrezi pentru câteva clipe și privește pe fereastră sau gândește-te la un lucru frumos, liniștitor sau haios.

Scopul este să te deconectezi și să îți relaxezi mintea, astfel încât să poți preveni orice posibilă stare de anxietate sau neplăcere fiziologică. În pauza de prânz, ridică-te de la birou și mănâncă în altă parte, în special evită să lucrezi în timp ce mănânci. Evită preparatele și gustările nesănătoase”.

Ia o pauză de atitudine. Treizeci de secunde sunt suficiente pentru ca ritmul alert al inimii să se liniștească, de aceea este recomandată angajarea inimii și a minții într-o direcție pozitivă, relaxantă.

“Vizualizează cu ochii minții orice ar putea declanșa sentimente pozitive, imaginea familiei, a copilului, a partenerului de viață, a animalelor de companie, un tablou relaxant, un peisaj de vis, o imagine plăcută din vacanță, culori, imagini, sunete, senzații tactile plăcute.

Bea un ceai relaxant, ascultă o melodie de relaxare, aprinde un bețișor parfumat, pune-ți pe birou o vază cu flori. Privește în jur câteva clipe, dându-ți voie să te bucuri de forma și culorile florilor, de ciripitul păsărilor, de frumusețea unui copac, de razele soarelui sau de prospețimea ploii etc. Schimbă modul de respirație (există o legătură directă între starea noastră emoțională și felul în care respirăm).

Respirația unei persoane calme este profundă, lentă și controlată, preferabil cu atenția centrată abdominal. Respira astfel de cel puțin 5 ori. Oferă-ți un mic automasaj în zona cefei, a capului, umerilor și brațelor”.

Gestionează-ți mai bine timpul. Oprește-te din mulți-tasking, care presupune de fapt “multi-gândit”, analizează care sunt prioritățile, ia-le pe rând și menține-ți atenția pe o singură activitate până este finalizată.

Fă-ți prieteni la locul de muncă. În felul acesta vei avea în jurul tău persoane cu care poți discuta atunci când ai nevoie de o pauză sau când ai nevoie să iei o decizie mai dificilă.

Păstrează o atitudine pozitivă față de locul de muncă. “Reamintește-ți aspectele care îți plac în activitatea ta, motivațiile pentru care ai ales-o, beneficiile pe care le obții făcând ceea ce faci. Premiază-te la finalul îndeplinirii unei sarcini sau la atingerea unui obiectiv cu un moment de relaxare, un gând bun, o glumă, sau orice altceva îți aduce plăcere”.

Oferă șefului tău sau oferă-ți (dacă ești propriul tău șef) un plan de gestionare a factorilor stresori identificați, menit să te ajute să performezi mai bine. “Acest plan este bine să includă dezvoltarea unor abilități de management al timpului, clarificarea sarcinilor, primirea resurselor sau a suportului necesar de la colegi, adăugarea unor sarcini mai provocatoare, modificarea spațiului de lucru pentru a fi mai confortabil, oferirea unor resurse de relaxare din partea companiei”, conchide psihologul Laura Maria Cojocaru

 

Continue Reading

SĂNĂTATE

O bere sau un pahar de vin, consumat zilnic, te scapă de depresie

bere

Oamenii de știință suedezi susțin, într-un nou studiu, că persoanele care consumă zilnic un pahar de vin sau o bere prezintă un risc mai scăzut de depresie comparativ cu cei care nu consumă deloc.

Riscul de a face depresie pentru cei abstinenţi este de aproximativ 70%, iar pentru cei care consumă alcool doar ocazional de 80%.

În studiul științific, citat de Rador, cercetătorii au monitorizat stilul de viaţă a circa 5.000 de persoane din 1998 până în 2010.

bere si vin

În urma rezultatelor s-a constatat că participanţii cei mai stabil mental au băut 14 unităţi de alcool săptămânal, echivalentul a 10 halbe de bere sau circa 10 pahare de vin.

Deşi este cunoscut faptul că alcoolul, în special abuzul de băuturi alcoolice, este un factor de risc pentru depresie, multe studii arată că există o cantitate optimă, care nu afectează psihicul.

Totodată, s-a dovedit ştiinţific că, în aproape toate regiunile în care oamenii trăiesc cel mai mult, majoritatea consumă un pahar de vin în fiecare zi.

Continue Reading

Abonare la blog via email

Introdu adresa de email pentru a te abona la acest blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 53 de abonați

Statistici blog

  • 1.094.214 vizite

Trending