Până mai ieri credeam că leușteanul e bun doar de pus în ciorbe. N-am bănuit o secundă că este mai degrabă o plantă medicinală decât o simplă legătură de zarzavat – authenticmagazin.com
Connect with us

SĂNĂTATE

Până mai ieri credeam că leușteanul e bun doar de pus în ciorbe. N-am bănuit o secundă că este mai degrabă o plantă medicinală decât o simplă legătură de zarzavat

leustean

Leușteanul (Levisticum officinale) este o plantă perenă comestibilă, folosită drept condiment în supe și în alte feluri de mâncare. Planta poate crește până la înălțimi de 2 metri și are flori galbene.

Este o plantă mediteraneană, descoperită și folosită pentru prima dată ca aliment pe actualul teritoriu al Italiei. Principiile active pe care le conține au o puternică acțiune terapeutică asupra aparatului respirator, aparatului reno-urinar, sistemului endocrin și celui imunitar.

Este un excelent remediu pentru prevenirea bolilor, atunci când este consumat sistematic ca aliment, putând deveni, la nevoie și atunci când este dozat corespunzător, și un remediu eficient într-o multitudine de boli cum ar fi indigestia, dispepsia, litiaza renală, anorexia, colicile intestinale. Uleiul obținut din leuștean scade tensiunea și stimulează diureza.

Rădăcina de leuştean conţine amidon, zahăr, zaharoză, apă, răşină, acid de angelică. Rădăcina proaspătă conţine 0.3-0.5% ulei, iar cea uscată 0.6-1%. Conţine d-terpinol, o legătură de tipul cineolului, un terpen, ester al acidului acetic, al acidului valeriic şi al celui benzoic. Toate părţile plantei conţin ulei volatil, gumirezine, taninuri, grăsimi şi săruri minerale.

Iata pe scurt cateva din beneficiile leusteanului

1. Previne formarea pietrelor la rinichi

Un factor esential in prevenirea formarii pietrelor la rinichi este consumul mare de apa. Leusteanul este ceea ce se numeste aquaretic. Promoveaza diureza apei in corp si urinarea fara pierderea de electroliti.

2. Ajuta plamanii

Leusteanul este folosit in mod traditional ca expectorant si pentru ameliorarea tusei si a durerilor in gat. Planta contine o substanta numita eucaliptol, care a dovedit ca are efect antiinflamator in astmul bronsic.

3. Piele sanatoasa

S-a observat ca leusteanul poate calma sau reduce edemul cutanat. Astfel, poate fi folosit in tratarea unor afectiuni ale pielii precum psoriazis, dermatita si acnee. Se pot aplica frunzele direct pe zona afectata sau se poate face unguent din leustean uscat.

4. Proprietati antibacteriene

Studiile arata ca tratamentul cu leustean este eficient impotriva infectiilor bacteriene. In cadrul unui studiu al Universitatii din Birmingham, leusteanul a demonstrat cel mai puternic efect antibiotic contra unor bacterii precum Salmonella, E. coli si H. pylori, dintre cele 22 de extracte de plante folosite.

5. Faciliteaza digestia

Una dintre cele mai comune utilizari ale leusteanului este in ameliorarea gazelor, balonarii, a colicilor la copii si a altor probleme digestive. Se considera ca efectul antiinflamator al leusteanului este cel care contribuie la imbunatatirea problemelor de tract intestinal. De exemplu, leusteanul contine compusul antiinflamator limonen, despre care un studiu a demonstrat ca are efecte antiinflamatorii semnificative la sobolanii cu colita.

6. Sanatatea articulatiilor

Proprietatile antiinflamatorii ale leusteanului sunt utile si in tratarea afectiunilor articulare, cum sunt guta, artrita si inflamatiile reumatice.

7. Inhiba alergiile

Leusteanul mai contine un important compus antiinflamator, numit quercina, care s-a dovedit ca ajuta in tratamentele pentru alergii. Quercina inhiba productia de histamine in corp si reduce iritatiile cutanate cauzate de sensibilitatile la mediu, ochii rosii, rinita sau alte potentiale simptome alergice.

8.Amelioreaza simptomele menstruatiei

Leusteanul este des folosit in ameliorarea unor simptome menstruale, cum sunt crampele si balonarea. Se pare ca beneficiile pe care le poate oferi in aceasta perioada a lunii se datoreaza in mare parte densitatii sale nutritive.

In concluzie, leuşteanul are acţiune antiinflamatorie, antibacteriană, antiparazitară, antivirală, antifungică, stimulează funcţia hepato-biliară, acţiune tonic-aperitivă, creşte pofta de mâncare, diuretică, combate steatoza ficatului, reglează ciclul menstrual şi ameliorează dismenoreea, neurotonic, uşor anticoagulant, sedativ, hipotensiv, efect expectorant în afecţiuni respiratorii, antiinflamator, emolient şi cicatrizant la nivelul pielii în afecţiuni cutanate.

Preparate pe bază de leuştean: frunze proaspete, suc natural, pulbere de plantă uscată, infuzie.

Frunzele proaspete se folosesc în bucătăria tradiţională românească în scop aromatic la diverse preparate: ciorbe, sosuri, salate, mâncăruri.

Cataplasme cu frunze proaspete zdrobite sunt indicate să se aplice pe piele în caz de psoriazis, ulceraţii ale pielii.

Sucul din frunze proaspete se obţine prin mixarea acestora şi este indicat să se consume 100-200 ml de suc natural pe zi în curele de detoxifiere şi purificare a sângelui.

Pulberea din frunze uscate poate fi folosită atât la preparate culinare pentru aromatizare cât şi pentru infuzie în scop terapeutic. Pulberea poate fi folosită ca atare, 1/2 linguriţă pe zi, tinuta 10 minute sub limbă, apoi înghiţită cu multă apă pentru reglarea digestiei, boli digestive, stimularea apetitului.

Infuzia se prepară dintr-o linguriţă  cu vârf  de pulbere la o cană de apă clocotită care se lasă la infuzat 10-15 minute, apoi se strecoară, se beau 2-3 căni pe zi.

Rădăcina de leuştean are acţiune diuretică şi se utilizează în tratarea afecţiunilor urinare, hidropiziei şi a pneumoniilor.

Ceaiul de leuştean este eficient în tulburări digestive, scaune proaste, formare de gaze, influenţează sângerările organelor din bazinul mic, stimulează fluxul menstrual, eliminarea urinei şi expectoraţiilor în caz de catar bronşic. Se recomandă îndeosebi în caz de afecţiuni cardiace având un fond nervos.

Rădăcina şi seminţele stimulează secreţia mucoaselor. Se recomanda pentru întărirea scheletului sugarilor sau a copiilor firavi. În caz de umflături sau tumori se fierbe rădăcina, partea aeriană sau seminţele şi se adaugă la apa de baie.

Ceaiul preparat din semințe de leuștean liniștește rapid durerile de stomac. Putem spune, pe bună dreptate, că leușteanul este mai degrabă o plantă medicinală decât o simplă legătură de zarzavat.

Leuşteanul – Precauţii şi contraindicaţii

Nu se foloseşte în perioada sarcinii şi se foloseşte în cantităţi moderate (maximum 3 g pe zi de frunze proaspete) în timpul alăptării. Foarte rar s-a observat un efect iritativ al leuşteanului, administrat în cantităţi mari şi pe perioade lungi de timp, în infecţiile renale.

Rădăcina leușteanului este pivotantă și de foarte mari dimensiuni, putând atinge lungimi de peste 1 metru. Tulpina este groasă, tubulară, înaltă de 2-3 metri. Frunzele sunt compuse, dublu sectate, cu marginea foliolelor dințată. În plină vară, leușteanul înflorește, dând naștere unor flori compuse în forma unor umbrele, de culoare galbenă, din care se vor forma semințele.

Deși provine din regiunile mai calde, leușteanul s-a adaptat de minune în România. Nu este deloc o plantă pretențioasă, rezistă atât la căldură excesivă, cât și la îngheț. Este o plantă perenă, iar atunci când este cultivată în grădină, trăiește în medie 7-10 ani. Leușteanul crește pe soluri grele și reci, spre deosebire de rudele sale care le preferă pe cele nisipoase și calde.

Frunzele de leuștean se pot recolta după nevoie, pe timpul verii, iar toamna se formează mănunchiuri care se usucă și se pot păstra astfel tot timpul iernii, în saci de pânză sau în borcane. O metodă alternativă de păstrare o reprezintă presarea puternică a frunzelor verzi în borcane, peste care se adaugă multă sare de bucătărie. Surse: wikipedia.org, csid.ro, viataverdeviu.ro

ATENTIE! Informatiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud sau nu inlocuiesc tratamentele medicale. Informatiile de pe site si materialele aferente au doar un caracter informativ si nu isi propun sa inlocuiasca consultul medical de specialitate.

2 Comments

2 Comments

  1. Adu

    mai 17, 2019 at 9:02 pm

    Deci ce credeai tu ca se pune in ciorbe? Pietre sau prafuri?! 😀 Asa magazin autentic, pare doar firma de reclama pentru prosti!

  2. Craig Jaird Weis

    mai 18, 2019 at 7:31 pm

    2. Helps the lungs
    Leustean is traditionally used as an expectorant for relieving cough and sore throat. The plant contains a substance called eucalyptol , which has proven to have anti-inflammatory effect in asthma.

    You know what helps your lungs? STOP SMOKING~!

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

SĂNĂTATE

Iată de ce ar trebui să încetați imediat să consumați pieptul de pui care prezintă aceste striații albe

striații piept de pui

Americanii sunt recunoscuți ca fiind mari consumatori de carne dar nici noi românii nu suntem mai prejos.

Puiul este o sursă foarte populară de proteine slabe și nu ar trebui să surprindă faptul că fermierii trebuie să producă mai multă carne de pui la viteză record pentru a satisface cererea din piață.

În această goană au apărut însă și câteva efecte adverse dacă ne este permis să ne exprimăm așa. Un nou videoclip de campanie, realizat de Compassion in World Farming, urmărește să educe oamenii despre ceea ce înseamnă într-adevăr liniile albe ce apar pe unele porții de piept de pui.

Striațiile albe reprezintă un indiciu că puiul a suferit de o afecțiune musculară numită „white striping”. Afecțiunea „white striping” degradează calitatea cărnii în timp ce crește conținutul de grăsimi cu până la 224%.

Nu este dăunător pentru consum, dar spune multe despre condițiile în care a fost crescut puiul respectiv. Practic consumăm mai multă grăsime decât conștientizăm și acest lucru pentru unii dintre consumatori poate reprezenta o problemă, în special pentru cei aflați la dietă. Vezi VIDEO la finalul articolului.

striații piept de pui

Striații piept de pui. Foto: Study in Poultry Science

În zilele noastre se întâmplă din ce în ce mai des ca puii să fie “forțați” să crească tot mai mult și mai repede. Potrivit asociației americane National Chicken Council, păsările ajung în piață, în medie, la peste 2 kilograme în doar 47 de zile, relatează buzzfeednews.com

Înapoi în anii 50, ar fi fost nevoie de aproximativ 70 de zile pentru a atinge doar jumătate din această greutate.

Un experiment care a implicat 285 de păsări a descoperit că 96% dintre prezentau dungi albe pe piept iar carnea era fibroasă, fiind mult mai tare.

Cu toate acestea, un purtător de cuvânt al asociației americane National Chicken Council a declarat că afecțiunea „white striping” afectează doar un „procent mic de carne de pui”, în principal „păsările mari, nu producția totală” și „nu creează probleme de sănătate sau siguranță alimentară pentru oameni iar bunăstarea puiului în sine nu este afectată negativ ”.

În timp ce se pare că este sigur pentru consum, anumite companii s-au angajat acum să înceapă să utilizeze pui cu creștere mai lentă.

Împarte acest articol cu prietenii tăi dacă ți-a plăcut. Iți mulțumim!

Ticu/authenticmagazin.com 

Continue Reading

SĂNĂTATE

De ce apare sughițul și cum scăpăm de el

sughiț

Sughițul reprezintă o acțiune involuntară, reflexă, fiind rezultatul contracțiilor apărute la nivelul diafragmei. Diafragma este un mușchi fibros ce separă cavitatea toracică de cea abdominală.

Foarte mulți dintre noi ne-am întrebat cel puțin odată în viață, de ce apare sughițul. În popor au apărut tot felul de explicații, unele posibile, altele mai superstițioase, cum ar fi faptul că te pomenește cineva sau te vorbește de rău.

În realitate specialiștii nu cunosc cu exactitate cauza precisă a apariției sughițului, ei fiind de părere că sughițul nu are nici un rol în economia organismului uman.

De ce apare totuși sughițul?

Printre cele mai des incriminate cauze ce conduc la apariția sughițului se numără:

  • Distensia gastrică determinată de ingestia unor cantități crescute de mâncare sau alcool;
  • Aerofagia (ingestia de aer);
  • Modificarea brusca a temperaturii ambientale;
  •  Modificarea temperaturii din stomac (prin consumul unor produse excesiv de calde sau reci);
  •  Excesul de alcool și/sau tutun;
  •  Stresul extrem, stările anxioase pot declanșa un episod de sughit.

Cum se produce sughitul?

Atunci cand diafragmul, muschiul situat intre plamani si stomac, se irita incepe sa se contracte si cauzeaza spasme musculare. Fiecare contractie este urmata de o inchidere brusca a corzilor vocale, care produce sughitul, acel zgomot caracteristic.

Diafragmul functioneaza aproape intotdeauna perfect. Cand inhalezi, se lasa in jos pentru a ajuta astfel la patrunderea aerului in plamani. Atunci cand expiri, diafragmul se relaxeaza si aerul este eliminat din plamani prin nas si gura.

Cateodata, diafragmul se irita si atunci se lasa in jos sacadat, ceea ce te face sa tragi brusc aer in piept. Cand aerul inspirat in graba loveste corzile vocale, acestea se inchid brusc si dau nastere sughitului.

Cat dureaza sughitul?

Sughitul dureaza de obicei putin, doar cateva minute. Sughitul persistent, care dureaza timp de mai multe zile poate indica prezenta unei probleme medicale, care trebuie investigata. Uneori, anumite boli sau chiar proceduri medicale, in special cele care implica anestezie, pot provoca crize prelungite de sughit“, explica dr. Daniel Neides, medic de familie in cadrul Cleveland Clinic.

Sughitul obisnuit, care dureaza mai putin de 48 de ore, apare cand:

  • Bei bauturi carbogazoase
  • Consumi prea mult alcool
  • Manci prea mult
  • Ai o stare euforica, agitata
  • Esti stresat emotional
  • Apar schimbari bruste de temperatura
  • Inghiti aer in timp ce mesteci guma sau mananci bomboane
Sughițul

Sughițul este cauzat de contracții involuntare ale diafragmei – mușchiul care separă pieptul de abdomen și joacă un rol important în respirație. Această contracție involuntară determină închiderea corzilor vocale foarte scurt, ceea ce produce sunetul caracteristic al unui sughiț.

Cand trebuie sa te adresezi medicului pentru sughit?

Rareori, sughitul persista timp de mai multe zile sau chiar luni. Acest lucru poate duce la malnutritie si epuizare. Daca sughitul dureaza mai mult de 48 de ore sau daca te impiedica sa mananci, sa dormi sau sa respiri, este indicat sa mergi la medic.

Sughitul care dureaza mai mult de 48 de ore pot fi cauzat de o varietate de factori. In general, acesti factori sunt grupati in urmatoarele categorii:

Lezarea sau iritarea nervilor
Cea mai frecventa cauza a sughitului pe termen lung este deteriorarea sau iritarea nervilor frenici sau vagi, care servesc muschiul diafragmului. Factorii care pot leza sau iritara acestor nervi sunt:

  • Un fir de par care atinge timpanul
  • O tumora sau un chist la nivelul gatului
  • Reflux gastroesofagian
  • Durere in gat sau laringita

Afectiuni ale sistemului nervos central
O tumora sau infectie la nivelul sistemului nervos central sau lezarea sistemului nervos central ca urmare a unui traumatism, pot perturba controlul normal al organismului asupra sughitului. Exemplele de astfel de afectiuni includ:

  • Encefalita
  • Meningita
  • Scleroza multipla
  • Accident vascular cerebral
  • Leziuni cerebrale
  • Tumori
  • Tulburari metabolice

De asemenea, sughitul pe termen lung poate fi declansat de:

  • Alcool
  • Anestezie
  • Barbiturice
  • Diabet
  • Dezechilibru electrolitic
  • Insuficienta renala
  • Steroizi
  • Tranchilizante

Remedii pentru sughit

Exista numeroase remedii pentru sughit, insa niciunul dintre ele nu are o baza stiintifica, sustine dr. Daniel Neides. Cu toate acestea, medicul recunoaste ca exista dovezi potrivit carora o crestere a nivelului de dioxid de carbon din plamani poate ameliora sughitul.

Astfel, un posibil remediu este sa-ti tii respiratia sau sa respiri intr-o punga de hartie. In acest fel, creste nivelul de dioxid de carbon din plamani, diafragma se relaxeaza iar sughitul dispare.

Sfaturi pentru a scapa de sughit:

  • Tine-ti respiratia si numara pana la 10
  • Bea 10 inghitituri mici de apa
  • Tine un cub de zahar sub limba
  • Lasa-te luat prin surprindere sau speriat de cineva – probabil cel mai faimos remediu

Sughitul este in general autolimitant, iar prognosticul este excelent. In cazurile sughitului cronic prognosticul este influentat de afectiunea de baza. Sughitul cronic este insa diagnosticat mai frecvent la barbatii adulti decat la femei. Sursa: mayoclinic.org

ATENTIE! Informatiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud și/sau nu inlocuiesc tratamentele medicale. Informatiile de pe site si materialele aferente au doar un caracter informativ si nu isi propun să inlocuiasca consultul medical de specialitate. Authenticmagazin.com, nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor Dvs. Vă asumați întreaga responsabilitate pentru modul în care alegeți să utilizați aceste informații.

Conu Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

SĂNĂTATE

Privarea de somn oprește producția de proteine esențiale ale creierului

neuroni

Majoritatea oamenilor simt că somnul nu le este niciodată de ajuns, tânjind continuu după o oră în plus de odihnă. Simțim asta în fiecare zi atunci când dorința noastră pentru o ceașcă suplimentară de cafea se acutizează.

Lipsa somnului afectează felul în care gândim și acționăm în mod direct. Suntem nervoși și nerăbdători atunci când somnul nu ne-a fost de ajuns și extrem de eficienți atunci când suntem foarte odihniți.

Aceste efecte, potrivit neurologilor, nu reprezintă altceva decât dereglări ale ritmului cicardian, de care se fac responsabile  așa numitele gene „ceas” ce acționează ca un cronometru intern și neuronii care se semnalează unii altora prin conexiuni numite sinapse.

Persoanele ce au această dereglare de ritm sunt incapabile să adoarmă sau să se trezească la orele de program normale pentru muncă, școală sau alte nevoi sociale.

Pentru a menține un ciclu de 24 de ore zi-noapte, ceasul biologic are nevoie de indiciile temporale ale mediului (răsărit, apus etc.) sau de rutina zilnică.

Descoperirile publicate în două lucrări din revista Science plasează aceste legături neuronale numite sinapse în centrul atenției. Cercetătorii arată că aceste noduri ale comunicării neuronale sunt prezente acolo unde se dezvoltă pregătirile interne pentru somn și apar comportamentele noastre legate de somn.

Cronometrele celulare sunt zonele pregătite ritmic în jurul sinapselor, în așteptarea construirii proteinelor sinaptice în timpul somnului. Însă noile descoperiri indică faptul că neuronii reduc restricțiile ciclului obișnuit de construire a acestor proteine ​​critice în absența somnului.

Rezultatele cercetării sugerează că creierul „se pregătește pentru un eveniment, dar nu înseamnă că veți și continua să îl faceți”, spune Robert Greene, neurolog în cadrul Centrului Medical Southwestern al Universității din Texas, care nu a fost implicat în studiu.

sinapse neuroni

Neuroni și legături neuronale (sinapse)

Când devenim adormiți, doi factori sunt în joc: „presiunea somnului”, adică nevoia de a ne întinde în pat devine tot mai mare pe măsură ce timpul trece și “ceasul” nostru intern care emite semnalul că este timpul să închidem ochii.

Într-unul dintre cele două studii, Sara B. Noya de la Institutul de Farmacologie și Toxicologie de la Universitatea din Zurich și colegii săi au arătat că, ceasul intern reglementează generarea ritmică de instrucțiuni sau transcrieri, pentru fabricarea proteinelor.

Cu un ciclu obișnuit de somn-veghe, proteinele construite folosind aceste instrucțiuni au arătat că producția de vârf este în zori și în amurg. În lipsa somnului, Noya și colegii ei au demonstrat că celula a produs încă multe dintre transcrieri, dar nu a construit proteinele aferente.

Maria Robles, neurolog la Universitatea Ludwig Maximilian din Munchen și coautor al ambelor lucrări, spune că rezultatele care disting diferitele etape ale producției și activității proteinelor sunt deschiderea ochilor, relevând cum creierul are „o modalitate frumoasă de a controla” aceste molecule.

Rezultatele cercetării au implicații asupra modului în care ne consolidăm memoria în timpul somnului, spune el, atrăgând atenția direct asupra evenimentelor din sinapse.

Asta nu înseamnă, totuși, că intervențiile pentru stimularea memoriei și a cunoașterii se vor dezvolta în viitorul apropiat, pe baza acestor descoperiri, spune Robles. „Acesta este doar vârful aisbergului”, adaugă ea.

Conu Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

Abonare la blog via email

Introdu adresa de email pentru a te abona la acest blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 63 de abonați

Statistici blog

Nicio vizită

Trending