Connect with us

SĂNĂTATE

Până mai ieri credeam că leușteanul e bun doar de pus în ciorbe. N-am bănuit o secundă că este mai degrabă o plantă medicinală decât o simplă legătură de zarzavat

leustean

Leușteanul (Levisticum officinale) este o plantă perenă comestibilă, folosită drept condiment în supe și în alte feluri de mâncare. Planta poate crește până la înălțimi de 2 metri și are flori galbene.

Este o plantă mediteraneană, descoperită și folosită pentru prima dată ca aliment pe actualul teritoriu al Italiei. Principiile active pe care le conține au o puternică acțiune terapeutică asupra aparatului respirator, aparatului reno-urinar, sistemului endocrin și celui imunitar.

Este un excelent remediu pentru prevenirea bolilor, atunci când este consumat sistematic ca aliment, putând deveni, la nevoie și atunci când este dozat corespunzător, și un remediu eficient într-o multitudine de boli cum ar fi indigestia, dispepsia, litiaza renală, anorexia, colicile intestinale. Uleiul obținut din leuștean scade tensiunea și stimulează diureza.

Rădăcina de leuştean conţine amidon, zahăr, zaharoză, apă, răşină, acid de angelică. Rădăcina proaspătă conţine 0.3-0.5% ulei, iar cea uscată 0.6-1%. Conţine d-terpinol, o legătură de tipul cineolului, un terpen, ester al acidului acetic, al acidului valeriic şi al celui benzoic. Toate părţile plantei conţin ulei volatil, gumirezine, taninuri, grăsimi şi săruri minerale.

Iata pe scurt cateva din beneficiile leusteanului

1. Previne formarea pietrelor la rinichi

Un factor esential in prevenirea formarii pietrelor la rinichi este consumul mare de apa. Leusteanul este ceea ce se numeste aquaretic. Promoveaza diureza apei in corp si urinarea fara pierderea de electroliti.

2. Ajuta plamanii

Leusteanul este folosit in mod traditional ca expectorant si pentru ameliorarea tusei si a durerilor in gat. Planta contine o substanta numita eucaliptol, care a dovedit ca are efect antiinflamator in astmul bronsic.

3. Piele sanatoasa

S-a observat ca leusteanul poate calma sau reduce edemul cutanat. Astfel, poate fi folosit in tratarea unor afectiuni ale pielii precum psoriazis, dermatita si acnee. Se pot aplica frunzele direct pe zona afectata sau se poate face unguent din leustean uscat.

4. Proprietati antibacteriene

Studiile arata ca tratamentul cu leustean este eficient impotriva infectiilor bacteriene. In cadrul unui studiu al Universitatii din Birmingham, leusteanul a demonstrat cel mai puternic efect antibiotic contra unor bacterii precum Salmonella, E. coli si H. pylori, dintre cele 22 de extracte de plante folosite.

5. Faciliteaza digestia

Una dintre cele mai comune utilizari ale leusteanului este in ameliorarea gazelor, balonarii, a colicilor la copii si a altor probleme digestive. Se considera ca efectul antiinflamator al leusteanului este cel care contribuie la imbunatatirea problemelor de tract intestinal. De exemplu, leusteanul contine compusul antiinflamator limonen, despre care un studiu a demonstrat ca are efecte antiinflamatorii semnificative la sobolanii cu colita.

6. Sanatatea articulatiilor

Proprietatile antiinflamatorii ale leusteanului sunt utile si in tratarea afectiunilor articulare, cum sunt guta, artrita si inflamatiile reumatice.

7. Inhiba alergiile

Leusteanul mai contine un important compus antiinflamator, numit quercina, care s-a dovedit ca ajuta in tratamentele pentru alergii. Quercina inhiba productia de histamine in corp si reduce iritatiile cutanate cauzate de sensibilitatile la mediu, ochii rosii, rinita sau alte potentiale simptome alergice.

8.Amelioreaza simptomele menstruatiei

Leusteanul este des folosit in ameliorarea unor simptome menstruale, cum sunt crampele si balonarea. Se pare ca beneficiile pe care le poate oferi in aceasta perioada a lunii se datoreaza in mare parte densitatii sale nutritive.

In concluzie, leuşteanul are acţiune antiinflamatorie, antibacteriană, antiparazitară, antivirală, antifungică, stimulează funcţia hepato-biliară, acţiune tonic-aperitivă, creşte pofta de mâncare, diuretică, combate steatoza ficatului, reglează ciclul menstrual şi ameliorează dismenoreea, neurotonic, uşor anticoagulant, sedativ, hipotensiv, efect expectorant în afecţiuni respiratorii, antiinflamator, emolient şi cicatrizant la nivelul pielii în afecţiuni cutanate.

Preparate pe bază de leuştean: frunze proaspete, suc natural, pulbere de plantă uscată, infuzie.

Frunzele proaspete se folosesc în bucătăria tradiţională românească în scop aromatic la diverse preparate: ciorbe, sosuri, salate, mâncăruri.

Cataplasme cu frunze proaspete zdrobite sunt indicate să se aplice pe piele în caz de psoriazis, ulceraţii ale pielii.

Sucul din frunze proaspete se obţine prin mixarea acestora şi este indicat să se consume 100-200 ml de suc natural pe zi în curele de detoxifiere şi purificare a sângelui.

Pulberea din frunze uscate poate fi folosită atât la preparate culinare pentru aromatizare cât şi pentru infuzie în scop terapeutic. Pulberea poate fi folosită ca atare, 1/2 linguriţă pe zi, tinuta 10 minute sub limbă, apoi înghiţită cu multă apă pentru reglarea digestiei, boli digestive, stimularea apetitului.

Infuzia se prepară dintr-o linguriţă  cu vârf  de pulbere la o cană de apă clocotită care se lasă la infuzat 10-15 minute, apoi se strecoară, se beau 2-3 căni pe zi.

Rădăcina de leuştean are acţiune diuretică şi se utilizează în tratarea afecţiunilor urinare, hidropiziei şi a pneumoniilor.

Ceaiul de leuştean este eficient în tulburări digestive, scaune proaste, formare de gaze, influenţează sângerările organelor din bazinul mic, stimulează fluxul menstrual, eliminarea urinei şi expectoraţiilor în caz de catar bronşic. Se recomandă îndeosebi în caz de afecţiuni cardiace având un fond nervos.

Rădăcina şi seminţele stimulează secreţia mucoaselor. Se recomanda pentru întărirea scheletului sugarilor sau a copiilor firavi. În caz de umflături sau tumori se fierbe rădăcina, partea aeriană sau seminţele şi se adaugă la apa de baie.

Ceaiul preparat din semințe de leuștean liniștește rapid durerile de stomac. Putem spune, pe bună dreptate, că leușteanul este mai degrabă o plantă medicinală decât o simplă legătură de zarzavat.

Leuşteanul – Precauţii şi contraindicaţii

Nu se foloseşte în perioada sarcinii şi se foloseşte în cantităţi moderate (maximum 3 g pe zi de frunze proaspete) în timpul alăptării. Foarte rar s-a observat un efect iritativ al leuşteanului, administrat în cantităţi mari şi pe perioade lungi de timp, în infecţiile renale.

Rădăcina leușteanului este pivotantă și de foarte mari dimensiuni, putând atinge lungimi de peste 1 metru. Tulpina este groasă, tubulară, înaltă de 2-3 metri. Frunzele sunt compuse, dublu sectate, cu marginea foliolelor dințată. În plină vară, leușteanul înflorește, dând naștere unor flori compuse în forma unor umbrele, de culoare galbenă, din care se vor forma semințele.

Deși provine din regiunile mai calde, leușteanul s-a adaptat de minune în România. Nu este deloc o plantă pretențioasă, rezistă atât la căldură excesivă, cât și la îngheț. Este o plantă perenă, iar atunci când este cultivată în grădină, trăiește în medie 7-10 ani. Leușteanul crește pe soluri grele și reci, spre deosebire de rudele sale care le preferă pe cele nisipoase și calde.

Frunzele de leuștean se pot recolta după nevoie, pe timpul verii, iar toamna se formează mănunchiuri care se usucă și se pot păstra astfel tot timpul iernii, în saci de pânză sau în borcane. O metodă alternativă de păstrare o reprezintă presarea puternică a frunzelor verzi în borcane, peste care se adaugă multă sare de bucătărie. Surse: wikipedia.org, csid.ro, viataverdeviu.ro

ATENTIE! Informatiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud sau nu inlocuiesc tratamentele medicale. Informatiile de pe site si materialele aferente au doar un caracter informativ si nu isi propun sa inlocuiasca consultul medical de specialitate.

2 Comments

2 Comments

  1. Adu

    mai 17, 2019 at 9:02 pm

    Deci ce credeai tu ca se pune in ciorbe? Pietre sau prafuri?! 😀 Asa magazin autentic, pare doar firma de reclama pentru prosti!

  2. Craig Jaird Weis

    mai 18, 2019 at 7:31 pm

    2. Helps the lungs
    Leustean is traditionally used as an expectorant for relieving cough and sore throat. The plant contains a substance called eucalyptol , which has proven to have anti-inflammatory effect in asthma.

    You know what helps your lungs? STOP SMOKING~!

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

SĂNĂTATE

Buruiana-vindecătoare pe care românii o aruncă fără să știe iar străinii o pun în salată

Crește peste tot iar oamenii de obicei o aruncă

Iarba grasa

Mulți români o consideră buruiană, o smulg și o aruncă atunci când o întâlnesc, însă puțini știu că “iarba grasă” are o importanță considerabilă pentru industria alimentară și deține, de asemenea, o gamă largă de proprietăți farmacologice.

Iarbă grasă (lat. Portulaca oleracea) este o plantă din familia Portulacaceae, care poate atinge înălțimea de 40 cm. În România este supranumită și grașiță, iarba porcului, buruiană grasă sau pita porcului.

Planta are o tulpină cărnoasa, târâtoare, de forma cilindrică, iar frunzele spatulate, suculente, îngustate spre bază.

Cu gust acrișor, planta se consumă foarte mult sub formă de tocănițe și este adăugată frecvent în supe și salate în țările tropical asiatice și mediteraneene.

Iarba grasă este utilizată și ca medicament popular în multe țări, fiind listată de Organizația Mondială a Sănătății drept una dintre cele mai utilizate plante medicinale și i s-a acordat termenul „Panacee globală”.

Folclorul chinez o descrie drept „o legumă pentru o viață lungă” și a fost folosită de mii de ani în medicina tradițională chineză.

Sursă bogată în OMEGA-3

Planta este, o sursă excelentă de acizi grași omega-3, care se găsesc de obicei în uleiul și grăsimea peștilor, dar care nu se găsește în mod normal în plante.

Acizii grași Omega-3 joacă un rol important în îmbunătățirea funcției imunitare, în prevenirea și tratarea hipertensiunii arteriale, a bolilor coronariene, a cancerului și a altor afecțiuni inflamatorii și autoimune.

Acesta include acidul α-linolenic și acidul linoleic, care sunt esențiale pentru creșterea normală, promovarea sănătății și prevenirea bolilor la om.

Polizaharidele găsite în Iarbă grasă (lat. Portulaca oleracea) sunt potențiali agenți terapeutici pentru tratamentul diabetului zaharat datorită modulației lipidelor din sânge, a metabolismului și a scăderii glicemiei.

Conține cel mai mare conținut de vitamina A, un antioxidant natural, care joacă un rol important pentru sănătatea ochilor, menținerea membranelor mucoase sănătoase și protejarea împotriva cancerelor pulmonare și ale cavității bucale.

Această plantă conține, de asemenea, acid ascorbic, α-tocoferol și vitamine din complexul B, de exemplu, niacină, piridoxină și riboflavină.

Mai mult, este bogată în minerale precum fosfor, mangan, seleniu, calciu și aminoacizii izoleucină, prolină, leucină, lizină, fenilalanină, metionină, cistină, valină, treonină și tirozină.

Iarba grasa – frunze

Proprietăți farmacologice

În ultimele decenii, numeroși cercetători au investigat activitățile farmacologice ale Portulaca oleracea. Această revizuire oferă un rezumat al principalelor proprietăți farmacologice prezentate mai jos.

Activitate neuroprotectoare

Consumul de iarba grasă combate radicalii liberi și antagonizează apoptoza neuronilor induși de rotenonă. Epuizarea dopaminei și inhibarea complexului-I la șobolani, sugerează că Portulaca Oleracea poate fi un potențial candidat neuroprotector împotriva bolii Parkinson.

Extractul alcaloid de Portulaca oleracea a inhibat în mod semnificativ activitatea acetylcholinesterase (AChE). Utilizarea inhibitorilor AChE a fost o strategie de tratament promițătoare pentru boala Alzheimer, prin urmare, Portulaca oleracea poate fi un agent eficient pentru profilaxie și tratament.

Activitate antidiabetică

Iarba grasă atenuează greutatea corporală, acizii grași fără ser și hiperinsulinemia. De asemenea, crește sensibilitatea la insulină și ameliorează toleranța la glucoză și metabolismul lipidic, lucru observat la șobolanii cu diabet zaharat de tip 2 indus prin injecția de streptozotocină (25 mg / kg) și alimentarea cu furaje bogate în calorii, ceea ce sugerează că iarba grasă atenuează rezistența la insulină.

În urma cercetărilor s-a constatat că extractul apos de iarbă grasă a prevenit, de asemenea, inflamația vasculară diabetică, hiperglicemia și disfuncția endotelială diabetică la șoarecii diabetici de tip 2, ceea ce sugerează rolul său protector împotriva diabetului și a complicațiilor vasculare conexe.

Extractul brut de polizaharidă al acestei plante scade, de asemenea, glucoza din sânge și modulează metabolismul lipidelor din sânge și al glucozei la șoarecii diabetici, în timp ce scade nivelul colesterolului total, al trigliceridelor și al glucozei din sânge de tip 2 la șoarecii diabetici de tip 2.

Activitate anticancer

Polizaharidele de la Portulaca oleracea prezintă mai multe activități biologice, precum anticancer, antioxidare, antiinflamatoare și proprietăți de îmbunătățire a imunității.

Polizaharidele au scutit în mod evident acumularea radicalilor liberi, modulând funcțiile de imunitate la șobolanii cu cancer ovarian.

În plus față de polizaharide, alți compuși bioactivi, cum ar fi cerebroside, homoizoflavonoide și alcaloizi, de asemenea, arată activități citotoxice in vitro, împotriva liniilor de celule ale cancerului uman.

Aceste studii demonstrează că Portulaca oleracea are o aplicație potențială în tratamentul cancerului.

Activitate hepatoprotectoare

Un extract de alcool de 70% din Portulaca oleracea inversează semnificativ creșterea enzimelor markerului hepatic și a nivelurilor totale de bilirubină, confirmând activitatea hepatoprotectoare a acestei plante.

Concluzie

Iarbă grasă (lat. Portulaca oleracea) are un spectru larg de proprietăți farmacologice, cum ar fi activități neuroprotectoare, antimicrobiene, antidiabetice, antioxidante, antiinflamatorii, antiulcerogene și anticancerigene, care sunt asociate cu constituenții chimici diversi, inclusiv flavonoidele, alcaloizi, polizaharide, acizi grași, terpenoizi, steroli, proteine, vitamine și minerale.

Deși bioactivitățile extractelor sau compușilor izolați din Portulaca oleracea sunt justificate prin utilizarea studiilor “in vitro” și “in vivo”, inclusiv pe modele animale și studii de cultură celulară, mecanismele de acțiune nu au fost încă abordate.

Prin urmare, sunt necesare mai multe studii mecanice înainte ca Portulaca oleracea să poată fi luată în considerare pentru o utilizare clinică ulterioară.

Această revizuire concluzionează că Iarbă grasă este o plantă comestibilă și o plantă medicinală, importantă pentru industria alimentară și poate avea, de asemenea, un rol semnificativ în îngrijirea sănătății, cu condiția efectuării unor studii adecvate.

ATENTIE! Informatiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud și/sau nu inlocuiesc tratamentele medicale. Informatiile de pe site si materialele aferente au doar un caracter informativ si nu isi propun să inlocuiasca consultul medical de specialitate. Authenticmagazin.com, nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor Dvs. Vă asumați întreaga responsabilitate pentru modul în care alegeți să utilizați aceste informații.

Împarte acest articol cu prietenii tăi dacă ți-a plăcut. Iți mulțumim!

Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

SĂNĂTATE

Ceaiul preparat din aceste plante are o mare putere terapeutică în tratarea bolilor inflamatorii ale căilor respiratorii și ameliorarea tusei

În China, este cunoscut ca antiastmatic de peste 3000 ani

ceai antituse

Câteva plante asociate și folosite sub formă de ceai, reprezintă un remediu natural puternic în tratarea bolilor inflamatorii ale căilor respiratorii, susținând sănătatea tractului respirator.

Acest ceai reunește câteva plante tradiționale într-o rețetă originală formată din: muguri de pin (Pini turiones), frunze de pătlagină (Plantaginis folium), cimbru (Thymi herba), flori de tei (Tiliae flos) și rizomi de ghimbir (Zingiberis rhizoma).

Ce beneficii are consumul acestui ceai?

Mugurii de pin conțin uleiuri volatile cu proprietăți antiseptice, alcooli şi răşini cu un efect balsamic în tuse, bronşite şi alte afecţiuni respiratorii. Aceștia manifestă o influență calmantă asupra căilor respiratorii, facilitând respirația.

Frunzele de pătlagină, datorită proprietăților anti-bacteriene, anti-inflamatorii sunt folosite pentru tratarea bolilor inflamatorii ale căilor respiratorii, pentru ameliorarea tusei, și ca expectorant. Dizolvă mucusul aderent, promovează formarea de spută (secreția traheobronșică). Acoperă mucoasa membranei și ameliorează inflamația, elimină reflexul de tuse.

Cimbrul prezintă activitate antibacteriană și este deosebit de eficace în tratarea tusei rebele.

Florile de tei sunt folosite mai ales pentru tratarea răcelilor, tusei, febrei, infecțiilor, inflamațiilor, presiunii arteriale înalte, durerilor de cap (mai ales migrenele). Medicina tradițională asiatică folosește florile de tei (uz intern) ca tratament pentru vindecarea afecțiunilor tractului respirator, a febrei sau a gripei.

Ghimbirul este un calmant ideal în inflamațiile gâtului, sinuzite, răgușeală, febră, eliminare de mucozități și congestii respiratorii.

Pătlagină (Plantago Major)

Cum se prepară ceaiul?

Se toarnă 200 ml de apă clocotită peste o linguriță de amestec din toate aceste plante, se lasă acoperit 10 – 15 minute, apoi se strecoară.

Care este doza recomandată?

Copiii între 3 și 14 ani: 1 – 2 căni cu ceai pe zi. Copiii de peste 14 ani și adulții: 2-3 căni cu ceai pe zi. Ceaiul se bea înainte de masă.

Acest ceai nu este recomandat copiilor sub 3 ani și în caz de hipersensibilitate la oricare dintre plantele ce îl compun.

Durata unei cure este de 3 – 8 săptămâni.

Sfaturi practice de dietă ce însoțesc cura de ceai

În perioada disconfortului respirator, vă sfătuim să evitaţi consumul de alimente care produc mucus cum sunt produsele lactate, dulciurile cu zahăr alb, făina albă (produsele de panificaţie, patiserie, biscuiţi, paste făinoase), grăsimile şi prăjelile.

ATENTIE! Informatiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud și/sau nu inlocuiesc tratamentele medicale. Informatiile de pe site si materialele aferente au doar un caracter informativ si nu isi propun să inlocuiasca consultul medical de specialitate. Authenticmagazin.com, nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor Dvs. Vă asumați întreaga responsabilitate pentru modul în care alegeți să utilizați aceste informații.

Împarte acest articol cu prietenii tăi dacă ți-a plăcut. Iți mulțumim!

Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

SĂNĂTATE

Cât timp pot supraviețui Coronavirusurile pe suprafețe?

Deoarece încă nu există tratamente specifice pentru COVID-19, mulți experți se concentrează pe prevenire

coronavirus

O cercetare recentă arată cât timp poate supraviețui un coronavirus pe diverse tipuri de suprafețe.

Studiul relevă faptul că virusul tinde să persiste mai mult timp în condiții reci și umede. De asemenea, autorii studiului se întreabă cum putem distruge coronavirusul.

Temutul coronavirus, cunoscut oficial sub denumirea de COVID-19, a făcut furori încă de la prima sa apariție, la sfârșitul anului 2019. Răspândindu-se foarte repede din China în alte 23 de țări, COVID-19 a infectat până acum peste 45171 de persoane.

Deoarece această versiune a coronavirusului este nouă pentru știință, cercetătorii se străduie să înțeleagă cum să trateze infecțiile și cum să se asigure că virusul nu se răspândește mai departe.

Deoarece încă nu există tratamente specifice pentru COVID-19, mulți experți se concentrează pe prevenire.

Oamenii de știință de la Spitalul Universitar Greifswald și Ruhr-Universität Bochum, ambele din Germania, au compilat recent informații din 22 de studii asupra coronavirusurilor.

Munca lor ne ajută să înțelegem cât timp coronavirusurile supraviețuiesc pe suprafețe și cum pot oamenii să le distrugă.

Inițial, autorii studiului au compilat toate informațiile pentru includerea într-un manual complet, însă, autorul Eike Steinmann a explicat că „în condițiile actuale, cea mai bună abordare a fost publicarea în avans a acestor date științifice verificate, pentru a pune la dispoziția tuturor informațiile, cât mai repede și mai ușor de înțeles”.

Munca lor, care apare în The Journal of Hospital Infection, se concentrează asupra coronavirusurilor responsabile pentru două dintre cele mai recente focare: sindromul respirator acut sever (SARS) și sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS).

Prima secțiune a noii lucrări se concentrează pe cât timp coronavirusurile pot supraviețui pe suprafețe, cum ar fi mesele și mânerele ușilor. Autorii arată că, în funcție de material și de condiții, coronavirusurile umane pot rămâne infecțioase de la 2 ore până la 9 zile.

La temperaturi de aproximativ 4°C , anumite versiuni ale coronavirusului pot rămâne viabile până la 28 de zile. La temperaturi de 30–40°C, coronavirusurile au avut tendința de a persista o perioadă mai scurtă de timp.

La temperatura camerei, un coronavirus responsabil de răceala comună (HCoV-229E) a persistat semnificativ mai mult timp în 50% umiditate decât 30% umiditate. În final, autorii concluzionează:

„Coronavirusurile umane pot rămâne infecțioase pe suprafețe la temperatura camerei până la 9 zile. La o temperatură de 30°C sau mai mult, durata persistenței este mai scurtă. S-a dovedit că coronavirusurile veterinare persistă și mai mult timp, până la 28 de zile.

Oamenii de știință au dezvăluit în literatura de specialitate persistența coronavirusurilor pe diferite suprafețe, iar rezultatele au fost variabile.

De exemplu, virusul MERS a persistat timp de 48 de ore pe o suprafață de oțel la 20°C. Cu toate acestea, pe o suprafață similară și la aceeași temperatură, TGEV a supraviețuit până la 28 de zile.

În mod similar, două studii au investigat supraviețuirea a două tulpini de coronavirus SARS pe o suprafață de hârtie. Unul a supraviețuit 4-5 zile, celălalt doar 3 ore.

În următoarea secțiune a lucrării lor, autorii abordează cea mai bună modalitate de inactivare a coronavirusurilor.

Ei au ajuns la concluzia că agenții, precum peroxidul de hidrogen, etanolul și hipocloritul de sodiu (un produs chimic în înălbitor), inactivează rapid și cu succes coronavirusurile.

De exemplu, autorii scriu că „ peroxidul de hidrogen a fost eficient la o concentrație de 0,5% și un timp de incubare de 1 minut.”

După evaluarea dovezilor, autorii concluzionează:

coronavirus
Image by Tumisu from Pixabay

Dezinfectarea suprafeței cu 0,1% hipoclorit de sodiu sau etanol 62–71% reduce semnificativ infecția cu coronavirus pe suprafețe într-un timp de expunere de 1 minut.

În schimb, soluțiile unui biocid numit clorură de benzalconiu au produs rezultate contradictorii, iar digluconatul de clorhexidină, pe care oamenii îl folosesc în mod curent ca antiseptic, a fost ineficient.

Autorii scriu că „transmiterea lor poate fi prevenită cu succes atunci când se efectuează în mod constant măsurile adecvate.” Spălarea mâinilor, în special, este de o importanță vitală.

Deși studiile pe care autorii le rezumă în această recenzie nu au investigat COVID-19, ei cred că, de asemenea, rezultatele pot fi relevante pentru acest ultim coronavirus.

Toate coronavirusurile umane pe care cercetările le-au investigat par a fi susceptibile acelorași agenți chimici.

Împarte acest articol cu prietenii tăi dacă ți-a plăcut. Iți mulțumim!

Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

Trending