Când sunt viespile benefice și când periculoase. Ce faci dacă te înţeapă o viespe sau o albină. Marea greşeală pe care trebuie să o eviţi – authenticmagazin.com
Connect with us

LUMEA NECUVÂNTĂTOARELOR

Când sunt viespile benefice și când periculoase. Ce faci dacă te înţeapă o viespe sau o albină. Marea greşeală pe care trebuie să o eviţi

viespe

Viespile sunt insecte maiestuoase, impresionante! Dacă le înțelegem corect, ne și raportăm corect la ele.

Viespile sunt un grup de insecte din ordinul Hymenoptera, subordinul Apocrita, oricare altele în afară de furnici și albine. Grupul viespilor este format din insecte cosmopolitane parafiletice, care cuprinde mii de specii.

Termenul viespe este folosit uneori prin restrângere doar la familia Vespidae, care include viespea comună și alte specii familiare din genurile Vespula și Dolichovespula.

Viespile au corpul de culoare galbenă cu dungi negre, de un aspect asemănător cu albinele, numai că primele sunt mai mari. Ele trăiesc în colonii; cuibul care are formă de fagure este construit din lemn mărunțit cu mandibulele insectelor. Ouăle sunt depuse primăvara de o matcă ce trăiește un an, larvele fiind hrănite cu insecte fărâmițate de viespile adulte.

viespe2

Ele se hrănesc cu nectar, polen, sucuri de plante, insecte și larvele acestora. Spre deosebire de albină, acul cu venin al viespilor nu rămâne în țesutul unde a fost injectat veninul. Biologii de la Universitatea Nottingham au demonstrat în anul 2006 că unele specii de viespi, pentru a neutraliza dușmanul, pot să pulverizeze substanțe chimice agresive asupra lui. Specia Goniozus legneri depune ouăle în larvele altor insecte care au fost în prealabil amorțite.

Dușmani naturali ai viespilor sunt prigoriile, „Pernis apivorus” (Accipitridae), păianjenul cu cruce (Araneus diadematus), „Rhyssa persuasoria” (Ichneumonidae) care depune ouăle în larvele viespilor. Viespile au fost răspândite inițial numai în Europa, Asia și America de Nord dintre care unele specii au ajuns ulterior și în America de Sud și Australia. Genurile Vespula și Dolichovespula sunt mai puțin răspândite în regiunile cu climă temperată, arealul lor de răspândire fiind regiunile tropicale și subtropicale. În regiunile temperate este răspândit genul Vespa, care a ajuns însă și în unele regiuni din Asia de Sud Est, pe când insectele nocturne din genul Provespa sunt răspândite numai în regiunile tropicale din Asia de Sud Est.

viespe1

Când sunt benefice 

  • Pe timpul verii, viespile vânează intens insecte dăunătoare (afide, omizi, alte larve) cu care își hrănesc larvele proprii.
  • În acest mod, contribuie la limitarea numărului de dăunători, ceea ce e în avantajul grădinilor, viilor și livezilor.

Când sunt dăunătoare

  • În prima parte a verii, viespile sunt aproape invizibile. Spre toamnă devin tot mai prezente în locurile unde găsesc o sursă de zahăr.
  • Explicația e următoarea: în prima parte a verii, viespile adulte hrănesc larvele cu afide, omizi, larve și alte „cărnuri”, iar larvele oferă la schimb excrementele, foarte dulci și hrănitoare. După ce larvele devin adulți (un cuib putând ajunge la câteva mii de indivizi), sursa internă de hrană dispare și, atunci, este necesară orientarea spre alte surse de hrană.
  • Din acest motiv, de prin luna august, viespile atacă puternic fructele dulci, începând cu strugurii de masă, continuând cu strugurii de vin, prunele, merele, perele etc.
  • În această situație, în funcție de cât de agresiv e atacul și de cât de milos e proprietarul grădinii/ viei/ livezii, se poate apela la o măsură de limitare a daunelor ori de eradicare a viespilor.

Când sunt periculoase

  • Prezența unui cuib de viespi pe lângă casă e un pericol care nu trebuie neglijat.
  • De pildă, un cuib de viespi deranjat de un copil poate duce la o tragedie. 10 înțepături de viespe sunt suficiente pentru a provoca decesul.
  • Mutarea cuiburilor fiind imposibilă, cu regret, viespile trebuie eradicate fără întârziere, chiar și cu insecticid.
  • Păstrarea unui cuib de viespi într-o zonă circulată de oameni, de copii ori de animale poate fi o dovadă iresponsabilitate.

viespe3

Ce faci dacă te înţeapă o viespe sau o albină. Marea greşeală pe care trebuie să o eviţi

Trei din patru adulţi nu ştiu cum să reacţioneze în cazul în care au fost înţepaţi de o albină sau de o viespe. Faptul este îngrijorător mai ales în cazul persoanelor cu copii care pot intră în şoc anafilactic în urma înţepăturilor. Dacă micuţul tău a fost rănit de o astfel de insectă, în primul ar trebui să ceri sfatul unui medic şi, în acelaşi timp, să-l calmezi pe copil şi să aştepţi sosirea ambulanţei, dacă este cazul.

Atunci când înţeapă, albinele sau viespele îşi lasă acul şi glanda cu venin în pielea victimei. Prin urmare, primul lucru pe care trebuie să îl faceţi în cazul unei înţepături de albină este să extrageţi, cu grijă, acul insectei. Pentru acest lucru, cel mai bine este să foloseşti unghiile sau partea netăioasă a unui cutit pe care o faci să alunece uşor, paralel cu suprafaţa pielii.

Important este ca acul albinei să fie înlăturat cât mai repede de la suprafaţa tegumentului.

Nu se recomandă însă prinderea sau apucarea acului sau insectei cu degetele, deoarece acest lucru poate să determine o compresie pe glandele producătoare de venin ale albinei şi va înrăutăţi situaţia.

Al doilea pas este să spălaţi repede locul rănit cu apă şi săpun. Apoi, puteţi aplica şi o pungă cu gheaţă, timp de câteva minute, asupra locului sensibil. Gheaţa poate ameliora suferinţa, deoarece această metodă terapeutică are atât efect antiinflamator, cât şi analgezic. Compresele pot fi menţinute aproximativ 20 de minute în acelasi loc. Este recomandat însă să se evite aplicarea lor direct pe tegumente şi să se folosească un prosop în care să se înfăşoare cubul de gheaţă folosit.

viespe4

Cum diferențiezi albina de viespe?

Dacă nu ești sigur cum să faci diferența dintre o albină și o viespe, în continuare sunt prezentate câteva caracteristici ale fiecăreia pentru a te ajuta să le identifici.

Agresivitate

Albinele față de viespi sunt mult mai puțin agresive. Odată ce înțeapă o victimă albinele mor, cu toate că unele albine pot înțepa de mai multe ori.

Viespile în schimb, pot înțepa mai multe victime și sunt mai agresive decât albinele.

Hrană

Viespile sunt prădători și, deși se hrănesc și cu polen și nectar, acestea se hrănesc și cu insecte mici.

Albinele se hrănesc exclusiv cu nectar și polen, iar rolul lor este să polenizeze, producând miere și ceară de albine.

Aspect

Corpul albinelor este rotund, acoperit de păr, iar aripile sunt rotunjite și adesea colorate. Picioarele din spate ale albinei sunt drepte, pentru a putea aduna și transporta polenul.

Viespea însă are corpul alungit, cilindric și talia subțire. Picioarele din spate sunt arcuite și mai lungi.

Forma cuibului

În ceea ce privește cuiburile, albinele construiesc cuiburi geometrice, din celule de ceară, în timp ce viespile construiesc cuiburi rotunde, cu aspect de hârtie, în general formate din seva de lemn.

Deși majoritatea oamenilor nu este grav afectată de intepaturile de albine sau viespi, unele persoane pot avea reacții alergice puternice.

Pentru a evita riscurile provocate de intepaturile de albine sau viespi apelați la serviciile profesioniste de dezinsecție ale unor firme specializate. Aceste firme au personal calificat, echipat corespunzător pentru a efectua dezinsecția în condiții de siguranță.

 

  • viespe

  • viespe1

  • viespe2

  • viespe3

  • viespe4

  • viespe
  • viespe1
  • viespe2
  • viespe3
  • viespe4
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

LUMEA NECUVÂNTĂTOARELOR

Unul dintre cele mai vechi şi mai grandioase muzee din lume are ”angajate” 74 de pisici. Totul a pornit de la împărăteasa Ecaterina a-II-a

pisici muzeu

Muzeul Ermitaj din San Petersburg este unul dintre cele mai vachi şi mai grandioase muzee din lume. În afară de exponatele impresionante, în interior au culcuş şi 74 de pisici.

Fondat în 1754 de către împărăteasa Ecaterina a-II-a, locul găzduieşte peste trei milioane de obiecte. Muzeul este deschis publicului din 1852, iar vizitatorii din întreaga lume apreciază colecţia expusă permanent, informează Vintage News.

Muzeul este amplasat într-un complex istoric alături de Palatul de Iarnă, locul de reşedinţă al împăraţilor Rusiei. Elisabeta a Rusiei a ordonat amplasarea pisicilor domestice în palat pentru capturarea şoarecilor din holurile şi subsolurile palatului.

Pisicile au reuşit să îndepărteze dăunătorii, iar împărăteasa a decis să păstreze pisicile pentru îndeplinirea rolului de distrugători ai paraziţilor.

Atunci când palatul a fost transformat într-un muzeu, pisicile au rămas în clădire pentru a proteja exponatele de rozătoare. Populaţia de pisici a trăit continuu la Ermitaj din secolul XVIII până în prezent. Într-o scurtă perioadă a celui de-Al Doilea Război Mondial, pisicile au dispărut din zonă din cauza foametei care a lovit Uniunea Sovietică.

pisici muzeu

Din anul 1950, populaţia de rozătoare a început să crească, aşadar pisicile au fost aduse din nou pentru eradicarea rozătoarelor. Din 1990, administratorul muzeului a iniţiat un program de îngrijire a locuitorilor blănoşi din cadrul Muzeului Ermitaj.

În 2007, administratorii muzeului au început să adopte pisici fără stăpân, iar din 2011 au iniţiat ,,Catfest” o celebrare anuală a populaţiei de pisici din cadrul Ermitaj. În timpul festivalului, sponsorii aduc mâncare şi jucării pentru pisici.

În prezent, în cadrul muzeului se află 74 de pisici. Acestea trăiesc la subsol şi nu au voie să se plimbe prin galerii. Sursa: descopera.ro

Continue Reading

LUMEA NECUVÂNTĂTOARELOR

Un Panda alb incredibil de rar descoperit într-un parc național din China. Ursul nu prezenta celebrele pete negre de pe corp

urs panda alb

Un Panda alb deosebit de rar, a fost surprins de camerele foto în rezervația naturală națională Wolong din provincia Sichuan din sud-vestul Chinei, au declarat autoritățile de gestionare a rezervațiilor naturale din acea țară.

Ursul Panda a fost văzut la mijlocul lunii aprilie de o cameră cu infraroșu, la aproximativ 2000 de metri deasupra nivelului mării, în sălbăticie, au spus autoritățile.

Panda nu prezenta celebrele pete negre de pe corp iar ochii îi avea de culoare roșie. La momentul când a fost surprins, ursulețul traversa pădurea.

Judecând după imagini, acest panda este un albinos cu vârsta cuprinsă între unu și doi ani“, a declarat pentru publicația chineză Xinhua, Li Sheng, cercetător la Universitatea Peking și specialist în urși, după ce a studiat fotografiile.

Un Panda alb este un individ extrem rar în sălbăticie, acest urs demonstrează că genele albinismului există în populația sălbatică a urșilor Panda din Wolong“, a precizat el.

Ursul părea a fi destul de puternic și sănătos, semn că mutația genetică nu i-a afectat sănătatea“, a spus Li, adăugând că sexul ursului nu poate fi stabilit doar pe baza datelor actuale.

urs panda alb

Albinismul este întâlnit la diferite specii de vertebrate. Mutația genetică albinoasă inhibă sinteza melaninei în corpul animalului. De obicei, Albino nu afectează și funcțiile fizice ale animalului. Pigmentul îi face mai ușor de descoperit și mai sensibili la lumina directă a soarelui, a spus Li.

Mutația albinoasă este o genă recesivă. Numai atunci când ambii părinți panda poartă o astfel de genă, puiul poate moșteni trăsăturile albinoase.

Dacă această panda albă se va împerechea cu o panda normală, puii lor din prima generație vor fi în continuare alb-negru. Dar puii lor, purtând gena albinoasă, ar putea da naștere unor panda albi, dacă și partenerii lor poartă asemenea gene, a spus Li.

Pentru a proteja mai bine ecosistemele, rezervația naturală Wolong folosește camere cu infraroșu pentru a monitoriza distribuția și activitățile animalelor sălbatice în cele șapte zone demonstrative.

Anterior, în munții Qinling din China au fost văzuți urși panda de culoare brună. Cauza culorii brune a fost, de asemenea, considerată ca mutație genetică de către unii cercetători.

Wolong National Nature Reserve este una dintre cele mai mari și cele mai cunoscute rezervații naturale de Panda din China. Clima sa caldă și umedă crește cantitățile de bambus, mâncarea preferată a Pandei.

Potrivit Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii, Panda gigant este consemnat ca specie vulnerabilă, numărând un efectiv cuprins între 500 și 1.000 de indivizi cunoscuți.

Ursii Panda trăiesc doar în pădurile din China și sunt amenințați de schimbările climatice, de poluare, de activități umane și de dezastre naturale.

Conu Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

LUMEA NECUVÂNTĂTOARELOR

Un șarpe mutant cu trei ochi extrem de rar, a fost descoperit în Australia

sarpele cu trei ochi

Un șarpe cu trei ochi a fost descoperit, în mod absolut întâmplător, lângă Darwin, în Teritoriul de Nord, Australia. Animalul a fost găsit de către rangerii de la Northern Territory Parks and Wildlife care au împărtășit fotografiile pe Facebook.

Animalul este un piton tapet (Morelia spilota), o specie de șarpe care poate crește de la 2 până la 4 metri și este întâlnit în mod frecvent în Australia, Indonezia și Papua Noua Guinee.

Creatura cu trei ochi era doar un pui, considerat a fi nu mai mare de trei luni cu o lungime de aproximativ 40 de centimetri. Acesta a fost poreclit Monty atunci când a fost găsit la sfârșitul lunii martie și care, din păcate, a murit săptămâna trecută.

“Este remarcabil faptul că a reușit să supraviețuiască atât de mult în sălbăticie, cu deformarea sa, și se pare că abia mai reușea să se hrănească săptămâna trecută”, a declarat pentru NtNews Ranger Ray Chatto de la Northern Territory Parks and Wildlife (NTPWC).

Corpul puiului de șarpe a fost donat în scop științific și se află acum la Commonwealth Scientific and Industrial Research Organisation din Darwin.

Malformația craniană face ca acest specimen să fie atât de fascinant, deoarece cel de-al treilea ochi părea să funcționeze perfect.

Intrigați, oamenii de știință au scanat craniul șarpelui cu raze X. Imaginile rezultate au arătat că șarpele nu avea două capete separate, alipite împreună, așa cum bănuiau la început.

“Mai degrabă, pare a fi un craniu cu un soclu suplimentar de ochi și trei ochi funcționali”, se arată în postarea NTPWC de pe facebook.

sarpele cu trei ochi

Monty, sarpele cu trei ochi. Foto / Northern Territory Parks and Wildlife

Această deformare a avut loc probabil la începutul dezvoltării embrionare a șarpelui, au afirmat ei, adăugând că este probabil o “apariție naturală, reptilele malformate fiind relativ frecvente” și nu datorită factorilor de mediu, cum ar fi poluarea.

Chiar mai surprinzător este faptul că ochiul suplimentar părea să funcționeze. “Deformările rareori duc la funcții normale de operare”.

“Când vă gândiți la complexitatea implicată în craniu și țesut nervos, aici se petrec mult mai multe decât un simplu ochi nou”. De exemplu, este posibil ca acest al treilea ochi să aibă nevoie de un al treilea nerv optic, ceea ce ar complica cu siguranță structura tipică a creierului.

Poate acest al treilea ochi să fi oferit șarpelui un avantaj evolutiv? Chiar și așa greu de spus.

Conu Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

Abonare la blog via email

Introdu adresa de email pentru a te abona la acest blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 53 de abonați

Statistici blog

  • 1.094.299 vizite

Trending