Când sunt viespile benefice și când periculoase

Viespile sunt insecte maiestuoase, impresionante! Dacă le înțelegem corect, ne și raportăm corect la ele.

Viespile sunt un grup de insecte din ordinul Hymenoptera, subordinul Apocrita, oricare altele în afară de furnici și albine. Grupul viespilor este format din insecte cosmopolitane parafiletice, care cuprinde mii de specii.

Termenul viespe este folosit uneori prin restrângere doar la familia Vespidae, care include viespea comună și alte specii familiare din genurile Vespula și Dolichovespula.

Viespile au corpul de culoare galbenă cu dungi negre, de un aspect asemănător cu albinele, numai că primele sunt mai mari. Ele trăiesc în colonii; cuibul care are formă de fagure este construit din lemn mărunțit cu mandibulele insectelor. Ouăle sunt depuse primăvara de o matcă ce trăiește un an, larvele fiind hrănite cu insecte fărâmițate de viespile adulte.

Ele se hrănesc cu nectar, polen, sucuri de plante, insecte și larvele acestora. Spre deosebire de albină, acul cu venin al viespilor nu rămâne în țesutul unde a fost injectat veninul. Biologii de la Universitatea Nottingham au demonstrat în anul 2006 că unele specii de viespi, pentru a neutraliza dușmanul, pot să pulverizeze substanțe chimice agresive asupra lui. Specia Goniozus legneri depune ouăle în larvele altor insecte care au fost în prealabil amorțite.

Dușmani naturali ai viespilor sunt prigoriile, „Pernis apivorus” (Accipitridae), păianjenul cu cruce (Araneus diadematus), „Rhyssa persuasoria” (Ichneumonidae) care depune ouăle în larvele viespilor. Viespile au fost răspândite inițial numai în Europa, Asia și America de Nord dintre care unele specii au ajuns ulterior și în America de Sud și Australia.

Genurile Vespula și Dolichovespula sunt mai puțin răspândite în regiunile cu climă temperată, arealul lor de răspândire fiind regiunile tropicale și subtropicale.

În regiunile temperate este răspândit genul Vespa, care a ajuns însă și în unele regiuni din Asia de Sud Est, pe când insectele nocturne din genul Provespa sunt răspândite numai în regiunile tropicale din Asia de Sud Est.

Când sunt benefice 

• Pe timpul verii, viespile vânează intens insecte dăunătoare (afide, omizi, alte larve) cu care își hrănesc larvele proprii.
• În acest mod, contribuie la limitarea numărului de dăunători, ceea ce e în avantajul grădinilor, viilor și livezilor.

Când sunt dăunătoare

• În prima parte a verii, viespile sunt aproape invizibile. Spre toamnă devin tot mai prezente în locurile unde găsesc o sursă de zahăr.
• Explicația e următoarea: în prima parte a verii, viespile adulte hrănesc larvele cu afide, omizi, larve și alte „cărnuri”, iar larvele oferă la schimb excrementele, foarte dulci și hrănitoare. După ce larvele devin adulți (un cuib putând ajunge la câteva mii de indivizi), sursa internă de hrană dispare și, atunci, este necesară orientarea spre alte surse de hrană.
• Din acest motiv, de prin luna august, viespile atacă puternic fructele dulci, începând cu strugurii de masă, continuând cu strugurii de vin, prunele, merele, perele etc.
• În această situație, în funcție de cât de agresiv e atacul și de cât de milos e proprietarul grădinii/ viei/ livezii, se poate apela la o măsură de limitare a daunelor ori de eradicare a viespilor.

Când sunt periculoase

• Prezența unui cuib de viespi pe lângă casă e un pericol care nu trebuie neglijat.
• De pildă, un cuib de viespi deranjat de un copil poate duce la o tragedie. 10 înțepături de viespe sunt suficiente pentru a provoca decesul.
• Mutarea cuiburilor fiind imposibilă, cu regret, viespile trebuie eradicate fără întârziere, chiar și cu insecticid.
• Păstrarea unui cuib de viespi într-o zonă circulată de oameni, de copii ori de animale poate fi o dovadă iresponsabilitate.

Ce faci dacă te înţeapă o viespe sau o albină. Marea greşeală pe care trebuie să o eviţi

Trei din patru adulţi nu ştiu cum să reacţioneze în cazul în care au fost înţepaţi de o albină sau de o viespe. Faptul este îngrijorător mai ales în cazul persoanelor cu copii care pot intră în şoc anafilactic în urma înţepăturilor.

Dacă micuţul tău a fost rănit de o astfel de insectă, în primul ar trebui să ceri sfatul unui medic şi, în acelaşi timp, să-l calmezi pe copil şi să aştepţi sosirea ambulanţei, dacă este cazul.

Atunci când înţeapă, albinele sau viespele îşi lasă acul şi glanda cu venin în pielea victimei. Prin urmare, primul lucru pe care trebuie să îl faceţi în cazul unei înţepături de albină este să extrageţi, cu grijă, acul insectei. Pentru acest lucru, cel mai bine este să foloseşti unghiile sau partea netăioasă a unui cutit pe care o faci să alunece uşor, paralel cu suprafaţa pielii.

Important este ca acul albinei să fie înlăturat cât mai repede de la suprafaţa tegumentului.

Nu se recomandă însă prinderea sau apucarea acului sau insectei cu degetele, deoarece acest lucru poate să determine o compresie pe glandele producătoare de venin ale albinei şi va înrăutăţi situaţia.

Al doilea pas este să spălaţi repede locul rănit cu apă şi săpun. Apoi, puteţi aplica şi o pungă cu gheaţă, timp de câteva minute, asupra locului sensibil. Gheaţa poate ameliora suferinţa, deoarece această metodă terapeutică are atât efect antiinflamator, cât şi analgezic.

Compresele pot fi menţinute aproximativ 20 de minute în acelasi loc. Este recomandat însă să se evite aplicarea lor direct pe tegumente şi să se folosească un prosop în care să se înfăşoare cubul de gheaţă folosit.

Cum diferențiezi albina de viespe?

Dacă nu ești sigur cum să faci diferența dintre o albină și o viespe, în continuare sunt prezentate câteva caracteristici ale fiecăreia pentru a te ajuta să le identifici.

Agresivitate

Albinele față de viespi sunt mult mai puțin agresive. Odată ce înțeapă o victimă albinele mor, cu toate că unele albine pot înțepa de mai multe ori.

Viespile în schimb, pot înțepa mai multe victime și sunt mai agresive decât albinele.

Hrană

Viespile sunt prădători și, deși se hrănesc și cu polen și nectar, acestea se hrănesc și cu insecte mici.

Albinele se hrănesc exclusiv cu nectar și polen, iar rolul lor este să polenizeze, producând miere și ceară de albine.

Aspect

Corpul albinelor este rotund, acoperit de păr, iar aripile sunt rotunjite și adesea colorate. Picioarele din spate ale albinei sunt drepte, pentru a putea aduna și transporta polenul.

Viespea însă are corpul alungit, cilindric și talia subțire. Picioarele din spate sunt arcuite și mai lungi.

Forma cuibului

În ceea ce privește cuiburile, albinele construiesc cuiburi geometrice, din celule de ceară, în timp ce viespile construiesc cuiburi rotunde, cu aspect de hârtie, în general formate din seva de lemn.

Deși majoritatea oamenilor nu este grav afectată de intepaturile de albine sau viespi, unele persoane pot avea reacții alergice puternice.

Pentru a evita riscurile provocate de intepaturile de albine sau viespi apelați la serviciile profesioniste de dezinsecție ale unor firme specializate. Aceste firme au personal calificat, echipat corespunzător pentru a efectua dezinsecția în condiții de siguranță.