Bijuteria creată de natură pe Valea Cernei de care probabil nu ai auzit: Cheile Corcoaiei, valurile pietrificate din județul Gorj – authenticmagazin.com
Connect with us

DESTINAȚII

Bijuteria creată de natură pe Valea Cernei de care probabil nu ai auzit: Cheile Corcoaiei, valurile pietrificate din județul Gorj

cheile-corcoaiei

Impresii de călătorie: “Am ajuns si ne plimbam si minunam din nou printre valurile impietrite din Corcoaia. Un loc impresionant, unde legenda spune ca Iovan Iorgovan a infrant un balaur cu 5 capete care, cu ultimele puteri, inainte de a fi sleit de erou, a incercat sa scape de el si a facut cu coada aceste urme.”

Legenda se împletește cu frumusețea locului, te îndeamnă să te întorci în timp, la copilărie, la inocență. Ochii cuprind măreția naturii, sufletul parcă plutește, scăldat în ape și lacuri limpezi, iar mintea freamătă la cântecul munților și al pădurilor.

Inima bate din ce în ce mai tare, când te gândești că pe aici a trecut și Iovan Iorgovan, erou din timpuri străvechi, despre care se spune că a ucis un balaur cu cinci capete. Poți să ai parte de toată sălbăticia locurilor în nord-vestul extrem al județului Gorj, acolo unde munții sunt presărați de izvoare, pâraie repezi și lacuri limpezi, amintind aici Izvoarele Cernei, Lacul Valea lui Iovan, Lacul Valea Mare. Se remarcă în această zonă în special Cheile Corcoaiei, cu o formă în secțiune circulară, a căror poveste este strâns legată de istoria lui Iovan Iorgovan.

În nord-vestul județului Gorj curge Cerna, de la izvoare, din Munții Mehedinți până la sud de localitatea Cerna Sat și primește numeroase pâraie pe partea dreaptă, cu izvoarele pe versantul sudic al Munților Godeanu: Măneasa, Pârâul Cărbunelui, Rădochioasa, Valea lui Iovan, Balmez, Craiova. Lacul Valea lui Iovan, cu un volum de apă de 120 de milioane de metri cubi, format prin barajul de pe Cerna la confluența sa cu pârâul Valea lui Iovan, acumulează apele Cernei și ale pâraielor cu gura de vărsare pe dreapta. Lacul Valea Mare pe râul Motru are un volum de 2,8 milioane de metri cubi și a fost format prin bararea Motrului, dar și a aducțiunii din Lacul Valea lui Iovan de pe Cerna, notează scriitorul Petru Rădulea în volumul ‘Geografia Gorjului’.

Potrivit directorului Serviciului de Salvamont Gorj, Sabin Cornoiu, Valea Cernei, pe partea gorjeană, este formată din partea de Nord a Munților Mehedinți și Munții Godeanu. Permite un acces facil din vale către zona de creastă a munților Godeanu, o zonă deosebit de interesantă, deosebit de frumoasă, în prima parte are așezări de plai, conace de plai, o caracteristică a acestei zone, așezări la 1.400-1.500 de metri, unele dintre ele fiind locuite chiar și iarna.

Traseele ajung până în zona de creastă înaltă a Godeanului, o zonă care vârfuri de peste 2.000 de metri. ‘Foarte interesante sunt izvoarele Cernei sau izbucurile Cernei, zona de unde izvorăște Cerna, o zonă în care sunt mai multe izvoare foarte efervescente și foarte puternice. Mai departe ele se varsă în Lacul lui Iovan, una dintre cele mai mari amenajări hidroenergetice din România, care s-a încadrat foarte bine în peisaj’, a declarat, pentru AGERPRES, Sabin Cornoiu.

cheile-corcoaiei-2

Foto: Sorin Toma

După Lacul lui Iovan, în apropiere de Cerna Sat se găsește un fenomen deosebit de interesant, Cheile Corcoaiei, cu formă în secțiune circulară, un obiectiv turistic major al Văii Cernei, descris de mulți drept unul dintre cele mai sălbatice locuri din România. Cheile Corcoaiei sunt protejate începând cu anul 1982 în cadrul Rezervației Cheile Corcoaiei, parte a Parcului Național Domogled-Valea Cernei.

Potrivit blogului Banatul Montan, Cheile au apărut prin sfredelirea sâmburelui calcaros al Corcoaiei de către apele Cernei. Deși au numai 300 de metri lungime, Cheile Corcoaiei impresionează prin pereții care depășesc 100 de metri înălțime și se apropie până la 5 metri la bază. Apele tumultuoase au săpat un canal șerpuit, ovoidal, vechi tunel subteran de presiune.

‘Legenda locală spune că pe aici ar fi trecut balaurul urmărit de Iovan Iorgovan. Practic, legenda își găsește toate elementele în zonă, e clar că oamenii de acum câteva mii de ani când au văzut zona au pornit de la aceste elemente naturale și din Retezat, de la Pietrele lui Iorgovan, unde se zice că prima dată Iorgovan a aruncat pietre după balaur, apoi pe Plaiul Tismana, unde apare piatra tăiată, piatra pe care se odihnea balaurul și pe care a tăiat-o Iovan Iorgovan cu sabia, apoi Cheile Corcoaia, pe unde s-a strecurat, nu a avut loc balaurul, s-a strecurat și de aceea și acea formă circulară, și cu toate elementele cunoscute, până la vărsarea în Dunăre, unde la Cazane, acolo unde fierbe apa, se consideră că și acum se mai zbate balaurul’, povestește Sabin Cornoiu.

Influența mediteraneeană din zonă a făcut ca aici să se dezvolte o floră specifică, fiind foarte răspândit castanul dulce, iar printre stâncile calcaroase poate fi întâlnit scorpionul, dar și vipera neagră și vipera cu corn. ‘Peisajul este deosebit, se află sub o influență mediteraneană, asta a permis o vegetație deosebită care s-a dezvoltat în zonă, este vorba de castan, liliac, tot felul de arbuști care creează o impresie foarte plăcută. Faună deosebită, urși mistreți, cerbi, căpriori, printre păsări se remarcă vulturul, acvila, uliul, șoimul, bufnița și cocoșul de munte. În zona înaltă a Munților Godeanu se întâlnește și capra neagră.

Zona fiind cu influență mediteraneană și cu mult calcar se întâlnesc foarte des vipera cu corn și vipera neagră, scorpioni. Foarte interesante sunt acele așezări de plai care se regăsesc în zonă, și în plaiuri din Munții Mehedinți, și în Munții Godeanu, și coboară pe Valea Cernei, iar către noi vin până în zona Tismana, cu conace de câteva sute de ani, unde oamenii trăiesc ca acum 200 de ani, fără lumină sau alte condiții. Cerna Sat este ultimul sat din Gorj, aparține de Padeș, este un sat cu o populație restrânsă, fără mari posibilități de dezvoltare economică, dar oamenii rămân acolo pentru că pot să își lucreze liniștiți pământurile’, mai spune șeful Serviciului de Salvamont Gorj.

Potrivit acestuia, accesul se face cu mașini mici numai pe Valea Cernei, dinspre Herculane, iar de la Padeș se poate urca, dar în principiu drumul nu este întotdeauna foarte bun și este recomandat accesul cu o mașină de teren, cu bicicleta sau cu motocicleta. Se poate merge de la Padeș fie pe la lacul de la Valea Mare și de aici până la Izvoarele Cernei și cu întoarcere pe drumul de contur de la Lacul lui Iovan, fie cu mașini de teren peste Vârful Capra, unde este un drum care traversează Munții Mehedinți și care ajunge foarte repede în Valea Cernei.

Tot în zonă se află Rezervația Piatra Cloșani, situată între râul Motru și afluentul său Motru Sec. Este o culme montană calcaroasă, cu pereți aproape verticali pe versantul nordic, cu o altitudine 1.427 de metri, cu numeroase văi seci, peșteri, avene, lapiezuri, chei și ponoase. Rezervația prezintă un interes floristic deosebit: liliacul sălbatic, scorușul, garofița albă de munte, iarba surzilor, clopoțeii de munte, inul de munte, ghințura, narcisele, stânjeneii galbeni, iedera, iar dintre arbori: fagul, carpenul, alunul turcesc, ulmul, paltinul și mojdeanul. Rezervația Piatra Cloșani, alături de Ciucevele Cernei și Cheile Corcoaiei, fac parte din Parcul Național Domogled Valea Cernei, situat pe suprafața a trei județe, cea mai mare întindere aflându-se în județul Gorj, mai notează Petru Rădulea în cartea Geografia Gorjului.

Totodată, acesta povestește și despre Peștera Cloșani, cunoscută și sub denumirea de Peștera Mare de la Cloșani, ceea ce înseamnă că în zonă se mai află și alte peșteri, sau Peștera lui Tudor Vladimirescu. Primele descrieri au fost făcute în anul 1913. În 1959 s-a descoperit cea de-a doua galerie a peșterii, mai lungă și mai frumoasă. Descrierea celor două galerii, însoțită de o schiță, au fost publicate în anul 1967 de V. Decu și M. Bleahu. Peștera este formată din două galerii cu o lungime de 1.100 de metri: Galeria Matei Ghica și Galeria cu Apă. În galerii se întâlnesc stalactite, stalagmite, scurgeri parietale, bazinete cu apă sau uscate. Este o peșteră caldă, cu o temperatură de 11,3 grade, umedă, fără curenți de aer.

Peștera s-a format prin dizolvarea calcarelor de către apele râului Motru Mare. Este considerată, datorită bogăției și varietății formațiunilor de calcită depuse, a cristalografiei și biospeologiei, cea mai interesantă peșteră din țară.

În satul Cloșani din comuna Padeș mai este situată, potrivit volumului ‘Itinerare în nordul Olteniei’, Peștera-Aven Cioaca Brebeneilor, monument al naturii, aflată la o altitudine de 518 metri, în masivul Cornetul Satului, este, din punct de vedere speologic, cea mai importantă dintre toate peșterile din zona Olteniei și printre cele mai interesante din țară, deoarece prezintă, pe o lungime de numai 100 de metri, o bogată gamă de concrețiuni calcaroase excepționale prin puritatea cristalelor de calcită vermiforme, transparente, unice prin finețea lor și gradul lor de conservare , la care se adaugă o faună cavernicolă asemănătoare celei din Peștera Cloșani, dar constând într-un mare număr de specii aglomerate pe spațiul foarte restrâns al peșterii. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES/ autori: Oana Popescu, Irina Poenaru, editor: Karina Olteanu)

 

1 Comment

1 Comment

  1. Pingback: Zelist Blog » Blog Archive » Care au fost cele mai viralizate subiecte in presa online si pe bloguri, in perioada 15 – 21 octombrie 2018?

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

DESTINAȚII

Lacul din România care poate prevesti vremea. Puritatea apei din lac se apropie de aceea a apei distilate

lacul Sfânta Ana

Lacul Sfânta Ana este singurul lac vulcanic din România. Situat în masivul Ciomatu,  județul Harghita, pe malul stâng al Oltului, în apropiere de localitatea – stațiune Tuşnad.

Lacul a luat naștere pe fundul unui vulcan stins, numit Ciumatu Mare din masivul vulcanic Puciosu. În apa acestui lac nu există oxigen, motiv pentru care aici nu trăieşte nicio vietate. Puritatea apei din lac se apropie de aceea a apei distilate, cu numai 0,0029 ml minerale.

Lacul își completează apele numai din precipitații, el neavând izvoare.

Poate prevesti vremea

Localnicii spun că lacul poate prevesti vremea, în funcţie de mirosul emanat prin fisurile formate în muntele vulcanic. Lacul emană un miros puternic înţepător, atunci când urmează o furtună, iar dacă acest lucru nu se întâmplă, atunci vremea va fi frumoasă.

În realitate acest fenomen are și o explicație științifică. În munte se desfășoară încă o activitate post-vulcanică, sensibilă la orice schimbare a presiunii atmosferice.

Când presiunea atmosferică scade, gazele, precum bioxidul de carbon și sulful, urcă spre suprafață și inundă fisurile cu un miros înțepător, semn că vine ploaia.

lacul Sfânta Ana

Lacul Sfânta Ana. Foto: Várkonyi Tibor/wikipedia.org/CC BY-SA 4.0

Legenda lacului

Doi tineri trebuiau să se căsătorească. Fata, pe nume Ana, care urma să devină soție, nu dorea acest lucru deoarece părinții o obligau să se căsătorească numai pentru a pune mâna pe averea tânărului, care era destul de necioplit în ale măritișului.

În seara nunții, mireasa a fugit și s-a aruncat în acest lac, trupul ei neînsuflețit nefiind găsit nici în ziua de astăzi. Din această cauză lacul poartă numele acelei fete. În fiecare an, de hramul Sf. Ana, lacul este sfințit de către mitropolie.

Lângă lac se află o capelă romano-catolică cu hramul Sfintei Ana.

Continue Reading

DESTINAȚII

Lacul cu nuferi termali unic în România și în Europa, o rezervație milenară distrusă de nepăsare

lacul cu nuferi

Lângă Oradea, în staţiunea Băile 1 Mai, se găseşte rezervaţia naturală ”Lacul cu Nuferi – Pârâul Peţea”, singurul loc din România dar și din Europa unde creşte de milioane de ani nufărul termal.

Lotusul termal (Nymphaea lotus L. var. Thermalis) este originar din zona Nilului şi se presupune că seminţele acestei plante ar fi fost aduse aici fie de turci, fie de păsările călătoare, dezvoltându-se aici datorită condiţiilor favorabile din zonă și a apei termale.

Pe lângă nuferii termali, în această rezervaţie mai poate fi admirată o specie unică de melc Melanopsis parreyssi și și peștișorul numit Scardinius racovitzai sau roșioara termală.

În 1931, în urma demersurilor profesorului Alexandru Borza, nufărul termal a fost declarat monument al naturii, iar în 1932 lacul termal Peţa şi endemismele sale au intrat în regim de ocrotire, primind statutul de rezervaţie naturală, din dorinţa de ocrotire pe termen lung.

Dezastru ecologic în Rezervaţia Naturală “Pârâul Peţea”

Nufar termal

Nufăr Termal. Foto: Zoso – wikipedia.org/CC BY-SA 3.0

Rezervaţia a avut numeroase probleme în ultimii 100 de ani, dintre care deosebite au fost cele datorate aclimatizării unor specii exotice tropicale de floră şi faună care au devenit invazive.

Alte probleme ecologice derivă din faptul că lacul este supus unei colmatări rapide, deoarece de pe versanţii cultivaţi agricol care îi delimitează bazinul hidrografic ajung în lac cantităţi importante de sedimente, împreună cu substanţele chimice folosite pentru culturile agricole (îngrăşăminte, pesticide, insecticide).

De departe însă rezervaţia naturală Lacul Peţea a suferit cel mai crunt din cauza activităţilor umane derulate în preajma sa, și anume explotarea intensivă a apei termale, în scopuri balneare, recreative sau chiar casnice.

Lacul a se cat și nufărul a dispărut

Lacul cu nuferi

Nufărul termal, monument al naturii şi un veritabil simbol al locului, se pare că a dispărut definitiv, odată cu apa din lac, iar ultimele exemplare de melci şi roşioare au fost mutate în acvarii.

De câţiva ani, lacul a început să sece. Scăderea nivelului apei a fost remarcată în decembrie 2011, când specialiştii Muzeului Ţării Crişurilor (MŢC), custodele rezervaţiei, au constatat, de asemenea, că şi temperatura apei scăzuse, de la 30 la doar 10 grade.

Biologii au trecut lacul pe “aparate”, ca pe un pacient bolnav, alimentându-l cu apă termală dintr-un foraj exploatat de SC Turism Felix.

De atunci şi până acum, apa a continuat să dispară. “În prezent, lacul are sub 2% din suprafaţa iniţială şi 3% din volumul obişnuit”, spune Radu Huza, geolog la MŢC.

Singurul lucru care mai spală ceva din ruşinea distrugerii unei rezervaţii milenare este că, datorită unei finanţări acordate de un şeic din Abu Dhabi, Mohamed bin Zayed, sute de exemplare de roşioară şi melc termal trăiesc acum în acvarii ale specialiştilor din Oradea, Galaţi şi Gödöllő (Ungaria). Un mediu artificial, nefiresc, dar care măcar le permite supravieţuirea.

Nufărul termal a fost salvat şi el, mulţumită unui cercetător al Universităţii orădene, Cristian Blidar, care a reuşit, pe cont propriu, cultivarea lui in vitro, procedeu nemaiutilizat până acum. El poate fi admirat la câțiva kilometri depărtare de lac, într-un loc special amenajat la Băile Felix.

Cine este vinovat pentru uriaşul dezastru?

Cauza scăderii alarmante a apei din lacul termal este exploatarea haotică a zăcământului (apa termală), cu sau fără autorizaţie.

Muzeografii orădeni arata cu degetul spre proprietarii de pensiuni din zonă, care ar fi făcut foraje ilegale de apă termală, ceea ce a dus la scăderea drastică a rezervei hidrologice şi, implicit, a temperaturii apei.

Cu alte cuvinte, se consumă prea multă apă în comparaţie cu capacitatea de regenerare a zăcământului. Concluzie previzibilă dar se pare că după 1989 nimeni nu a ţinut cont de acest detaliu.

Un elicopter al MAI dotat cu o cameră cu termoviziune a survolat Băile Felix şi 1 Mai, o dată pe timp de zi şi o dată pe timp de noapte, cu scopul de a depista puţurile ilegale cu apă geotermală. Rezultatele nu au fost însă cele scontate, forajele neputând fi detectate de echipamentele cu termoviziune dacă sunt acoperite cu plăci de beton.

Acum localnicii speră că măcar în al 12-lea ceas se vor lua măsuri pentru salvarea acestui colţ de rai, unic pe continent.

Semne bune

“Izvoarele termale au repornit, semn că s-a reglat într-un fel în această perioadă exploatarea şi, dacă se menţine exploatarea la acelaşi nivel, s-ar putea să vedem nuferii înfloriţi anul acest pe lac”, declara Radu Huza, fostul custode al Rezervaţiei Lacul cu Nuferi pentru Digi24.

Pentru ca rezervaţia să nu ajungă, din nou, în situaţia de a seca, specialiştii spun că există o singură posibilitate: “Reducerea exploatării în limitele de refacere naturală a zăcământului.”

Reprezentanţii ariei protejate speră că, în cel mult cinci ani, lacul va arăta ca odinioară.

Continue Reading

DESTINAȚII

Casa dintre case. O alee extraordinar de îngustă transformată într-o casă de vis

casa ingustă

Pe străzile capitalei și totodată celui mai mare oraș din Puerto Rico, San Juan, puteți viziona o casă cu totul și cu totul specială, cunoscută sub numele de “La Casa Estrecha”.

Casa extrem de subțire are două etaje și o lățime de doar 1.6 metri. O alee neîngrijită dintre două clădiri, a fost transformată într-o locuință cochetă și perfect locuibilă de către arhitectul Antonio Álvarez.

Flancată de două locuințe de dimensiuni obișnuite, “Casa îngustă”, cum i se mai spune, atrage turiști din toată lumea, veniți să-i viziteze dimensiunile surprinzătoare.

Fațada de o nuanță galben aprins cu o ușă verde strălucitoare, o face foarte ușor de reperat. Álvarez a cumpărat casa pe când aceasta era doar o ruină și a transformat-o aplicându-i designul propriu.

În ciuda staturii sale extrem de subțiri, casa se bucură de absolut toate facilitățile necesare unei case, inclusiv un living, o sufragerie, o bucătărie, o baie și un dormitor.

casa ingustă

foto: captură youtube

Cu toate acestea, designul toaletei , este un pic dificil, neavând spațiu suficient pentru o zonă de duș separată, podeaua a fost prevăzută cu un canal de scurgere sub zona chiuvetei, astfel încât toată apa se scurge într-un singur loc.

“Proiectarea acestui spațiu a însemnat o mare provocare, deoarece scările trebuiau amplasate în locuri strategice”, afirmă Álvarez.

Scara personalizată prezintă trepte alternative care extind înălțimea casei, deoarece treptele tradiționale nu ar funcționa în astfel de setări înguste. Azi, arhitectul găzduiește în această casă o galerie pentru opere de artă locale.

În ciuda faptului că este foarte îngustă, casa este dotată și cu un mic balcon la etajul superior ce dezvăluie o vedere impresionantă în unghi larg a împrejurimilor din San Juan.

Conu Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

Abonare la blog via email

Introdu adresa de email pentru a te abona la acest blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 53 de abonați

Statistici blog

  • 1.094.214 vizite

Trending