Connect with us

DESTINAȚII

Bijuteria creată de natură pe Valea Cernei de care probabil nu ai auzit: Cheile Corcoaiei, valurile pietrificate din județul Gorj

cheile-corcoaiei

Impresii de călătorie: “Am ajuns si ne plimbam si minunam din nou printre valurile impietrite din Corcoaia. Un loc impresionant, unde legenda spune ca Iovan Iorgovan a infrant un balaur cu 5 capete care, cu ultimele puteri, inainte de a fi sleit de erou, a incercat sa scape de el si a facut cu coada aceste urme.”

Legenda se împletește cu frumusețea locului, te îndeamnă să te întorci în timp, la copilărie, la inocență. Ochii cuprind măreția naturii, sufletul parcă plutește, scăldat în ape și lacuri limpezi, iar mintea freamătă la cântecul munților și al pădurilor.

Inima bate din ce în ce mai tare, când te gândești că pe aici a trecut și Iovan Iorgovan, erou din timpuri străvechi, despre care se spune că a ucis un balaur cu cinci capete. Poți să ai parte de toată sălbăticia locurilor în nord-vestul extrem al județului Gorj, acolo unde munții sunt presărați de izvoare, pâraie repezi și lacuri limpezi, amintind aici Izvoarele Cernei, Lacul Valea lui Iovan, Lacul Valea Mare. Se remarcă în această zonă în special Cheile Corcoaiei, cu o formă în secțiune circulară, a căror poveste este strâns legată de istoria lui Iovan Iorgovan.

În nord-vestul județului Gorj curge Cerna, de la izvoare, din Munții Mehedinți până la sud de localitatea Cerna Sat și primește numeroase pâraie pe partea dreaptă, cu izvoarele pe versantul sudic al Munților Godeanu: Măneasa, Pârâul Cărbunelui, Rădochioasa, Valea lui Iovan, Balmez, Craiova. Lacul Valea lui Iovan, cu un volum de apă de 120 de milioane de metri cubi, format prin barajul de pe Cerna la confluența sa cu pârâul Valea lui Iovan, acumulează apele Cernei și ale pâraielor cu gura de vărsare pe dreapta. Lacul Valea Mare pe râul Motru are un volum de 2,8 milioane de metri cubi și a fost format prin bararea Motrului, dar și a aducțiunii din Lacul Valea lui Iovan de pe Cerna, notează scriitorul Petru Rădulea în volumul ‘Geografia Gorjului’.

Potrivit directorului Serviciului de Salvamont Gorj, Sabin Cornoiu, Valea Cernei, pe partea gorjeană, este formată din partea de Nord a Munților Mehedinți și Munții Godeanu. Permite un acces facil din vale către zona de creastă a munților Godeanu, o zonă deosebit de interesantă, deosebit de frumoasă, în prima parte are așezări de plai, conace de plai, o caracteristică a acestei zone, așezări la 1.400-1.500 de metri, unele dintre ele fiind locuite chiar și iarna.

Traseele ajung până în zona de creastă înaltă a Godeanului, o zonă care vârfuri de peste 2.000 de metri. ‘Foarte interesante sunt izvoarele Cernei sau izbucurile Cernei, zona de unde izvorăște Cerna, o zonă în care sunt mai multe izvoare foarte efervescente și foarte puternice. Mai departe ele se varsă în Lacul lui Iovan, una dintre cele mai mari amenajări hidroenergetice din România, care s-a încadrat foarte bine în peisaj’, a declarat, pentru AGERPRES, Sabin Cornoiu.

cheile-corcoaiei-2

Foto: Sorin Toma

După Lacul lui Iovan, în apropiere de Cerna Sat se găsește un fenomen deosebit de interesant, Cheile Corcoaiei, cu formă în secțiune circulară, un obiectiv turistic major al Văii Cernei, descris de mulți drept unul dintre cele mai sălbatice locuri din România. Cheile Corcoaiei sunt protejate începând cu anul 1982 în cadrul Rezervației Cheile Corcoaiei, parte a Parcului Național Domogled-Valea Cernei.

Potrivit blogului Banatul Montan, Cheile au apărut prin sfredelirea sâmburelui calcaros al Corcoaiei de către apele Cernei. Deși au numai 300 de metri lungime, Cheile Corcoaiei impresionează prin pereții care depășesc 100 de metri înălțime și se apropie până la 5 metri la bază. Apele tumultuoase au săpat un canal șerpuit, ovoidal, vechi tunel subteran de presiune.

‘Legenda locală spune că pe aici ar fi trecut balaurul urmărit de Iovan Iorgovan. Practic, legenda își găsește toate elementele în zonă, e clar că oamenii de acum câteva mii de ani când au văzut zona au pornit de la aceste elemente naturale și din Retezat, de la Pietrele lui Iorgovan, unde se zice că prima dată Iorgovan a aruncat pietre după balaur, apoi pe Plaiul Tismana, unde apare piatra tăiată, piatra pe care se odihnea balaurul și pe care a tăiat-o Iovan Iorgovan cu sabia, apoi Cheile Corcoaia, pe unde s-a strecurat, nu a avut loc balaurul, s-a strecurat și de aceea și acea formă circulară, și cu toate elementele cunoscute, până la vărsarea în Dunăre, unde la Cazane, acolo unde fierbe apa, se consideră că și acum se mai zbate balaurul’, povestește Sabin Cornoiu.

Influența mediteraneeană din zonă a făcut ca aici să se dezvolte o floră specifică, fiind foarte răspândit castanul dulce, iar printre stâncile calcaroase poate fi întâlnit scorpionul, dar și vipera neagră și vipera cu corn. ‘Peisajul este deosebit, se află sub o influență mediteraneană, asta a permis o vegetație deosebită care s-a dezvoltat în zonă, este vorba de castan, liliac, tot felul de arbuști care creează o impresie foarte plăcută. Faună deosebită, urși mistreți, cerbi, căpriori, printre păsări se remarcă vulturul, acvila, uliul, șoimul, bufnița și cocoșul de munte. În zona înaltă a Munților Godeanu se întâlnește și capra neagră.

Zona fiind cu influență mediteraneană și cu mult calcar se întâlnesc foarte des vipera cu corn și vipera neagră, scorpioni. Foarte interesante sunt acele așezări de plai care se regăsesc în zonă, și în plaiuri din Munții Mehedinți, și în Munții Godeanu, și coboară pe Valea Cernei, iar către noi vin până în zona Tismana, cu conace de câteva sute de ani, unde oamenii trăiesc ca acum 200 de ani, fără lumină sau alte condiții. Cerna Sat este ultimul sat din Gorj, aparține de Padeș, este un sat cu o populație restrânsă, fără mari posibilități de dezvoltare economică, dar oamenii rămân acolo pentru că pot să își lucreze liniștiți pământurile’, mai spune șeful Serviciului de Salvamont Gorj.

Potrivit acestuia, accesul se face cu mașini mici numai pe Valea Cernei, dinspre Herculane, iar de la Padeș se poate urca, dar în principiu drumul nu este întotdeauna foarte bun și este recomandat accesul cu o mașină de teren, cu bicicleta sau cu motocicleta. Se poate merge de la Padeș fie pe la lacul de la Valea Mare și de aici până la Izvoarele Cernei și cu întoarcere pe drumul de contur de la Lacul lui Iovan, fie cu mașini de teren peste Vârful Capra, unde este un drum care traversează Munții Mehedinți și care ajunge foarte repede în Valea Cernei.

Tot în zonă se află Rezervația Piatra Cloșani, situată între râul Motru și afluentul său Motru Sec. Este o culme montană calcaroasă, cu pereți aproape verticali pe versantul nordic, cu o altitudine 1.427 de metri, cu numeroase văi seci, peșteri, avene, lapiezuri, chei și ponoase. Rezervația prezintă un interes floristic deosebit: liliacul sălbatic, scorușul, garofița albă de munte, iarba surzilor, clopoțeii de munte, inul de munte, ghințura, narcisele, stânjeneii galbeni, iedera, iar dintre arbori: fagul, carpenul, alunul turcesc, ulmul, paltinul și mojdeanul. Rezervația Piatra Cloșani, alături de Ciucevele Cernei și Cheile Corcoaiei, fac parte din Parcul Național Domogled Valea Cernei, situat pe suprafața a trei județe, cea mai mare întindere aflându-se în județul Gorj, mai notează Petru Rădulea în cartea Geografia Gorjului.

Totodată, acesta povestește și despre Peștera Cloșani, cunoscută și sub denumirea de Peștera Mare de la Cloșani, ceea ce înseamnă că în zonă se mai află și alte peșteri, sau Peștera lui Tudor Vladimirescu. Primele descrieri au fost făcute în anul 1913. În 1959 s-a descoperit cea de-a doua galerie a peșterii, mai lungă și mai frumoasă. Descrierea celor două galerii, însoțită de o schiță, au fost publicate în anul 1967 de V. Decu și M. Bleahu. Peștera este formată din două galerii cu o lungime de 1.100 de metri: Galeria Matei Ghica și Galeria cu Apă. În galerii se întâlnesc stalactite, stalagmite, scurgeri parietale, bazinete cu apă sau uscate. Este o peșteră caldă, cu o temperatură de 11,3 grade, umedă, fără curenți de aer.

Peștera s-a format prin dizolvarea calcarelor de către apele râului Motru Mare. Este considerată, datorită bogăției și varietății formațiunilor de calcită depuse, a cristalografiei și biospeologiei, cea mai interesantă peșteră din țară.

În satul Cloșani din comuna Padeș mai este situată, potrivit volumului ‘Itinerare în nordul Olteniei’, Peștera-Aven Cioaca Brebeneilor, monument al naturii, aflată la o altitudine de 518 metri, în masivul Cornetul Satului, este, din punct de vedere speologic, cea mai importantă dintre toate peșterile din zona Olteniei și printre cele mai interesante din țară, deoarece prezintă, pe o lungime de numai 100 de metri, o bogată gamă de concrețiuni calcaroase excepționale prin puritatea cristalelor de calcită vermiforme, transparente, unice prin finețea lor și gradul lor de conservare , la care se adaugă o faună cavernicolă asemănătoare celei din Peștera Cloșani, dar constând într-un mare număr de specii aglomerate pe spațiul foarte restrâns al peșterii. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES/ autori: Oana Popescu, Irina Poenaru, editor: Karina Olteanu)

 

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

DESTINAȚII

Apeductul Secu – Reșița, un loc unic aproape neștiut nici de reșițeni

Apeductul “plutește” în aer deasupra văii râului Secu la o înălțime amețitoare

aapeductul Secu

Secu este un mic sătuc minier din județul Caraș-Severin ce aparține de municipiul Reșița. Situat la aproximativ 7 km de Reșița în apropierea satului Cuptoarea formează împreună cu acesta comuna Cuptoarea-Secul.

Potrivit unui recensământ din anul 2002 în sat mai sunt aproximativ 485 de locuitori.

În anul 1795 în zona Cuptoarea – dealul Secu s-au descoperit cărbuni, iar odată cu începerea scoaterii cărbunilor din mină s-a înființat și prima colonie minieră din zonă cu numele de Secu.

Întemeietorul micului sătuc minier poate fi considerat pe drept, reșițeanul Herglotz Georg, primul arendaș al exploatării cărbunilor care a deschis galeriile Ion Nepomuk (dupa Sf. Ion Nepomuk din Slovacia) și Sf. Gheorghe din valea Râului Alb. Dealul cu mina purtându-i și astăzi numele, se numește “Dealul Herglotz”.

Exploatarea cărbunilor s-a realizat cu mineri străini aduși din Austria – provincia austriacă “Steiermark”, din Cehia – regiunea “Zips”, Slovacia și Italia.

În 1862 a devenit o unitate administrativă nouă cu denumirea de Cuptoarea-Secul (Kuptore-Szekul în l. maghiară) prin alipirea coloniei miniere Secu la satul Cuptoarea. Din 1918 se numește Secul după ce întâi s-a numit Szekul.

Apeductul de la Secu, de lângă Reșița, este o impresionantă construcție inginerească, care a fost ridicată în perioada 1868 – 1870.

apeductul Secul
Carte poștală Apeductul Secu

Îndrăzneața construcție este formată dintr-un jgheab metalic foarte robust înălțat pe cinci stâlpi metalici zăbreliți extrem de rezistenți realizați, când te gândești la vechimea lor.

Pentru a vă face o idee asupra semeței construcții trebuie să vă imaginați că apeductul “plutește” în aer deasupra văii râului Secu pe o lungime de 210m iar înălțimea maximă este de 50 m.

Prin Apeductul de la Secu curge apă din lacul Secu spre orașul Reșița. Pe lângă apeduct trece și o linie de cale ferată minieră , foarte îngustă, cu aceiași vechime.

Dacă până aici Apeductul de la Secu nu v-a impresionat cu dimensiunile sale formidabile, cu siguranță veți rămâne surprinși să aflați că deși este o construcție metalică ce dăinuiește de aproape un secol și jumătate, nu pierde nicio picătură de apă.

Un record demn de invidiat chiar și de către inginerii construcțiilor actuale, moderne și tehnologizate, nu-i așa?

În 2014 timișoreanul Flaviu Cernescu, un amator de sporturi extreme, a uimit presa britanică, după ce a străbătut cu succes Apeductul de la Secu, pe toată lungimea sa de 210 metri la amețitoarea înălțime de 50, mergând în echilibru pe balustrada îngustă a apeductului, fără a fi asigurat.

Pentru ca dificultatea să fie şi mai mare, Flaviu Cernescu a efectuat și câteva jonglerii cu mingii de tenis în timp ce străbătea bara îngustă a apeductului în zona cea mai îńaltă.

Atenție imagini nerecomandate cardiacilor! NU încercați așa ceva dacă ajungeți să vizitați apeductul!

Iată și alte imagini ce surprind apeductul în toată splendoarea sa, postate pe youtube de către alți turiști care s-au încumetat să-l traverseze:

Împarte acest articol cu prietenii tăi dacă ți-a plăcut. Iți mulțumim!

Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

DESTINAȚII

Satul ascuns din Transilvania, un loc în care nu îți vine să crezi că e românesc

Încărcată de frumuseți naturale deosebite, peisaje care îți taie răsuflarea și sate de legendă în care timpul cumva s-a oprit în loc, Transilvania, pare a fi la orice oră din an ruptă din rai.

Dacă sunteți în căutarea unei experiențe autentice românești, în mijlocul naturii, fără a renunța însă câtuși de puțin la confortul zilelor noastre, aflați acum că acel loc de poveste există cu adevărat.

Chiar în inima Transilvaniei, undeva prin munții apuseni (munții Trascăului), lângă comuna Sălciua, cam la o oră și jumătate de Cluj, se află Raven’s Nest, un loc fantastic în care aproape nu îți vine să crezi că e la noi în țară.

Raven's Nest

Raven’s Nest. Foto: captură youtube

Ascuns într-o zonă muntoasă liniștită, departe de vânzoleala urbană, complexul Raven’s Nest este o unitate de cazare, un sătuc în miniatură, creeat pentru a oferi turiștilor momente de neuitat.

Inspirate de legendele locale, clădirile care alcătuiesc complexul turistic au fost realizate prin adaptarea și recondiționarea unor foste șuri vechi de aproape 200 de ani, datând din secolele XVIII-lea și al XIX-lea, care au fost dezasamblate și reasamblate în noua locație.

Clădirile au fost restaurate păstrând în totalitate atmosfera anilor trecuți, îmbinând perfect utilitățile moderne cu arhitectura clasică a caselor de lemn transilvănene acoperite cu paie. Este pur și simplu cel mai rustic și modern loc deopotrivă.

Împrejurimile sunt de vis. O cărare te conduce într-un loc retras din pădure unde te poți relaxa în hamac sau poți face o baie într-un jacuzzi amenajat direct în aer liber ori te poți relaxa la saună.

Terase amenajate direct pe stânci, cinema în aer liber și multe alte surprize plăcute te așteaptă în acest mic colț  de rai.

Locația este intens vizitată și nu doar de români. Stephen și Jess, un vestit cuplu de vloggeri de călătorie din Australia au realizat un clip incredibil despre ceea ce au descoperit aici.

Împarte acest articol cu prietenii tăi dacă ți-a plăcut. Iți mulțumim!

Ticu/authenticmagazin.com

 

Continue Reading

DESTINAȚII

Munții Apuseni pe lista CNN a celor mai frumoase locuri din Europa: “Sunt secretul cel mai bine păstrat din Europa de Est”

Munții apuseni

Când vorbim despre România avem uneori tendința să încurcăm țara cu (ne)realizările administrative a unor oameni ce s-au perindat ani de-a rândul la conducerea țării.

Dacă schimbăm însă punctul de vedere și privim partea plină a paharului, vom descoperi România ca țară cu o frumusețe greu de egalat. Uneori ar trebui să ne considerăm norocoși că ne-am născut pe aceste meleaguri de basm.

Sunt atâtea locuri de poveste pe care să le vizitezi în frumoasa noastră țară încât nu îți ajunge o viață să le cunoști și, am putea spune, nu am avea nevoie să călătorim niciunde în altă parte a lumii.

Dacă nu ne apreciem noi… ne apreciază alții

Un asemenea loc au descoperit cei de la CNN în momentul în care au căutat să întocmească un clasament a celor mai frumoase locuri din Europa.

CNN a inclus astfel Munții Apuseni din România pe faimoasa listă a celor mai frumoase 20 de locuri din Europa.

Munții Apuseni sunt un lanț muntos situat în partea central-vestică a țării, ce constituie sectorul nordic al Carpaților Occidentali. Cel mai înalt vârf este Vârful Bihor, din munții Bihor cu o altitudine de 1849 de metri.

Ca o particularitate adăugăm că în munții Apuseni se află mai mult de 400 de peșteri.

Vârful Bihor

Vârful Bihor (cunoscut și sub numele de Cucurbăta Mare), cel mai înalt munte din Munții Apuseni, văzut de la 50 de kilometri, din satul Josani, comuna Căbești, județul Bihor, Crișana, Transilvania, România. Foto : Flavius Ivaşca via wikimedia.org

Cum descriu reporterii CNN acest colț minunat de țară?

De la insulele norvegiene situate deasupra Cercul Arctic până la munții acoperiți de pădure din România, plaje cu nisip în Țara Galilor și lacuri înghețate din Balcani, Europa este un loc spectaculos variat”, se arată în introducerea CNN a listei, care include unele dintre cele mai multe locuri idilice de pe continent.

O parte din zona Carpaților, Apuseni sunt secretul cel mai bine păstrat din Europa de Est”, spune CNN despre Munții Apuseni din România. „Acești munți sunt izolați, cu păduri străvechi și peșteri de calcar care coboară în râuri subterane la fiecare rând. Timpul se oprește aici, cu nimic altceva de făcut, dar să respirați aerul tare cu aromă de pin și să vă bucurați de viața sălbatică din abundență. Să ascultați lupii ce vânează printre copaci și să vă bucurați de apele termale.

Vârful Curcubăta Mare 1849m, Romania

Vârful Curcubăta Mare 1849m, Romania. Foto: Larisa Birta via wikimedia.org

Iată și câteva dintre obiectivele turistice pe care “e musai” sa le vezi în Munții Apuseni:

Parcul Natural Apuseni, un cadru natural idilic unde puteți face o drumeție de neuitat. Aici veți fi răsplătit cu peisaje fascinante așa cum nu ai mai întâlnit până acum.

Peștera Urșilor, un loc unicat în România dar și în Europa datorită numărului impresionant de stalactite și stalagmite care au luat cele mai ciudate forme de animale, strigoi sau castele.

Peștera Meziad din Munții Pădurea Craiului, o grotă cu stalactite și stalagmite extrem de spectaculoase. Tot pe acest traseu puteți vizita și Peștera cu Cristale din Mina Farcu, amenajată la cel mai înalt nivel tehnologic și ecologic (prietenos cu mediul), fiind singurul loc din țară unde turiștii fără pregătire speologică pot admira rezervaţia cu cristale, celebrele discuri de Farcu şi „libelulele de cristal”.

La Remetea puteți poposi o clipă pentru a vizita biserica reformată din sec. XII.

Muzeul Etnografic La Fluturi din satul Chișcău.

Muzeul Aurului din Brad. Aici sunt expuse cele mai spectaculoase și valoroase 18 kilograme de aur nativ din lume, reprezentate din piese rare scoase din adâncurile munților, exact în formele pe care le putem vedea noi azi. Merită adăugat faptul că cea mai mare parte a aurului extras din România provine din zona Munților Apuseni.

La Țebea putem admira Gorunul lui Horea, un stejar în vârstă de 400 de ani, simbol al luptei pentru libertate.

Mai enumerăm: Roșia Montană, propusă pentru includerea în patrimoniul UNESCO, satul Bucium, Casa lui Avram Iancu și Dealul cu Melci, unul dintre cele mai bogate puncte fosilifere din România, unde putem vedea specii de moluște pietrificate, cu o vechime de peste 65 de milioane ani, iar lista continuă, noi enumerând doar în treacăt câteva dintre principalele obiective turistice din Munții Apuseni.

În încheiere apreciem că în Munții Apuseni natura este chiar la ea acasă. De la satele moților pline de tradiții seculare și până la drumețiile prin parcul natural care abundă de peșteri spectaculoase sau o călătorie în istoria “de aur” a locului: de aur la propriu, caci putem vizita Muzeul Aurului de la Brad, magia acestor locuri ne va determina să gândim de două ori înainte de a rezerva un bilet către Paris!

Contribuie și tu la promovarea acestor locuri minunate din țara noastră și împarte acest articol cu prietenii tăi.

Conu Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

Trending