Peştii prinşi şi apoi eliberaţi nu se mai pot hrăni cu aceeaşi rapiditate! – authenticmagazin.com
Connect with us

LUMEA NECUVÂNTĂTOARELOR

Peştii prinşi şi apoi eliberaţi nu se mai pot hrăni cu aceeaşi rapiditate!

pescar

Rănile de la nivelul cavităţii bucale provocate de cârligele de pescuit reduc capacitatea peştilor de a mânca, arată un nou studiu. Descoperirea îi poate îngrijora pe pescarii ce consideră că nu afectează peştii şi ajută la conservarea speciilor.

Metoda de prindere şi apoi eliberare este comună printre pescarii ce consideră activitatea un sport. Conform Independent citat de descopera.ro, cercetarea realizată de o echipă de specialişti din California arată că această practică produce consecinţe grave.

Atunci când un peşte este prins cu ajutorul cârligului ce îi este înfipt în gură şi apoi este eliberat, rana provocată de instrument poate distruge sistemul de hrănire prin aspiraţie, utilizat de către majoritatea speciilor de peşti. Principiul, conform profesorului Tim Higham din cadrul Universităţii din California, este simplu. „Sistemul de hrănire prin aspiraţie este similar cu modul în care bem uneori lichide cu paiul. Dacă faci o gaură pe o zonă a paiului acesta nu va mai funcţiona corespunzător”, a spus Tim Higham.

pescar1

Dezbaterile pe acest subiect au apărut în urmă cu mulţi ani, activiştii fiind de o parte, iar pasionaţii de pescuit de alta. Din punct de vedere ştiinţific, neurobiologii au susţinut că peştii nu au capacitatea să simtă durere, precum oamenii, în timp ce unele experimente au sugerat o variantă diferită.

Noul studiu realizat de profesorul Higham şi colegii săi sugerează că hrănirea prin absorbţie se bazează pe presiunea negativă din interiorul cavităţii bucale a peştilor ce aspiră în interior prada. Pentru a studia efectele pescuitului cu cârlige asupra acestui mecanism, cercetătorii au studiat efectele unor metode diferite de pescuit asupra unui grup de 20 de peşti capturaţi în apropiere de Centrul pentru Cercetare Marină Bamfield din Canada. Zeci dintre peşti au fost prinşi cu ajutorul plaselor, iar alţi 10 au fost prinşi cu ajutorul cârligelor. Cercetătorii au analizat apoi peştii în laborator unde le-au oferit hrană pentru a observa procesul de absorbţie.

Toţi peştii au ales să consume hrana primită, dar cei capturaţi cu ajutorul cârligelor au prezentat dificultăţi în absorbţia ei. „După cum am prezis, peştii cu răni la nivelul gurii nu se mai pot hrăni cu aceeaşi rapiditate”, a afirmat profesorul Higham.

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

LUMEA NECUVÂNTĂTOARELOR

Șoferul unui camion a izbucnit în plâns când și-a reîntâlnit pisica pierdută de mai multe luni. Călătorise peste 2350 km!

soferul si pisica

Matthew B., un șofer de camion din SUA și pisica sa, au rămas împreună din ziua când drumurile celor doi s-au intersectat. Felina gri avea o legătură aparte cu stăpânul său, însoțindu-l prin toată țara în toate cursele.

Motanul Ashes a fost partenerul său de drum și nu și-a părăsit niciodată locul din cabină până în iulie când au trecut prin Springfield, Ohio. Pisica a alunecat din greșeală din camion în timp ce era parcat în fața unui popas.

Speriat s-a ascuns repede în tufișuri. Matthew a fost devastat când a realizat că prietenul lui lipsește și l-a căutat peste tot în fiecare tufiș. După ce a periat întreaga zonă fără folos, a trebuit să se întoarcă la drum  cu inima frântă știind că va trebui să se întoarcă după el.

În următoarele câteva luni, și-a rearanjat traseele de mai multe ori, astfel încât să poată reveni la fața locului și să-și caute prietenul . A continuat să se întoarcă, mereu sperând că aceea va fi ziua în care îl va regăsi pe Ashes.

La începutul acestei luni, Kimberly T. și prietenul ei au ajuns la aceeași oprire în timp ce se îndreptau spre New York și chiar înainte de a se duce înapoi la mașină, ceva i-a atras atenția. Dintr-un tufiș a ieșit o pisică înfometată și foarte slăbită, mieunând după ajutor.

Încerca să nu atingă pământul cu lăbuțele, așa era de frig”, și-a reamintit Kimberly.

Nimeni nu a venit să solicite pisoiul, așa că l-au luat și l-a dus în mașina ei pentru a-l încălzi. Felina nu se afla într-o stare prea bună, dând semne că rătăcise mult timp. Avea nevoie de îngrijiri veterinare și multă iubire.

În acel moment Kimberly a decis să ia pisoiul cu ea, deoarece la destinație știa un loc special care putea ajuta bietul animal.

Au ajuns la Lollypop Farm, o organizație pentru protecția animalelor din Fairport, New York, iar cei de la adăpost l-au primit cu brațele deschise.

Echipa noastră a scanat animalul imediat în căutarea unui microcip, așa cum se întâmplă cu toate animalele de companie ajunse în adăpost. Norocul a fost că pisoiul a avut unul, dar proprietarul care l-a înregistrat figura la o adresă din Texas care se afla la peste 2350 km depărtare! Motanul călătorise destul de mult!

După cum s-a dovedit, găsiseră pisica mult iubită a lui Mathew. Angajații adăpostului au sunat la numărul din informațiile de înregistrare găsite în microcip sperând că cineva va răspunde și chiar așa s-a întâmplat. Matthew, care era în Arkansas la acea vreme, a rămas cu gura căscată. Partenerul său blănos ajunsese tocmai la New York, la peste 2350 km depărtare de casă!

„Mă gândeam la el în fiecare zi”, le-a spus șoferul personalului de la Lollypop Farm.

El și-a reorganizat imediat programul de conducere și s-a îndreptat rapid spre New York. În tot acest timp, Ashes a primit asistența medicală de care avea nevoie, câștigând înapoi o greutate sănătoasă.

La doar o săptămână și jumătate de la sosirea pisoiului,  camionul lui Matthew s-a oprit în fața adăpostului.

Pisica cenușie și-a recunoscut imediat stăpânul și s-a dus direct la el îmbrățișându-l cu drag. “Ashes l-a recunoscut imediat și a devenit brusc foarte afectuos”, au povestit cei de la adapost.

Matthew a izbucnit în lacrimi în timp ce motanul Ashes  își freca ușor capul de el ținându-l strâns într-o îmbrățișare caldă.

„Este minunea mea de Crăciun”, a spus el.

Ashes și Matthew au avut o relație strânsă înainte de a se fi pierdut, însă acum Matthew a declarat că relația lor este și mai strânsă. Ashes este atât de fericit că și-a regăsit stăpânul încât pare mai iubitor ca niciodată.

Dacă te-a impresionat, împărtășește această poveste cu prietenii tăi.

Conu Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

LUMEA NECUVÂNTĂTOARELOR

Acest motănel adorabil doarme de parcă toate grijile din lume au dispărut

Pisica care doarme pe spate

Pasiunea de-o viață a oricărei pisicuțe de pe această planetă este somnul. Dintre toate lucrurile importante pentru ele somnul este pe primul loc, între speciile mamifere fiind aproape cel mai somnoros animal.

Cât doarme o pisică?

Durata somnului unei pisici este influențată de factori precum temperatura ambientală, starea vremii sau vârsta.

O pisică cu stare bună de sănătate își petrece aproximativ 60% din viață dormind, având o medie de 11-17 ore de somn pe zi. Când sunt mici pisicuțele pot dormi și peste 20 de ore pe zi, adică 90% din timp!

Știai că pisica este întrecută la orele de somn doar de Liliac și Oposum?

pisica funny

Pisicile au abilitatea surpinzătoare de a adormi unde vor, când vor și pe unde vor în cele mai ciudate poziții, unele fiind extrem de expresive în timpul somnului și chiar de-a dreptul amuzante.

De la această regulă nu face excepție un adorabil motănel postat pe Instagram ce a atras atenția  lumii întregi doar prin modul în care doarme.

Îl cheamă Chata și este din Japonia, iar la doar două luni și jumătate deja a devenit vedetă pe Internet. După cum vedeți, el se așază pe spate și adoarme exact ca un om fără grija zilei de mâine. Cu o față fericită și mulțumită, micuțul trebuie că are niște vise tare dulci și fericite.

Mulți oameni  de pe internet și-au exprimat îngrijorarea cu privire la modul în care Chata se ridică după ce a dormit așa ore întregi, dar având în vedere cât de des o face, pare că asta nu este o problemă pentru el.

Când nu doarme ca un înger, Chata face și multe prostioare. Pe același cont de Instagram o putem admira și pe sora mai mare a lui Chata, Chava, care are nouă luni.

La fel ca majoritatea fraților mici, Chata se joacă cu nervii surorii sale mari și, uneori, primește o bătăiță bună, dar în final se împacă și se iubesc.

Conu Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

LUMEA NECUVÂNTĂTOARELOR

Pisicuța speriată plângea la marginea unei păduri când s-a urcat pe biciclist și de atunci nu s-a mai dezlipit de el

Pisicuța padure

Un cuplu ce are ca pasiune ciclismul, a avut parte de o surpriză de proporții într-o zi pe când au ieșit la o cursă în natură. În timp ce pedalau de zor cei doi bicicliști, soț și soție, au auzit un sunet ciudat venind din marginea drumului.

S-au oprit să cerceteze și au dat peste un pisicuț minuscul, singur și neajutorat, la marginea pădurii, ce striga disperat după ajutor.

Céline (tartemadame) și soțul ei, Daniel (cycling.dan), mergeau cu bicicleta în mediul rural din Britannia, o regiune culturală din vestul Franței, când au descoperit un biet pisicuț, rătăcit probabil de mămica lui, care plângea speriat după familia lui.

“Pedalam pe un drum izolat care trece printr-o pădure fără case în apropiere, când am auzit brusc un strigăt puternic sfâșietor care venea dintr-un tufiș de la marginea drumului”, a declarat Céline.

“La început, ne-am gândit că este un fel de pasăre, așa că ne-am oprit și am încercat să vedem de unde provine zgomotul. Am dat în schimb peste, un pisoiaș speriat, ce plângea de ți se rupea inima.”

Pisicuța era speriată și nu dorea să se apropie de cuplu. Céline s-a întins pe pământ și i-a vorbit încet, încercând să-i câștige încrederea. Când micuța felină și-a dat seama că oamenii nu îi vor răul, s-a îndreptat spre Céline și a început să se lipească de ea în căutarea unui suflet cald, ocrotitor.

“Nu se mai dezlipea de mine. Continua să se cațere pe mine cu ghearele și să plângă. În acel moment, am știut că trebuie să o luăm cu noi acasă”, a spus Céline.

Călătoria spre casă era însă una lungă și nu exista nicio modalitate de a menține pisicuța în siguranță, deoarece aceasta de bucurie se mișca constant.

Fără alte opțiuni, cuplul a luat decizia să se grăbească înapoi spre casă pentru a-și lua mașina. După ce au așezat micuțul pui înapoi în ascunzătoarea ei, au plecat, pedalând cu cea mai rapidă viteză posibilă sperând că pisoiul va fi acolo și la întoarcere.

Odată ce au ajuns acasă, au luat o cutie s-au urcat în mașină și au făcut de urgență drumul înapoi. “Imediat ce am coborât din mașină și am strigat-o, a ieșit imediat din ascunzătoarea ei și a venit alergând disperată spre mine”, a declarat Céline cu lacrimi în ochi.

Micuța a sărit direct în brațele ei ca și cum ar fi gata să plece acasă cu ei. “Și-a petrecut prima seară oferindu-i soțului meu o sesiune completă de îngrijire și mulțumire.”

Au numit-o Mini Kitty

În zilele ce au urmat, pisicuța a mâncat cât putea să o încapă într-o burtică mică și s-a odihnit continuu pentru a compensa somnul pierdut. A fost mereu alături de Céline sau Daniel pentru siguranță și confort.

A început ușor să facă parte din familie oferind multă dragoste necondiționată. Nu contează cine ești, Mini Kitty îmbrățișează pe oricine.

Un an mai târziu, pisicuța nu mai este chiar “mini”, dar unele lucruri nu se schimbă niciodată.

Încă se lipește plină de dragoste și recunoștință de familia ei în fiecare zi, la fel cum a făcut-o în prima zi când au găsit-o lângă pădure.

Împărtășește această poveste cu prietenii tăi.

Conu Ticu/authenticmagazin.com

 

Continue Reading

Trending