Lângă Oradea, în staţiunea Băile 1 Mai, se găseşte rezervaţia naturală ”Lacul cu Nuferi – Pârâul Peţea”, singurul loc din România dar și din Europa unde creşte de milioane de ani nufărul termal.
Lotusul termal (Nymphaea lotus L. var. Thermalis) este originar din zona Nilului şi se presupune că seminţele acestei plante ar fi fost aduse aici fie de turci, fie de păsările călătoare, dezvoltându-se aici datorită condiţiilor favorabile din zonă și a apei termale.
Pe lângă nuferii termali, în această rezervaţie mai poate fi admirată o specie unică de melc Melanopsis parreyssi și și peștișorul numit Scardinius racovitzai sau roșioara termală.
În 1931, în urma demersurilor profesorului Alexandru Borza, nufărul termal a fost declarat monument al naturii, iar în 1932 lacul termal Peţa şi endemismele sale au intrat în regim de ocrotire, primind statutul de rezervaţie naturală, din dorinţa de ocrotire pe termen lung.
Dezastru ecologic în Rezervaţia Naturală “Pârâul Peţea”
Nufăr Termal. Foto: Zoso – wikipedia.org/CC BY-SA 3.0
Rezervaţia a avut numeroase probleme în ultimii 100 de ani, dintre care deosebite au fost cele datorate aclimatizării unor specii exotice tropicale de floră şi faună care au devenit invazive.
Alte probleme ecologice derivă din faptul că lacul este supus unei colmatări rapide, deoarece de pe versanţii cultivaţi agricol care îi delimitează bazinul hidrografic ajung în lac cantităţi importante de sedimente, împreună cu substanţele chimice folosite pentru culturile agricole (îngrăşăminte, pesticide, insecticide).
De departe însă rezervaţia naturală Lacul Peţea a suferit cel mai crunt din cauza activităţilor umane derulate în preajma sa, și anume explotarea intensivă a apei termale, în scopuri balneare, recreative sau chiar casnice.
Lacul a se cat și nufărul a dispărut
Nufărul termal, monument al naturii şi un veritabil simbol al locului, se pare că a dispărut definitiv, odată cu apa din lac, iar ultimele exemplare de melci şi roşioare au fost mutate în acvarii.
De câţiva ani, lacul a început să sece. Scăderea nivelului apei a fost remarcată în decembrie 2011, când specialiştii Muzeului Ţării Crişurilor (MŢC), custodele rezervaţiei, au constatat, de asemenea, că şi temperatura apei scăzuse, de la 30 la doar 10 grade.
Biologii au trecut lacul pe “aparate”, ca pe un pacient bolnav, alimentându-l cu apă termală dintr-un foraj exploatat de SC Turism Felix.
De atunci şi până acum, apa a continuat să dispară. “În prezent, lacul are sub 2% din suprafaţa iniţială şi 3% din volumul obişnuit”, spune Radu Huza, geolog la MŢC.
Singurul lucru care mai spală ceva din ruşinea distrugerii unei rezervaţii milenare este că, datorită unei finanţări acordate de un şeic din Abu Dhabi, Mohamed bin Zayed, sute de exemplare de roşioară şi melc termal trăiesc acum în acvarii ale specialiştilor din Oradea, Galaţi şi Gödöllő (Ungaria). Un mediu artificial, nefiresc, dar care măcar le permite supravieţuirea.
Nufărul termal a fost salvat şi el, mulţumită unui cercetător al Universităţii orădene, Cristian Blidar, care a reuşit, pe cont propriu, cultivarea lui in vitro, procedeu nemaiutilizat până acum. El poate fi admirat la câțiva kilometri depărtare de lac, într-un loc special amenajat la Băile Felix.
Cine este vinovat pentru uriaşul dezastru?
Cauza scăderii alarmante a apei din lacul termal este exploatarea haotică a zăcământului (apa termală), cu sau fără autorizaţie.
Muzeografii orădeni arata cu degetul spre proprietarii de pensiuni din zonă, care ar fi făcut foraje ilegale de apă termală, ceea ce a dus la scăderea drastică a rezervei hidrologice şi, implicit, a temperaturii apei.
Cu alte cuvinte, se consumă prea multă apă în comparaţie cu capacitatea de regenerare a zăcământului. Concluzie previzibilă dar se pare că după 1989 nimeni nu a ţinut cont de acest detaliu.
Un elicopter al MAI dotat cu o cameră cu termoviziune a survolat Băile Felix şi 1 Mai, o dată pe timp de zi şi o dată pe timp de noapte, cu scopul de a depista puţurile ilegale cu apă geotermală. Rezultatele nu au fost însă cele scontate, forajele neputând fi detectate de echipamentele cu termoviziune dacă sunt acoperite cu plăci de beton.
Acum localnicii speră că măcar în al 12-lea ceas se vor lua măsuri pentru salvarea acestui colţ de rai, unic pe continent.
Semne bune
“Izvoarele termale au repornit, semn că s-a reglat într-un fel în această perioadă exploatarea şi, dacă se menţine exploatarea la acelaşi nivel, s-ar putea să vedem nuferii înfloriţi anul acest pe lac”, declara Radu Huza, fostul custode al Rezervaţiei Lacul cu Nuferi pentru Digi24.
Pentru ca rezervaţia să nu ajungă, din nou, în situaţia de a seca, specialiştii spun că există o singură posibilitate: “Reducerea exploatării în limitele de refacere naturală a zăcământului.”
Reprezentanţii ariei protejate speră că, în cel mult cinci ani, lacul va arăta ca odinioară.
