Connect with us

DESTINAȚII

Țara morilor de apă de la Rudăria. Tărâmul de poveste din România unde timpul își macină eternitatea

morile-apa-rudaria

În vestul României se află tărâmul morilor de apă. Localnicii se laudă că făina ieşită din aceste mori are un gust unic. Aceste minuni atrag ca un magnet turişti din toate colţurile lumii.

Ansamblul de mori din Eftimie Murgu sau Complexul molinologic de la Rudăria, este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul satului Eftimie Murgu, comuna Eftimie Murgu, fosta localitate Rudăria, așezată pe malul pârâului Rudăria, un afluent al Nerei. Este cel mai mare complex molinologic din sud-estul Europei.

Pe Valea Rudăriei, în anul 1772 au existat opt mori, iar din 1874 până în 1910 au existat 51 de mori. Inundațiile din acea primăvară au luat 28 dintre ele. Localnicii le-au refăcut pe unele, iar pe altele le-au abandonat. Toate morile au fost protejate de câte o stâncă masivă și sunt funcționale. La una, pentru a redirecționa apa, oamenii au săpat cu dalta și ciocanul un tunel prin munte, înalt de doi metri, lat de un metru și jumătate și lung de aproape 30 de metri. Potrivit wikipedia.org la început, roțile morilor au fost din lemn, apoi, în anii 1980, din metal. Practic, acestea sunt acționate de forța apei. Lagărul care susține mișcarea de rotație este din cremene albă. În 24 de ore, o moară a măcinat o cantitate de 130 de kilograme de făină.

După ce ai plecat din Rudăria şi ai intrat pe drumul principal din vale, mai opreşte-te doar o clipă. Râul nu se mai vede, satul s-a pierdut şi el printre pâlcurile de copaci. Dar poate că îţi persistă în memorie scrâşniturile pietrelor de moară şi poate că ţi le vei aminti mult timp de acum înainte. Dacă nu, poţi să te întorci oricând la morile de apă de pe Rudăria, unde timpul îşi macină, fără prea multă grabă, eternitatea.

După revoluția din 1989 morile de la Rudăria au fost lăsate în paragină. Acum mai sunt doar 22, dintre care 13 în comună și nouă, în apropiere. Ele au fost introduse în patrimoniul național și se află sub atenta supraveghere a Muzeului „Astra” din Sibiu. Specialiștii de la Sibiu au reușit printr-o finanțare europeană să recondiționeze morile în perioada septembrie 2000 – februarie 2001, acestea constituind cel mai mare complex molinologic din sud-estul Europei. Finanțarea proiectului a fost asigurată prin EUROART – fondul cultural european pentru România finanțat de Uniunea Europeană.

Și astăzi rândașii (de la rând) folosesc și întrețin în sistem asociativ morile de apă. O moară aparținea mai multor familii, care aveau pe rând dreptul să o folosească. O zi pe lună moara era oprită pentru întreținere, operațiune la care toți rândașii erau obligați să ia parte. În condițiile actuale comunitatea locală nu mai are nevoie de întreaga putere de măcinare a morilor și se încearcă adaptarea obiceiului descris pentru a folosi mai puține mori odată (folosirea morilor prin rotație).

Cele 22 de mori, care fac parte din patrimoniul UNESCO, poartă numele constructorului, al locului în care sunt amplasate sau al unei “familii-şef”: “Îndărătnica de la perete”, “Moara din Ţarină”, “Moara cu Tunel”, “Popascu”, etc. La fel ca pe vremea dacilor, localnicii din Rudăria încă macină porumbul şi grâul prin tehnica măturării de piatra morii. Sătenii povestesc că făina obţinută în acest mod este una specială şi are un gust deosebit. Localitatea Rudăria, în prezent Eftimie Murgu, se află la câţiva kilometri de Bozovici.

Locul unde se macină timpul

Primele 9 mori sunt mai depărtate unele de altele, celălalte, deja intrate în comună, ceva mai apropiate. Pe unele le vei găsi cu uşile lăcătuite, pe altele cu ele deschise, numai bine ca să intri şi să auzi cântecul roţilor ce macină boabele galbene. O mătură mică, o paletă, un coş îţi amintesc că stăpânii urmează să se întoarcă din clipă în clipă, pentru a-şi lua făina proaspătă, bună de copt pâine sau de făcut mămăligă. De ai noroc să-i prinzi la moară, intră în vorbă cu ei, ca să mai afli câte o legendă de prin partea locului, ori vreo poveste despre obiceiurile care le rânduiesc viaţa.

După ce ai plecat din Rudăria şi ai intrat pe drumul principal din vale, mai opreşte-te doar o clipă. Râul nu se mai vede, satul s-a pierdut şi el printre pâlcurile de copaci. Dar poate că îţi persistă în memorie scrâşniturile pietrelor de moară şi poate că ţi le vei aminti mult timp de acum înainte. Dacă nu, poţi să te întorci oricând la morile de apă de pe Rudăria, unde timpul îşi macină, fără prea multă grabă, eternitatea.

 

 

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

DESTINAȚII

Apeductul Secu – Reșița, un loc unic aproape neștiut nici de reșițeni

Apeductul “plutește” în aer deasupra văii râului Secu la o înălțime amețitoare

aapeductul Secu

Secu este un mic sătuc minier din județul Caraș-Severin ce aparține de municipiul Reșița. Situat la aproximativ 7 km de Reșița în apropierea satului Cuptoarea formează împreună cu acesta comuna Cuptoarea-Secul.

Potrivit unui recensământ din anul 2002 în sat mai sunt aproximativ 485 de locuitori.

În anul 1795 în zona Cuptoarea – dealul Secu s-au descoperit cărbuni, iar odată cu începerea scoaterii cărbunilor din mină s-a înființat și prima colonie minieră din zonă cu numele de Secu.

Întemeietorul micului sătuc minier poate fi considerat pe drept, reșițeanul Herglotz Georg, primul arendaș al exploatării cărbunilor care a deschis galeriile Ion Nepomuk (dupa Sf. Ion Nepomuk din Slovacia) și Sf. Gheorghe din valea Râului Alb. Dealul cu mina purtându-i și astăzi numele, se numește “Dealul Herglotz”.

Exploatarea cărbunilor s-a realizat cu mineri străini aduși din Austria – provincia austriacă “Steiermark”, din Cehia – regiunea “Zips”, Slovacia și Italia.

În 1862 a devenit o unitate administrativă nouă cu denumirea de Cuptoarea-Secul (Kuptore-Szekul în l. maghiară) prin alipirea coloniei miniere Secu la satul Cuptoarea. Din 1918 se numește Secul după ce întâi s-a numit Szekul.

Apeductul de la Secu, de lângă Reșița, este o impresionantă construcție inginerească, care a fost ridicată în perioada 1868 – 1870.

apeductul Secul
Carte poștală Apeductul Secu

Îndrăzneața construcție este formată dintr-un jgheab metalic foarte robust înălțat pe cinci stâlpi metalici zăbreliți extrem de rezistenți realizați, când te gândești la vechimea lor.

Pentru a vă face o idee asupra semeței construcții trebuie să vă imaginați că apeductul “plutește” în aer deasupra văii râului Secu pe o lungime de 210m iar înălțimea maximă este de 50 m.

Prin Apeductul de la Secu curge apă din lacul Secu spre orașul Reșița. Pe lângă apeduct trece și o linie de cale ferată minieră , foarte îngustă, cu aceiași vechime.

Dacă până aici Apeductul de la Secu nu v-a impresionat cu dimensiunile sale formidabile, cu siguranță veți rămâne surprinși să aflați că deși este o construcție metalică ce dăinuiește de aproape un secol și jumătate, nu pierde nicio picătură de apă.

Un record demn de invidiat chiar și de către inginerii construcțiilor actuale, moderne și tehnologizate, nu-i așa?

În 2014 timișoreanul Flaviu Cernescu, un amator de sporturi extreme, a uimit presa britanică, după ce a străbătut cu succes Apeductul de la Secu, pe toată lungimea sa de 210 metri la amețitoarea înălțime de 50, mergând în echilibru pe balustrada îngustă a apeductului, fără a fi asigurat.

Pentru ca dificultatea să fie şi mai mare, Flaviu Cernescu a efectuat și câteva jonglerii cu mingii de tenis în timp ce străbătea bara îngustă a apeductului în zona cea mai îńaltă.

Atenție imagini nerecomandate cardiacilor! NU încercați așa ceva dacă ajungeți să vizitați apeductul!

Iată și alte imagini ce surprind apeductul în toată splendoarea sa, postate pe youtube de către alți turiști care s-au încumetat să-l traverseze:

Împarte acest articol cu prietenii tăi dacă ți-a plăcut. Iți mulțumim!

Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

DESTINAȚII

Satul ascuns din Transilvania, un loc în care nu îți vine să crezi că e românesc

Încărcată de frumuseți naturale deosebite, peisaje care îți taie răsuflarea și sate de legendă în care timpul cumva s-a oprit în loc, Transilvania, pare a fi la orice oră din an ruptă din rai.

Dacă sunteți în căutarea unei experiențe autentice românești, în mijlocul naturii, fără a renunța însă câtuși de puțin la confortul zilelor noastre, aflați acum că acel loc de poveste există cu adevărat.

Chiar în inima Transilvaniei, undeva prin munții apuseni (munții Trascăului), lângă comuna Sălciua, cam la o oră și jumătate de Cluj, se află Raven’s Nest, un loc fantastic în care aproape nu îți vine să crezi că e la noi în țară.

Raven's Nest

Raven’s Nest. Foto: captură youtube

Ascuns într-o zonă muntoasă liniștită, departe de vânzoleala urbană, complexul Raven’s Nest este o unitate de cazare, un sătuc în miniatură, creeat pentru a oferi turiștilor momente de neuitat.

Inspirate de legendele locale, clădirile care alcătuiesc complexul turistic au fost realizate prin adaptarea și recondiționarea unor foste șuri vechi de aproape 200 de ani, datând din secolele XVIII-lea și al XIX-lea, care au fost dezasamblate și reasamblate în noua locație.

Clădirile au fost restaurate păstrând în totalitate atmosfera anilor trecuți, îmbinând perfect utilitățile moderne cu arhitectura clasică a caselor de lemn transilvănene acoperite cu paie. Este pur și simplu cel mai rustic și modern loc deopotrivă.

Împrejurimile sunt de vis. O cărare te conduce într-un loc retras din pădure unde te poți relaxa în hamac sau poți face o baie într-un jacuzzi amenajat direct în aer liber ori te poți relaxa la saună.

Terase amenajate direct pe stânci, cinema în aer liber și multe alte surprize plăcute te așteaptă în acest mic colț  de rai.

Locația este intens vizitată și nu doar de români. Stephen și Jess, un vestit cuplu de vloggeri de călătorie din Australia au realizat un clip incredibil despre ceea ce au descoperit aici.

Împarte acest articol cu prietenii tăi dacă ți-a plăcut. Iți mulțumim!

Ticu/authenticmagazin.com

 

Continue Reading

DESTINAȚII

Munții Apuseni pe lista CNN a celor mai frumoase locuri din Europa: “Sunt secretul cel mai bine păstrat din Europa de Est”

Munții apuseni

Când vorbim despre România avem uneori tendința să încurcăm țara cu (ne)realizările administrative a unor oameni ce s-au perindat ani de-a rândul la conducerea țării.

Dacă schimbăm însă punctul de vedere și privim partea plină a paharului, vom descoperi România ca țară cu o frumusețe greu de egalat. Uneori ar trebui să ne considerăm norocoși că ne-am născut pe aceste meleaguri de basm.

Sunt atâtea locuri de poveste pe care să le vizitezi în frumoasa noastră țară încât nu îți ajunge o viață să le cunoști și, am putea spune, nu am avea nevoie să călătorim niciunde în altă parte a lumii.

Dacă nu ne apreciem noi… ne apreciază alții

Un asemenea loc au descoperit cei de la CNN în momentul în care au căutat să întocmească un clasament a celor mai frumoase locuri din Europa.

CNN a inclus astfel Munții Apuseni din România pe faimoasa listă a celor mai frumoase 20 de locuri din Europa.

Munții Apuseni sunt un lanț muntos situat în partea central-vestică a țării, ce constituie sectorul nordic al Carpaților Occidentali. Cel mai înalt vârf este Vârful Bihor, din munții Bihor cu o altitudine de 1849 de metri.

Ca o particularitate adăugăm că în munții Apuseni se află mai mult de 400 de peșteri.

Vârful Bihor

Vârful Bihor (cunoscut și sub numele de Cucurbăta Mare), cel mai înalt munte din Munții Apuseni, văzut de la 50 de kilometri, din satul Josani, comuna Căbești, județul Bihor, Crișana, Transilvania, România. Foto : Flavius Ivaşca via wikimedia.org

Cum descriu reporterii CNN acest colț minunat de țară?

De la insulele norvegiene situate deasupra Cercul Arctic până la munții acoperiți de pădure din România, plaje cu nisip în Țara Galilor și lacuri înghețate din Balcani, Europa este un loc spectaculos variat”, se arată în introducerea CNN a listei, care include unele dintre cele mai multe locuri idilice de pe continent.

O parte din zona Carpaților, Apuseni sunt secretul cel mai bine păstrat din Europa de Est”, spune CNN despre Munții Apuseni din România. „Acești munți sunt izolați, cu păduri străvechi și peșteri de calcar care coboară în râuri subterane la fiecare rând. Timpul se oprește aici, cu nimic altceva de făcut, dar să respirați aerul tare cu aromă de pin și să vă bucurați de viața sălbatică din abundență. Să ascultați lupii ce vânează printre copaci și să vă bucurați de apele termale.

Vârful Curcubăta Mare 1849m, Romania

Vârful Curcubăta Mare 1849m, Romania. Foto: Larisa Birta via wikimedia.org

Iată și câteva dintre obiectivele turistice pe care “e musai” sa le vezi în Munții Apuseni:

Parcul Natural Apuseni, un cadru natural idilic unde puteți face o drumeție de neuitat. Aici veți fi răsplătit cu peisaje fascinante așa cum nu ai mai întâlnit până acum.

Peștera Urșilor, un loc unicat în România dar și în Europa datorită numărului impresionant de stalactite și stalagmite care au luat cele mai ciudate forme de animale, strigoi sau castele.

Peștera Meziad din Munții Pădurea Craiului, o grotă cu stalactite și stalagmite extrem de spectaculoase. Tot pe acest traseu puteți vizita și Peștera cu Cristale din Mina Farcu, amenajată la cel mai înalt nivel tehnologic și ecologic (prietenos cu mediul), fiind singurul loc din țară unde turiștii fără pregătire speologică pot admira rezervaţia cu cristale, celebrele discuri de Farcu şi „libelulele de cristal”.

La Remetea puteți poposi o clipă pentru a vizita biserica reformată din sec. XII.

Muzeul Etnografic La Fluturi din satul Chișcău.

Muzeul Aurului din Brad. Aici sunt expuse cele mai spectaculoase și valoroase 18 kilograme de aur nativ din lume, reprezentate din piese rare scoase din adâncurile munților, exact în formele pe care le putem vedea noi azi. Merită adăugat faptul că cea mai mare parte a aurului extras din România provine din zona Munților Apuseni.

La Țebea putem admira Gorunul lui Horea, un stejar în vârstă de 400 de ani, simbol al luptei pentru libertate.

Mai enumerăm: Roșia Montană, propusă pentru includerea în patrimoniul UNESCO, satul Bucium, Casa lui Avram Iancu și Dealul cu Melci, unul dintre cele mai bogate puncte fosilifere din România, unde putem vedea specii de moluște pietrificate, cu o vechime de peste 65 de milioane ani, iar lista continuă, noi enumerând doar în treacăt câteva dintre principalele obiective turistice din Munții Apuseni.

În încheiere apreciem că în Munții Apuseni natura este chiar la ea acasă. De la satele moților pline de tradiții seculare și până la drumețiile prin parcul natural care abundă de peșteri spectaculoase sau o călătorie în istoria “de aur” a locului: de aur la propriu, caci putem vizita Muzeul Aurului de la Brad, magia acestor locuri ne va determina să gândim de două ori înainte de a rezerva un bilet către Paris!

Contribuie și tu la promovarea acestor locuri minunate din țara noastră și împarte acest articol cu prietenii tăi.

Conu Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

Trending