Țara morilor de apă de la Rudăria. Tărâmul de poveste din România unde timpul își macină eternitatea – authenticmagazin.com
Connect with us

DESTINAȚII

Țara morilor de apă de la Rudăria. Tărâmul de poveste din România unde timpul își macină eternitatea

morile-apa-rudaria

În vestul României se află tărâmul morilor de apă. Localnicii se laudă că făina ieşită din aceste mori are un gust unic. Aceste minuni atrag ca un magnet turişti din toate colţurile lumii.

Ansamblul de mori din Eftimie Murgu sau Complexul molinologic de la Rudăria, este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul satului Eftimie Murgu, comuna Eftimie Murgu, fosta localitate Rudăria, așezată pe malul pârâului Rudăria, un afluent al Nerei. Este cel mai mare complex molinologic din sud-estul Europei.

Pe Valea Rudăriei, în anul 1772 au existat opt mori, iar din 1874 până în 1910 au existat 51 de mori. Inundațiile din acea primăvară au luat 28 dintre ele. Localnicii le-au refăcut pe unele, iar pe altele le-au abandonat. Toate morile au fost protejate de câte o stâncă masivă și sunt funcționale. La una, pentru a redirecționa apa, oamenii au săpat cu dalta și ciocanul un tunel prin munte, înalt de doi metri, lat de un metru și jumătate și lung de aproape 30 de metri. Potrivit wikipedia.org la început, roțile morilor au fost din lemn, apoi, în anii 1980, din metal. Practic, acestea sunt acționate de forța apei. Lagărul care susține mișcarea de rotație este din cremene albă. În 24 de ore, o moară a măcinat o cantitate de 130 de kilograme de făină.

După ce ai plecat din Rudăria şi ai intrat pe drumul principal din vale, mai opreşte-te doar o clipă. Râul nu se mai vede, satul s-a pierdut şi el printre pâlcurile de copaci. Dar poate că îţi persistă în memorie scrâşniturile pietrelor de moară şi poate că ţi le vei aminti mult timp de acum înainte. Dacă nu, poţi să te întorci oricând la morile de apă de pe Rudăria, unde timpul îşi macină, fără prea multă grabă, eternitatea.

După revoluția din 1989 morile de la Rudăria au fost lăsate în paragină. Acum mai sunt doar 22, dintre care 13 în comună și nouă, în apropiere. Ele au fost introduse în patrimoniul național și se află sub atenta supraveghere a Muzeului „Astra” din Sibiu. Specialiștii de la Sibiu au reușit printr-o finanțare europeană să recondiționeze morile în perioada septembrie 2000 – februarie 2001, acestea constituind cel mai mare complex molinologic din sud-estul Europei. Finanțarea proiectului a fost asigurată prin EUROART – fondul cultural european pentru România finanțat de Uniunea Europeană.

Și astăzi rândașii (de la rând) folosesc și întrețin în sistem asociativ morile de apă. O moară aparținea mai multor familii, care aveau pe rând dreptul să o folosească. O zi pe lună moara era oprită pentru întreținere, operațiune la care toți rândașii erau obligați să ia parte. În condițiile actuale comunitatea locală nu mai are nevoie de întreaga putere de măcinare a morilor și se încearcă adaptarea obiceiului descris pentru a folosi mai puține mori odată (folosirea morilor prin rotație).

Cele 22 de mori, care fac parte din patrimoniul UNESCO, poartă numele constructorului, al locului în care sunt amplasate sau al unei “familii-şef”: “Îndărătnica de la perete”, “Moara din Ţarină”, “Moara cu Tunel”, “Popascu”, etc. La fel ca pe vremea dacilor, localnicii din Rudăria încă macină porumbul şi grâul prin tehnica măturării de piatra morii. Sătenii povestesc că făina obţinută în acest mod este una specială şi are un gust deosebit. Localitatea Rudăria, în prezent Eftimie Murgu, se află la câţiva kilometri de Bozovici.

Locul unde se macină timpul

Primele 9 mori sunt mai depărtate unele de altele, celălalte, deja intrate în comună, ceva mai apropiate. Pe unele le vei găsi cu uşile lăcătuite, pe altele cu ele deschise, numai bine ca să intri şi să auzi cântecul roţilor ce macină boabele galbene. O mătură mică, o paletă, un coş îţi amintesc că stăpânii urmează să se întoarcă din clipă în clipă, pentru a-şi lua făina proaspătă, bună de copt pâine sau de făcut mămăligă. De ai noroc să-i prinzi la moară, intră în vorbă cu ei, ca să mai afli câte o legendă de prin partea locului, ori vreo poveste despre obiceiurile care le rânduiesc viaţa.

După ce ai plecat din Rudăria şi ai intrat pe drumul principal din vale, mai opreşte-te doar o clipă. Râul nu se mai vede, satul s-a pierdut şi el printre pâlcurile de copaci. Dar poate că îţi persistă în memorie scrâşniturile pietrelor de moară şi poate că ţi le vei aminti mult timp de acum înainte. Dacă nu, poţi să te întorci oricând la morile de apă de pe Rudăria, unde timpul îşi macină, fără prea multă grabă, eternitatea.

 

 

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

DESTINAȚII

Munții Apuseni pe lista CNN a celor mai frumoase locuri din Europa: “Sunt secretul cel mai bine păstrat din Europa de Est”

Munții apuseni

Când vorbim despre România avem uneori tendința să încurcăm țara cu (ne)realizările administrative a unor oameni ce s-au perindat ani de-a rândul la conducerea țării.

Dacă schimbăm însă punctul de vedere și privim partea plină a paharului, vom descoperi România ca țară cu o frumusețe greu de egalat. Uneori ar trebui să ne considerăm norocoși că ne-am născut pe aceste meleaguri de basm.

Sunt atâtea locuri de poveste pe care să le vizitezi în frumoasa noastră țară încât nu îți ajunge o viață să le cunoști și, am putea spune, nu am avea nevoie să călătorim niciunde în altă parte a lumii.

Dacă nu ne apreciem noi… ne apreciază alții

Un asemenea loc au descoperit cei de la CNN în momentul în care au căutat să întocmească un clasament a celor mai frumoase locuri din Europa.

CNN a inclus astfel Munții Apuseni din România pe faimoasa listă a celor mai frumoase 20 de locuri din Europa.

Munții Apuseni sunt un lanț muntos situat în partea central-vestică a țării, ce constituie sectorul nordic al Carpaților Occidentali. Cel mai înalt vârf este Vârful Bihor, din munții Bihor cu o altitudine de 1849 de metri.

Ca o particularitate adăugăm că în munții Apuseni se află mai mult de 400 de peșteri.

Vârful Bihor

Vârful Bihor (cunoscut și sub numele de Cucurbăta Mare), cel mai înalt munte din Munții Apuseni, văzut de la 50 de kilometri, din satul Josani, comuna Căbești, județul Bihor, Crișana, Transilvania, România. Foto : Flavius Ivaşca via wikimedia.org

Cum descriu reporterii CNN acest colț minunat de țară?

De la insulele norvegiene situate deasupra Cercul Arctic până la munții acoperiți de pădure din România, plaje cu nisip în Țara Galilor și lacuri înghețate din Balcani, Europa este un loc spectaculos variat”, se arată în introducerea CNN a listei, care include unele dintre cele mai multe locuri idilice de pe continent.

O parte din zona Carpaților, Apuseni sunt secretul cel mai bine păstrat din Europa de Est”, spune CNN despre Munții Apuseni din România. „Acești munți sunt izolați, cu păduri străvechi și peșteri de calcar care coboară în râuri subterane la fiecare rând. Timpul se oprește aici, cu nimic altceva de făcut, dar să respirați aerul tare cu aromă de pin și să vă bucurați de viața sălbatică din abundență. Să ascultați lupii ce vânează printre copaci și să vă bucurați de apele termale.

Vârful Curcubăta Mare 1849m, Romania

Vârful Curcubăta Mare 1849m, Romania. Foto: Larisa Birta via wikimedia.org

Iată și câteva dintre obiectivele turistice pe care “e musai” sa le vezi în Munții Apuseni:

Parcul Natural Apuseni, un cadru natural idilic unde puteți face o drumeție de neuitat. Aici veți fi răsplătit cu peisaje fascinante așa cum nu ai mai întâlnit până acum.

Peștera Urșilor, un loc unicat în România dar și în Europa datorită numărului impresionant de stalactite și stalagmite care au luat cele mai ciudate forme de animale, strigoi sau castele.

Peștera Meziad din Munții Pădurea Craiului, o grotă cu stalactite și stalagmite extrem de spectaculoase. Tot pe acest traseu puteți vizita și Peștera cu Cristale din Mina Farcu, amenajată la cel mai înalt nivel tehnologic și ecologic (prietenos cu mediul), fiind singurul loc din țară unde turiștii fără pregătire speologică pot admira rezervaţia cu cristale, celebrele discuri de Farcu şi „libelulele de cristal”.

La Remetea puteți poposi o clipă pentru a vizita biserica reformată din sec. XII.

Muzeul Etnografic La Fluturi din satul Chișcău.

Muzeul Aurului din Brad. Aici sunt expuse cele mai spectaculoase și valoroase 18 kilograme de aur nativ din lume, reprezentate din piese rare scoase din adâncurile munților, exact în formele pe care le putem vedea noi azi. Merită adăugat faptul că cea mai mare parte a aurului extras din România provine din zona Munților Apuseni.

La Țebea putem admira Gorunul lui Horea, un stejar în vârstă de 400 de ani, simbol al luptei pentru libertate.

Mai enumerăm: Roșia Montană, propusă pentru includerea în patrimoniul UNESCO, satul Bucium, Casa lui Avram Iancu și Dealul cu Melci, unul dintre cele mai bogate puncte fosilifere din România, unde putem vedea specii de moluște pietrificate, cu o vechime de peste 65 de milioane ani, iar lista continuă, noi enumerând doar în treacăt câteva dintre principalele obiective turistice din Munții Apuseni.

În încheiere apreciem că în Munții Apuseni natura este chiar la ea acasă. De la satele moților pline de tradiții seculare și până la drumețiile prin parcul natural care abundă de peșteri spectaculoase sau o călătorie în istoria “de aur” a locului: de aur la propriu, caci putem vizita Muzeul Aurului de la Brad, magia acestor locuri ne va determina să gândim de două ori înainte de a rezerva un bilet către Paris!

Contribuie și tu la promovarea acestor locuri minunate din țara noastră și împarte acest articol cu prietenii tăi.

Conu Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

DESTINAȚII

Lacul din România care poate prevesti vremea. Puritatea apei din lac se apropie de aceea a apei distilate

lacul Sfânta Ana

Lacul Sfânta Ana este singurul lac vulcanic din România. Situat în masivul Ciomatu,  județul Harghita, pe malul stâng al Oltului, în apropiere de localitatea – stațiune Tuşnad.

Lacul a luat naștere pe fundul unui vulcan stins, numit Ciumatu Mare din masivul vulcanic Puciosu. În apa acestui lac nu există oxigen, motiv pentru care aici nu trăieşte nicio vietate. Puritatea apei din lac se apropie de aceea a apei distilate, cu numai 0,0029 ml minerale.

Lacul își completează apele numai din precipitații, el neavând izvoare.

Poate prevesti vremea

Localnicii spun că lacul poate prevesti vremea, în funcţie de mirosul emanat prin fisurile formate în muntele vulcanic. Lacul emană un miros puternic înţepător, atunci când urmează o furtună, iar dacă acest lucru nu se întâmplă, atunci vremea va fi frumoasă.

În realitate acest fenomen are și o explicație științifică. În munte se desfășoară încă o activitate post-vulcanică, sensibilă la orice schimbare a presiunii atmosferice.

Când presiunea atmosferică scade, gazele, precum bioxidul de carbon și sulful, urcă spre suprafață și inundă fisurile cu un miros înțepător, semn că vine ploaia.

lacul Sfânta Ana

Lacul Sfânta Ana. Foto: Várkonyi Tibor/wikipedia.org/CC BY-SA 4.0

Legenda lacului

Doi tineri trebuiau să se căsătorească. Fata, pe nume Ana, care urma să devină soție, nu dorea acest lucru deoarece părinții o obligau să se căsătorească numai pentru a pune mâna pe averea tânărului, care era destul de necioplit în ale măritișului.

În seara nunții, mireasa a fugit și s-a aruncat în acest lac, trupul ei neînsuflețit nefiind găsit nici în ziua de astăzi. Din această cauză lacul poartă numele acelei fete. În fiecare an, de hramul Sf. Ana, lacul este sfințit de către mitropolie.

Lângă lac se află o capelă romano-catolică cu hramul Sfintei Ana.

Continue Reading

DESTINAȚII

Lacul cu nuferi termali unic în România și în Europa, o rezervație milenară distrusă de nepăsare

lacul cu nuferi

Lângă Oradea, în staţiunea Băile 1 Mai, se găseşte rezervaţia naturală ”Lacul cu Nuferi – Pârâul Peţea”, singurul loc din România dar și din Europa unde creşte de milioane de ani nufărul termal.

Lotusul termal (Nymphaea lotus L. var. Thermalis) este originar din zona Nilului şi se presupune că seminţele acestei plante ar fi fost aduse aici fie de turci, fie de păsările călătoare, dezvoltându-se aici datorită condiţiilor favorabile din zonă și a apei termale.

Pe lângă nuferii termali, în această rezervaţie mai poate fi admirată o specie unică de melc Melanopsis parreyssi și și peștișorul numit Scardinius racovitzai sau roșioara termală.

În 1931, în urma demersurilor profesorului Alexandru Borza, nufărul termal a fost declarat monument al naturii, iar în 1932 lacul termal Peţa şi endemismele sale au intrat în regim de ocrotire, primind statutul de rezervaţie naturală, din dorinţa de ocrotire pe termen lung.

Dezastru ecologic în Rezervaţia Naturală “Pârâul Peţea”

Nufar termal

Nufăr Termal. Foto: Zoso – wikipedia.org/CC BY-SA 3.0

Rezervaţia a avut numeroase probleme în ultimii 100 de ani, dintre care deosebite au fost cele datorate aclimatizării unor specii exotice tropicale de floră şi faună care au devenit invazive.

Alte probleme ecologice derivă din faptul că lacul este supus unei colmatări rapide, deoarece de pe versanţii cultivaţi agricol care îi delimitează bazinul hidrografic ajung în lac cantităţi importante de sedimente, împreună cu substanţele chimice folosite pentru culturile agricole (îngrăşăminte, pesticide, insecticide).

De departe însă rezervaţia naturală Lacul Peţea a suferit cel mai crunt din cauza activităţilor umane derulate în preajma sa, și anume explotarea intensivă a apei termale, în scopuri balneare, recreative sau chiar casnice.

Lacul a se cat și nufărul a dispărut

Lacul cu nuferi

Nufărul termal, monument al naturii şi un veritabil simbol al locului, se pare că a dispărut definitiv, odată cu apa din lac, iar ultimele exemplare de melci şi roşioare au fost mutate în acvarii.

De câţiva ani, lacul a început să sece. Scăderea nivelului apei a fost remarcată în decembrie 2011, când specialiştii Muzeului Ţării Crişurilor (MŢC), custodele rezervaţiei, au constatat, de asemenea, că şi temperatura apei scăzuse, de la 30 la doar 10 grade.

Biologii au trecut lacul pe “aparate”, ca pe un pacient bolnav, alimentându-l cu apă termală dintr-un foraj exploatat de SC Turism Felix.

De atunci şi până acum, apa a continuat să dispară. “În prezent, lacul are sub 2% din suprafaţa iniţială şi 3% din volumul obişnuit”, spune Radu Huza, geolog la MŢC.

Singurul lucru care mai spală ceva din ruşinea distrugerii unei rezervaţii milenare este că, datorită unei finanţări acordate de un şeic din Abu Dhabi, Mohamed bin Zayed, sute de exemplare de roşioară şi melc termal trăiesc acum în acvarii ale specialiştilor din Oradea, Galaţi şi Gödöllő (Ungaria). Un mediu artificial, nefiresc, dar care măcar le permite supravieţuirea.

Nufărul termal a fost salvat şi el, mulţumită unui cercetător al Universităţii orădene, Cristian Blidar, care a reuşit, pe cont propriu, cultivarea lui in vitro, procedeu nemaiutilizat până acum. El poate fi admirat la câțiva kilometri depărtare de lac, într-un loc special amenajat la Băile Felix.

Cine este vinovat pentru uriaşul dezastru?

Cauza scăderii alarmante a apei din lacul termal este exploatarea haotică a zăcământului (apa termală), cu sau fără autorizaţie.

Muzeografii orădeni arata cu degetul spre proprietarii de pensiuni din zonă, care ar fi făcut foraje ilegale de apă termală, ceea ce a dus la scăderea drastică a rezervei hidrologice şi, implicit, a temperaturii apei.

Cu alte cuvinte, se consumă prea multă apă în comparaţie cu capacitatea de regenerare a zăcământului. Concluzie previzibilă dar se pare că după 1989 nimeni nu a ţinut cont de acest detaliu.

Un elicopter al MAI dotat cu o cameră cu termoviziune a survolat Băile Felix şi 1 Mai, o dată pe timp de zi şi o dată pe timp de noapte, cu scopul de a depista puţurile ilegale cu apă geotermală. Rezultatele nu au fost însă cele scontate, forajele neputând fi detectate de echipamentele cu termoviziune dacă sunt acoperite cu plăci de beton.

Acum localnicii speră că măcar în al 12-lea ceas se vor lua măsuri pentru salvarea acestui colţ de rai, unic pe continent.

Semne bune

“Izvoarele termale au repornit, semn că s-a reglat într-un fel în această perioadă exploatarea şi, dacă se menţine exploatarea la acelaşi nivel, s-ar putea să vedem nuferii înfloriţi anul acest pe lac”, declara Radu Huza, fostul custode al Rezervaţiei Lacul cu Nuferi pentru Digi24.

Pentru ca rezervaţia să nu ajungă, din nou, în situaţia de a seca, specialiştii spun că există o singură posibilitate: “Reducerea exploatării în limitele de refacere naturală a zăcământului.”

Reprezentanţii ariei protejate speră că, în cel mult cinci ani, lacul va arăta ca odinioară.

Continue Reading

Abonare la blog via email

Introdu adresa de email pentru a te abona la acest blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 59 de abonați

Statistici blog

  • 1.655.771 vizite

Trending