Connect with us

SĂNĂTATE

Cătina este supranumită și campionul imunităţii. Iată câteva rețete pe bază de cătină care îți vor întări organismul sau îți vor aduce vindecarea

fructe de catina

Una dintre trăsăturile societăţii noastre mo­derne, atât de dezvoltate tehnologic, este, aparent paradoxal, nevoia de mira­col.

Numai în do­me­niul sănătăţii este nevoie de zeci şi sute de asemenea mi­ra­cole. Se aşteaptă re­mediul care să salveze milioanele de tineri şi co­pii bolnavi de can­cer şi leucemie, me­di­ca­men­tul-mi­nune care să ne scu­teas­că de epidemiile de gri­pă şi hepatită, parcă tot mai agre­sive şi tot mai greu de ţinut în frâu. Încă nu a în­ceput să fie căutat, dar cu toţii aşteptăm remediul mi­ra­cu­los care să vindece această lume de răutate şi vio­len­­ţă…

Şi totuşi, minunile se află atât de aproa­pe de noi! Sin­gu­­rul lucru care lip­seşte cu adevărat nu este de fapt mi­ra­colul, ci perseverenţa oamenilor. O lin­guriţă de polen de al­bine luată o dată la câteva zile nu are niciun efect, în timp ce o cură cu 2-3 lingu­riţe luate zilnic, vreme de 21 de zile, are un efect tonic excepţional. Exemplul este va­la­bil şi pentru cura cu pulbere sau nectar de cătină, care este un adevărat panaceu.

Poate unii dintre cititori îşi aduc aminte despre mi­nu­nile domnului profesor biolog Ion Brad, un savant ro­mân care şi-a de­di­cat întreaga viaţă studiului acestui fruct galben-portocaliu, mic cât un sâm­­bure de cireaşă, care stă aninat pe ramurile unor tufe al­bicioase, din toam­­nă şi până în pri­mă­vară, re­zis­tând fri­gului şi în­ghe­ţu­lui. Cu ex­trac­tele din acest fruct, pro­fe­sorul Brad a vin­decat boli dintre cele mai diverse, de la bronşite şi cis­tite reci­divante, până la cancer, leucemie sau chiar a ameliorat efectele devastatoare ale SIDA. Dar înainte de a ajunge medicament, e bine ca ea să fie folosită ca sti­mu­lent al sistemului imu­nitar. Cum se explică forţa ei de excepţie?

Cătina este una dintre plantele cu cel mai ridicat con­ţi­nut de vitamine F şi E (vitamina E fiind nu­mită şi vi­ta­mi­na ti­ne­reţii), întrucât este im­pli­cată în cele mai im­por­tante procese de regenerare din orga­nism. Pe lângă vi­­ta­mina E, că­ti­na este foarte bogată în vitaminele A, C, PP, la care se ada­­u­gă întreg com­plexul vitaminic B. Cu un ase­menea „arsenal”, pal­ma­resul impresionant al tra­ta­men­tului cu cătină nu mai miră pe nimeni.

Descriere:

Cătina albă, cunoscută în unele părți și sub numele de cătină de râu sau simplu cătină (nume științific Hippophaë rhamnoides L.), este un arbust foarte ramificat și spinos care crește în România începând din nisipurile și pietrișurile litorale până în regiunile muntoase, alcătuind uneori crânguri și tufișuri destul de întinse.

Cătina albă se utilizează deopotrivă în industria alimentară, în silvicultură, în farmacie dar și ca plantă ornamentală. Fructul de cătină conține de două ori mai multă vitamina C decât măceșul și de 10 ori mai mult decât citricele. În fructele coapte conținutul depășește 400–800 mg la 100 g suc proaspăt. Alte vitamine prezente în fruct sunt A, B1, B2, B6, B9, E, K, P, F. Mai regăsim celuloză, betacaroten (într-un procent net superior celui din pulpă de morcov), microelemente ca fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier și sodiu, uleiuri complexe, etc.

Frunzele sunt întregi, liniar-lanceolate, de culoare verde-cenușie pe fața superioară și albicios-argintie pe cea inferioară. Florile, dioice, sunt mici și apar înaintea frunzelor; cele mascule, sesile, au 2 sepale și 4 stamine, iar cele femele sunt scurt pediculate și au 2 sepale. Fructele sunt ovoide sau globuloase, lungi de 5–10 mm și late de 4–8 mm, de culoare verde la început și galben-portocalie la completa lor maturitate.

Planta crește până la 2–5 m, are scoarța brun-închis care se transformă în ritidon brăzdat. Face lujeri anuali solzoși, cenușu-argentii, ramuri laterale cu spini numeroși și puternici, cu muguri mici, păroși, cu gust amărui. Frunzele sunt lanceolate, de până la 6 cm lungime, cu nervură mediană evidentă. Face flori unisexuat-dioice, galben-ruginii, cele masculine grupate în fluorescențe globulare, iar cele feminine în raceme. Face fructe „false”, drupe de 6–8 mm, ovoide, cărnoase, portocalii cu un sâmbure foarte tare. Fructele pot rămâne peste iarnă pe ramuri. Arbustul fructifică 20-25 ani și lăstărește în fiecare an foarte puternic.

Fructul conține:

  • substanță uscată (15-20%)
  • zaharuri (0,05-0,5%)
  • acizi organici (1,5-4%)
  • pectine (0,14-0,5)
  • polifenoli și tananți, flavonoide (1,8%)
  • celuloză (0,9%)
  • proteine (1,2%)
  • ulei deosebit de complex (8-12%)
  • β-caroten (3,5-10%)
  • microelemente (dintre care amintim fosforul 194,4 mg% , calciu 211,8 mg%, magneziu 186,1 mg %, potasiu 165,1%, sodiu 2,8 mg%, fier 13,84 mg%)
  • vitamine liposolubile ( vitamina A <380 mg% , vitamina E 16 mg%, vitamina K, vitamina D 20 mg%)
  • vitamine hidrosolubile ( vitamina C, vitamina P, vitamina F 8 mg% , vitamina B1-B9 cantitatea lor variază între 360–2500 mg/100g fruct)
  • 18 amino acizi esențiali
  • acizi grași esențiali (80-90%)

Dintre acizii esențiali amintim: acidul oleic (1%), acid linoilei (3%), acid pantotenic (1,5%), acid palmitoleic (1%), acid heptadecanoic (1%), acid erucic (1%), acid succinic, acid malic, acid maleiuc, acid ascorbic,α și β cateron, licopen , criptoxantină, zeaxantină, taraxantină, fitofluină, kantofilă, tocoferoli, fitosteroli, ect. Semințele mai conțin acizi grași nesaturați ( cu legături duble sau triple) cum ar fi: acidul linoleic și linolenic.

Frunzele și scoarța arbustului are conținut mai mare de sitosferol și tocoferol. După cum bine se știe vitaminele liposolubile sunt instabile în mediu acid, iar vitaminele hidrosolubile sunt instabile în mediu alcalin. Păstrarea acestor vitamine se explică prin existența unor membrane unidirecționale. De aceea majoritarea preparatelor nu au același conținut ridicat în vitamine ca fructul în sine.

Întrebuințări

Se întrebuințează numai fructele mature (Fructus Hippophaë) atât în stare proaspătă, cât și uscată; se recoltează imediat după coacerea lor și până la lăsarea primului ger; în stare crudă au gust acru-astringent. Principii active : vitaminele B1, B2, C, PP, carotenoide, acid folic. Acțiune farmacologică : tonifiant general, datorită complexului vitaminic pe care-l conține.

Fructele de cătină sunt utilizate atât în scopuri terapeutice în hipo- și avitaminoze, în anemie și convalescență, cât și în scopuri alimentare sub formă de sucuri, siropuri, marmeladă etc. Se poate utiliza și infuzia 2-3%, folosind 2-3 ceaiuri pe zi.

Datorită compoziției și prezenței vitaminelor, fructele de cătină se utilizează în prevenirea răcelilor. Infuzia de cătină este recunoscută în principal pentru efectul său asupra bolilor de ficat și lipsei de vitamine în organism. Dacă în infuzia de cătină se adaugă și câteva fructe de măceș va rezulta un ceai vitaminizant.

Vinul de cătina poate fi considerat un remediu natural, deoarece ajută organismul vitaminizându-l, având în același timp și o acțiune tonică.

Sucul de cătină

suc de catina

Mod de preparare: se obţine casnic, din fruc­tele proas­pete de cătină, prin zdrobire cu lingura de lemn sau, mai rapid, cu mixerul, şi nu prin presare sau centrifugare, deoa­rece în acest fel s-ar pierde componente ale cătinei extrem de importante.

Mod de administrare:

1. Pentru întărirea sistemului imunitar – acest suc (sau mai degrabă nectar, deoarece conţine şi pulpa, şi coa­­ja fructului) se con­sumă zilnic, în can­tităţi de 50-100 ml (50 ml = un sfert de pahar), o cură durând minimum o lună.

În cazul când nu se cumpără de la piaţă, fructele de că­­tină se pot culege pe toată durata toamnei şi-a iernii (chiar şi atunci când sunt îngheţate), putând fi păstrate la rece, în frigider, vreme de 1-2 săptă­mâni. Pentru a face mai suportabil gustul destul de acru şi astringent al su­cu­lui de cătină, se poate adăuga miere curată de albine (în proporţie de 3:1), care îi potenţează efectul.

2. Ca tratament al unor boli – sucul de cătină, mai ales atunci când este asociat cu o alimentaţie lacto-ve­ge­ta­riană, este un elixir regenerant şi deto­xifiant foarte pu­ter­nic, cura cu el dând rezultate de excepţie în bolile grave. Este indicat în:

* Boli ale sistemului respirator (bronşită cro­nică, astm), sen­­sibilitate la infecţiile respiratorii ale persoanelor in­to­xi­cate prin fumat, care lu­crează în mediu toxic

– o cură de o lună cu suc de cătină are efecte nu doar puternice, ci şi stabile în timp.

* Stări depresive

– se ţine un regim cu multe crudităţi şi se bea câte un sfert de pahar de suc, dimineaţa şi seara; pen­­tru in­tensificarea acţiunii tonice este in­di­ca­tă şi cura cu polen.

* Cancer cu diverse localizări

– o combinaţie nu foarte ape­tisantă, dar foarte eficientă în acest tip de afecţiuni, este aceea dintre sucul de cătină (un sfert de pahar) şi su­cul de usturoi (2-3 linguriţe). În leucemie, o cură de 1-2 luni cu suc de cătină are efecte miraculoase.

* Infecţii virale: herpes, hepatită vi­rală A, B şi C, HIV

– ac­ţiunea cătinei nu se manifestă direct asupra vi­ru­şi­lor, ci prin stimularea imunitară, care se face gradat. Se recomandă cura cu suc de cătină, vreme de minimum 40 de zile.

Pulberea de cătină

pulbere-de-cătină

Mod de preparare: se obţine din fructele uscate ale că­ti­nei (se găsesc în magazinele Plafar), care se macină cât mai fin, cu râşniţa elec­trică de cafea sau se pisează în piuă. Pulberea astfel obţinută se păstrează în borcane de sti­clă (ţinută în pungi de hârtie îşi pierde, în mare, uleiul gras, care este absorbit).

Mod de administrare:

1. Pentru întărirea sistemului imu­nitar: se admi­nis­trea­ză câte 1 linguriţă de trei ori pe zi, pe stomacul gol. Pulberea se ţine sub limbă vreme de 10-15 minute înainte de a fi în­ghiţită.

Maceratul de cătină

Mod de preparare: 2 linguriţe de pulbere de cătină se pun într-un pahar cu apă şi se lasă la ma­ce­rat, la tem­pe­ratura camerei, de seara până dimi­neaţa, când se ames­tecă cu o linguriţă de miere li­chidă. Lichidul nu se fil­trea­ză, iar la sfârşit se con­sumă şi pasta de cătină rămasă în pahar. Este un remediu preferat de co­pii şi convales­cenţi, foar­te uşor de asimilat şi în­vio­ră­tor. Poate fi îmbogăţit prin adao­sul unei linguriţe de pul­bere de măceşe şi de afine.

Mod de administrare: se consu­mă pe stoma­cul gol, di­mi­­neaţa.

1. Pentru întărirea sistemului imu­nitar: pentru creş­te­rea imunităţii la copii, se face o cură de patru săp­­tămâni cu macerat la rece de cătină, ad­mi­nis­trat cu un sfert de oră înaintea fiecărei mese.

2. Ca tratament al diferitelor boli:

* În timpul regimurilor alimentare restrictive

– se ad­ministrează macerat de cătină pentru stimularea pof­tei de mâncare, combaterea as­te­niei, evitarea avi­ta­mi­no­zei. Contra avitaminozei, care poate apărea pe parcursul re­gimului cu cereale integrale (numit şi Oshawa – cunoscut de ci­titorii noştri pen­tru efectele spectaculoase în com­baterea canceru­lui), sau după postul complet cu apă distilată este foarte eficientă pulberea: 3-4 linguriţe pe zi.

* Astenie, Parkinson

– se face o cură cu macerat re­vigorant de cătină şi măceşe. Alimentaţia va fi îm­bogăţită cu polen, miere de albine, apilarnil.

* Lipsa poftei de mâncare

– se ia macerat ob­ţi­nut după me­toda de mai sus din cătină şi măceşe, la care se adau­gă câteva picături de suc proaspăt de lămâie. Se consumă pe stomacul gol, cu 15 minute îna­in­te de masă.

Uleiul de cătină

ulei-de-catina

Este un remediu care se obţine ex­clusiv pe cale in­dus­trială, putând fi gă­sit în farmacii şi Plafaruri. După uleiul de palmier, este al doilea din lume ca bogăţie în vi­ta­mina E.

Mod de administrare:

1. Pentru stimularea sistemului imunitar: se iau 30-40 de picături pe zi, sim­plu sau cu puţină miere (dar nu în apă, deoarece nu se dizolvă, ci formează peliculă). O cură durează minimum 14 zile, dar cel mai indicat este de la 30 de zile în sus.

2. Ca tratament al diferitelor boli:

* Boli de piele, dermatoze care se agravează la frig

– are efecte puternice mai ales asupra per­soanelor de­vi­ta­li­zate, cu o constituţie mai fragilă.

* Sensibilitate la frig, anemie

– se fac mai multe cure succesive, fiecare de câte 21 de zile, cu zece zile de pauză.

* Impotenţă, sterilitate, insuficienţă ovariană

– se face un tratament de lungă durată (minimum trei luni), având efect foarte puternic atunci când este asociat cu tra­ta­men­tul intern cu plante cu efecte hormonale (brânca-ur­su­lui, năprasnic, ginseng, ginseng indian).

Cătina – utilizări externe:

catina

La noi, cătina creşte pe toate marginile de drum

* Herpes, papiloma

– în aceste două afecţiuni, apli­ca­ţii­le de 2-3 ori pe zi cu ulei de cătină (prin un­gere cu un tam­pon de vată) pot avea re­zul­ta­te spectaculoase.

* Arsuri, arsuri chimice

– anumite studii făcute la noi în ţară au pus în evidenţă efectele excepţio­nale ale uleiului de cătină aplicat pe ar­su­ri­le în curs de vindecare. To­tuşi, în­tru­cât tratamentul acestor afec­ţiuni nu este simplu, se recomandă să fie făcut nu­mai sub îndrumarea medicului spe­cia­list der­ma­to­log, mai ales la ar­su­ri­­le de gradele III-IV.

* Tumori externe

– se fo­lo­seş­te o combinaţie în părţi egale de ulei de cătină şi ulei de ricin, cu care se ung de 2-3 ori pe zi zonele afectate. Această com­binaţie dă rezultate foarte bune şi în tra­ta­men­tul li­po­murilor. Sursa: formula-as

ATENTIE! Informatiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud și/sau nu inlocuiesc tratamentele medicale. Informatiile de pe site si materialele aferente au doar un caracter informativ si nu isi propun sa inlocuiasca consultul medical de specialitate. Authenticmagazin.com, nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor Dvs. Vă asumați întreaga responsabilitate pentru modul în care alegeți să utilizați aceste informații.

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

SĂNĂTATE

De ce avem mai multe grupe de sânge și care este diferența dintre ele

grupa sanguină

Îți cunoști grupa sanguină? Dacă nu ați fost în situații medicale în care grupa de sânge este importantă, este posibil să nu. Cu siguranță nu, chiar dacă am fost fascinat de sânge de când eram student în liceu.

În acel an, am fost diagnosticat cu diabet zaharat de tip 1. Asta însemna că, printre multe lucruri, trebuia să mă testez aproape în fiecare zi, când mi-am monitorizat nivelurile de zahăr din sânge printr-o înțepătură în deget. (Acum port un monitor cu un senzor implantat sub piele care îmi verifică în mod continuu zahărul din sânge, salvând degetele de atâtea înțepături.) În același an, când am învățat cum să folosesc microscopul la clasa științifică, curiozitatea m-a făcut cel mai bun : Am luat o parte din sângele meu și l-am pus sub microscop. Coregrafia celulelor sanguine roșii și albe dansând în jurul diapozitivului m-a lăsat mut de uimire.

„Sunt încă multe lucruri pe care nu le știm despre sânge”

În videoclipul de la subsolul articolului, trecem peste câteva dintre primele teorii care înconjoară sângele de 200 ani încoace. De asemenea, am facut un test, numit Eldoncard, pentru a-mi da seama ce grupă de sânge am. Dar oricât de mult pot afla despre propriul meu sânge, s-ar putea să nu știm niciodată cum și de ce toate tipurile de sânge au evoluat încă de acum 20 de milioane de ani în urmă. Asta e frustrant – dar, de asemenea, incredibil de fascinant.

diabetes

Grupele de sânge uman au ajuns probabil să existe pentru a preveni bolile infecțioase. Cu toate acestea, incompatibilitatea anumitor grupe de sânge este doar un accident de evoluție.

Potrivit livescience.com există patru grupe principale de sânge. Grupa de sânge A este cea mai veche și a existat înainte ca specia umană să fi evoluat de la strămoșii săi hominizi. Grupa B se crede că a apărut cu aproximativ 3,5 milioane de ani în urmă, dintr-o mutație genetică care a modificat unul dintre zaharurile care stau pe suprafața celulelor roșii din sânge. Începând cu aproximativ 2,5 milioane de ani în urmă, s-au produs mutații care au determinat inactivarea genei de zahăr, creând tipul O, care nu are versiunea A sau B a zahărului. Și apoi există AB, care este acoperit atât cu zaharuri A cât și B.

Aceste tipuri de zaharuri fac ca unele grupe de sange sa fie incompatibile: daca s-ar da sange de la un donator de tip A unei persoane cu tipul B, sistemul imunitar al destinatarului ar recunoaste zaharurile straine ca invadator si ar declanșa un atac. Reacția imună rezultată poate ucide. Tipul de sânge O-negativ este cunoscut ca „donatorul universal” deoarece îi lipsește moleculele care ar provoca această reacție („negativ” înseamnă că îi lipsește un alt tip de moleculă de suprafață, cunoscută sub numele de antigenul Rh).

Dar incompatibilitatea nu este o parte a motivului pentru care oamenii au diferite grupe de sange, spune Harvey Klein, medicul șef al sectiei de transfuzii de la National Institutes of Health Clinic Center. „Transfuzia de sânge este un fenomen recent (sute de ani, nu milioane) și, prin urmare, nu are nimic de-a face cu evoluția grupelor de sânge”, a spus el.

Cauza evolutivă, sau cel puțin una dintre ele, pare a fi o boală. De exemplu, malaria pare a fi principala forță selectivă din spatele tipului O, potrivit lui Christine Cserti-Gazdewich, hematolog la Spitalul General din Toronto. Tipul O este mai răspândit în Africa și în alte părți ale lumii care au raportat cazuri frecvente de malarie, sugerând astfel că tipul de sânge are un fel de avantaj evolutiv.

În acest caz particular, avantajul pare să fie acela că celulele infectate cu malarie nu se lipesc bine celulelor sanguine de tip O sau de tip B, a spus Cserti-Gazdewich. Celulele sanguine infectate cu malarie sunt mai susceptibile de a se lipi de celulele cu zahar A si de a forma aglomerari cunoscute sub numele de „rozete”, care pot fi mortale atunci cand se formeaza in organe vitale, cum ar fi creierul. Ca rezultat, persoanele cu tip O se îmbolnăvesc mai puțin atunci când sunt infectate cu malarie, potrivit unui studiu din 2007 din Proceedings of the National Academy of Sciences.

Pe de altă parte, persoanele cu tip O pot fi mai predispuse la alte boli. De exemplu, ele sunt cunoscute ca fiind mai susceptibile la Helicobacter pylori, o bacterie care provoaca ulcere, a spus Klein. Dar cercetările nu au demonstrat încă dacă aceasta sau o altă boală explică de ce oamenii au încă grupe de sânge.

Sursa: authenticmagazin.com

 

Continue Reading

SĂNĂTATE

Profesor doctor Alexandru Vlad Ciurea: „Cititul, întâlnirile cu oameni dragi, muzica bună, ciocolata, dar mai ales dansul țin creierul sănătos”

Alexandru Vlad Ciurea

Creierul se îmbolnăvește din cauza noastră, pentru că nu știm să protejăm această „bijuterie”. Îmbolnăvirea creierului apare și atunci când ne izolăm în tabletă, în Facebook și în telefon, dar și pentru că nu facem câteva exerciții simple de respirație imediat după trezire.

Creierul suferă și dacă avem un mic dejun agitat, dacă mâncăm pe drum sau vorbind la telefon, dacă îl supunem unui efort continuu, fără să-i dăm nimic în schimb, a spus neurochirurgul Vlad Ciurea, la interviurile Libertatea Live.

„Creierul are nevoie de aer curat, de mâncare sănătoasă, fără grăsime, dar cu un dulce bun, precum mierea. Creierului îi place ciocolata, are nevoie de apă, dar cel mai mult și mai mult îi place zâmbetul”, spune medicul care peste 50 de ani a operat creiere.

Profesor doctor Alexandru Vlad Ciurea a fost ani 10 ani directorul Spitalului de Urgență Bagdasar-Arseni, în care a lucrat 50 de ani. Neurochirurgul a făcut aproape 23.000 de operații pe creier, iar 17 ani a operat numai copii, cel mai mic având două zile.

Ne îmbolnăvim pentru că nu vorbim, pentru că ne izolăm

depresie

„Dacă ne izolăm în tabletă, în telefon, creierul se îmbolnăvește. Ați văzut cum traversează acum oamenii? Cu ochii tot pe Facebook. Noi suntem făcuți să trăim în grup, nu izolați”, mai spune neurochirurgul Vlad Ciurea.

Primii pași pentru un creier sănătos sunt foarte simpli și la îndemâna tuturor. Ne trezim devreme, facem câteva exerciții de repirație și bem două pahare de apă la temperatura camerei.

„Dimineața, trebuie să ne trezim cât mai devreme, să deschidem geamurile larg și să facem câteva exerciții de inspirație și expirație. Un profesor din Academia rusă, care a trăit o perioadă în Siberia, spune că se poate trăi 150 de ani cu aerul curat din Siberia. Aerul acela să intre în plămân. Acele mici exerciții fizice ajută creierul să se încălzească, să pornească toate circuitele. Apoi, să bem două pahare de apă la temperatura camerei.

Primul este extraordinar, pentru că evacuează toate dejectele tubului digestiv. Al doilea pahar cu apă este foarte bun pentru că intră în circulație și pune «locomotiva» în mișcare”, mai spune neurochirurgul.

În timpul somnului, creierul nu doarme, ci funcționează ca să țină în activitate organele interne. Dar, mai face ceva foarte important. Dacă un om se culcă având în minte o problemă importantă pe care nu știe cum să o rezolve, a doua zi dimineața are și răspunsul.

„A doua zi găsești rezolvarea. Deci, creierul a făcut conexiunea între gândire, judecată, memorie, iar dimineața ai ideea pe masă, pentru că mintea este liniștită. Deci, să nu stai nedormit”, subliniază profesorul Vlad Ciurea.

Creierul nu iubește grăsimea, tutunul și alcoolul, dar îi place ciocolata neagră

ciocolata neagra

Țigările au același efect negativ asupra creierulului ca și asupra inimii. Micul dejun trebuie să fie liniștit, nu pe fugă și în picioare.

„Micul dejun trebuie luat în liniște, fără scandal, fără claxoane, fără a fi pe fugă, nu în picioare, fără elementele din jur care să te disturbe, fără țigară. Să fie mai mult decât o relaxare, să fie o plăcere. Pledez pentru sucul de dimineață, din citrice, caroten și altele, care aduc și energie, și oligoelemente, care ajută la transmiterea în interiorul creierul. Este foarte important!”, subliniază Vlad Ciurea.

Creierul nu acceptă grăsimea, slănina, dar în schimb îi place dulcele

Neurochirurgul mai spune că este mai sănătoasă pentru creier carnea cu puține calorii decât slănina.

„Da, este rău pentru creier să mănânci carne. Dar, în cantități mici, carnea este perfect bună pentru întreg organismul. Cea mai bună este carnea cu calorii puține. Carnea de curcan și de pește sunt cele mai bune. Creierul nu acceptă grăsimea, nu acceptă slană. O dată, de sărbători, merge. Dar, în rest, nu duce la nimic bun”, mai spune medicul.

Creierul nu suportă grăsimea, dar îi place dulcele. Nu orice dulce este însă bun, pentru că zahărul, de exemplu, îi face rău prin modificările chimice pe care le produce.

„Este de acord cu ciocolata cât mai neagră, non-siropată, merge perfect cât mai fresh. Apoi, cacao. Creierul iubește mierea, ca dulce”, explică neurochirurgul.

Prânzul trebuie să fie echilibrat, altfel sângele se ocupă prioritar de digestie

Medicul Vlad Ciurea atenţionează că mesele nu trebuie să umple stomacul, pentru că, așa, sângele se ocupă mai mult de digestie. În plus, neurochirurgul pledează pentru o hidratare cât mai bună cu apă, nu cu sucuri acidulate. Somnul este și el foarte important pentru sănătatea creierului.

„Nu este bine să mâncăm la prânz mult, pentru că tot sângele se duce în stomac, creierul rămâne ischemizat și ne apucă somnul. Cine vrea să lucreze, trebuie să mănânce foarte puțin la prânz. Pledez pentru apă la temperatura camerei, nu sucuri acidulate. Creierul are două puncte de activitate maximă: între 10.00 – 12.00 și 16.00 – 18.00. Dacă a obosit, putem să-i dăm un pic de cafea, pe care să o bem încet. Creierul așteptă să fie răsplătit cu un dulce bun, dar fără zahăr”, mai spune medicul.

Cel mai bun prieten al creierul este zâmbetul

zambet

Medicul atrage atenția că cel mai bun prieten al creierului nu este Facebook-ul, ci este zâmbetul. De aceea, este foarte important să alungăm tristețea, monotonia și să reușim să ne bucurăm.

Memoria nu trebuie lăsată să zacă

Uitarea, considerată boala vârstnicului, apare tot mai des la adultul tânăr și nu o putem trece cu vederea. Pentru a nu permite bolii uitării, Alzheimer, să se instaleze, creierul trebuie activat. Dialogul direct cu oamenii este foarte important.

„Să exersăm creierul, să vorbim în grup, să fim deschiși, să nu fim interiorizați. Să ne plimbă, să facem călătorii, să urmărim lucruri care ne plac, să stăm în lume, să facem cuvinte încrucișate, puzzle. Să nu stăm pe loc, adică mintea să meargă încontinuu. Să scriem, să citim. Merg circuitele, merge mintea, merge memoria. Memoria nu trebuie lăsată să zacă.

Mișcarea face foarte bine pentru creier. Este foarte importantă. Dacă ne mișcăm, existăm. Trei lucruri importante: vorbire, scriere, mișcare. Și încă ceva. Am uitat să apreciem muzica adevărată și, mai grav, am uitat să dansăm. Dansul este dovedit că previne întâlnirea cu Alzheimer”, spune profesorul Ciurea.

Durerile de cap zilnice pot fi cauza îmbolnăvirii creierului

Persoanele care au zilnic dureri de cap trebuie să facă RMN, pentru că unele dureri cedează la calmante și altele nu.

„Sindroamele migrenoase atestă modificarea vascularizației cerebrale. Acestea trebuie investigate. Cea mai bună investigație este RMN, care descoperă dacă este leziune. O durere de cap care crește în intensitate arată că este ceva în cutia craniană care apasă pe structurile nervoase, dacă nu cedează la un calmant cam trei zile. Durerea crește în intesitate și nu ai o explicație, atunci neapărat faci RMN”, adaugă profesorul Ciurea.

Din cauza oboselii poate apărea accidentul vascular cerebral

În zilele noastre, tot mai mulți oameni suferă de epuizare nervoasă, pentru că solicită prea mult sistemul nervos. Creierul este prea solicitat, alimentația este departe de ceea ce are nevoie, somnul este insuficient, iar în final, din cauza oboselii, poate apărea accidentul vascular cerebral, spune neurochirurgul.

În timpul somnului, creierul mobiliează un grup de „curățitori” care adună „gunoaiele” creierului și îndepărtează toate elementele nocive.

„Dacă au timp să-și facă treaba în timpul somnului, suntem frumoși și sănătoși. Dacă nu pot curăța, gunoaiele se acumulează și, crescând, opresc comunicarea între sinapse. Le-a blocat, și acesta este primul pas spre Alzheimer. Un somn bun la adult trebuie să dureze peste șase ore. Atunci curăță creierul de gunoaie. Trebuie să ne ducem la culcare la ora 22.00, cu toate închise, TV și calculatoare, cu o carte frumoasă de literatură. Cel mai bun somn este între 22.00 și 24.00. Este dovedit”, mai spune neurochirurgul.

Accidentul vascular cerebral la tineri este rezultatul unei vieți dezordonate

Accidentul vascular cerebral la tineri este tot mai frecvent și apare din cauza solicitării extreme a creierului, pe fondul consumului de alcool, de tutun, a lipsei somnului, a alimentației dezordonate și a oboselii.

„AVC-ul este tot mai frecvent la tineri, dintr-o viață destrăbălată. Solicităm creierul și dăm exact ceea ce nu îi place: țigari, alcool, care modifică metabolismul celulei nervoase, internet și suprasolicitare nervoasă. Toate obosesc creierul, iar de la oboseală și până la AVC, nu mai este decât un pas. De exemplu, Stela Popescu a făcut AVC. Agitația, pierderea vorbirii, starea de oboseală, o mână mai slabă, piciorul care scapă, sunt semnale neurologice pentru un AVC”, mai spune neurochirurgul.

Școala trebuie să fie o plăcere, altfel creierul obosește și clachează

Elevii sunt obligați să facă multe lecții, muncesc multe ore pe zi la teme, uneori mai mult decât adulții. De aceea, foarte mulți obosesc și clachează în timp.

„Foarte multe lecții, o greșeală totală de educație. Am urmărit o premiantă, clasa a VI-a, când a ajuns acasă. A aruncat ghiozdanul cu atâta ură pe pat și a fugit fericită la joacă. Dominanța în creier a fost joaca. Memoria copilului este încărcată inutil. Școala trebuie să placă, altfel creierul a obosit, i s-a cerut prea mult. Trebuie să facă lecții de plăcere. Campioni ajungem din plăcere. Să păstrăm plăcerea de mișcare, altfel sunt blocați în internet și cu burtica mare”, mai spune neurochirurgul.

Medicul le transmite românilor „să creadă că sunt mai deștepți decât restul Europei, că mâncarea noastră este mai bună, iar peisajele noastre mai frumoase”. Sursa: libertatea.ro

ATENTIE! Informatiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud și/sau nu inlocuiesc tratamentele medicale. Informatiile de pe site si materialele aferente au doar un caracter informativ si nu isi propun sa inlocuiasca consultul medical de specialitate. Authenticmagazin.com, nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor Dvs.

Continue Reading

SĂNĂTATE

Până mai ieri credeam că leușteanul e bun doar de pus în ciorbe. N-am bănuit o secundă că este mai degrabă o plantă medicinală decât o simplă legătură de zarzavat

leustean

Leușteanul (Levisticum officinale) este o plantă perenă comestibilă, folosită drept condiment în supe și în alte feluri de mâncare. Planta poate crește până la înălțimi de 2 metri și are flori galbene.

Este o plantă mediteraneană, descoperită și folosită pentru prima dată ca aliment pe actualul teritoriu al Italiei. Principiile active pe care le conține au o puternică acțiune terapeutică asupra aparatului respirator, aparatului reno-urinar, sistemului endocrin și celui imunitar.

Este un excelent remediu pentru prevenirea bolilor, atunci când este consumat sistematic ca aliment, putând deveni, la nevoie și atunci când este dozat corespunzător, și un remediu eficient într-o multitudine de boli cum ar fi indigestia, dispepsia, litiaza renală, anorexia, colicile intestinale. Uleiul obținut din leuștean scade tensiunea și stimulează diureza.

Rădăcina de leuştean conţine amidon, zahăr, zaharoză, apă, răşină, acid de angelică. Rădăcina proaspătă conţine 0.3-0.5% ulei, iar cea uscată 0.6-1%. Conţine d-terpinol, o legătură de tipul cineolului, un terpen, ester al acidului acetic, al acidului valeriic şi al celui benzoic. Toate părţile plantei conţin ulei volatil, gumirezine, taninuri, grăsimi şi săruri minerale.

Iata pe scurt cateva din beneficiile leusteanului

1. Previne formarea pietrelor la rinichi

Un factor esential in prevenirea formarii pietrelor la rinichi este consumul mare de apa. Leusteanul este ceea ce se numeste aquaretic. Promoveaza diureza apei in corp si urinarea fara pierderea de electroliti.

2. Ajuta plamanii

Leusteanul este folosit in mod traditional ca expectorant si pentru ameliorarea tusei si a durerilor in gat. Planta contine o substanta numita eucaliptol, care a dovedit ca are efect antiinflamator in astmul bronsic.

3. Piele sanatoasa

S-a observat ca leusteanul poate calma sau reduce edemul cutanat. Astfel, poate fi folosit in tratarea unor afectiuni ale pielii precum psoriazis, dermatita si acnee. Se pot aplica frunzele direct pe zona afectata sau se poate face unguent din leustean uscat.

4. Proprietati antibacteriene

Studiile arata ca tratamentul cu leustean este eficient impotriva infectiilor bacteriene. In cadrul unui studiu al Universitatii din Birmingham, leusteanul a demonstrat cel mai puternic efect antibiotic contra unor bacterii precum Salmonella, E. coli si H. pylori, dintre cele 22 de extracte de plante folosite.

5. Faciliteaza digestia

Una dintre cele mai comune utilizari ale leusteanului este in ameliorarea gazelor, balonarii, a colicilor la copii si a altor probleme digestive. Se considera ca efectul antiinflamator al leusteanului este cel care contribuie la imbunatatirea problemelor de tract intestinal. De exemplu, leusteanul contine compusul antiinflamator limonen, despre care un studiu a demonstrat ca are efecte antiinflamatorii semnificative la sobolanii cu colita.

6. Sanatatea articulatiilor

Proprietatile antiinflamatorii ale leusteanului sunt utile si in tratarea afectiunilor articulare, cum sunt guta, artrita si inflamatiile reumatice.

7. Inhiba alergiile

Leusteanul mai contine un important compus antiinflamator, numit quercina, care s-a dovedit ca ajuta in tratamentele pentru alergii. Quercina inhiba productia de histamine in corp si reduce iritatiile cutanate cauzate de sensibilitatile la mediu, ochii rosii, rinita sau alte potentiale simptome alergice.

8.Amelioreaza simptomele menstruatiei

Leusteanul este des folosit in ameliorarea unor simptome menstruale, cum sunt crampele si balonarea. Se pare ca beneficiile pe care le poate oferi in aceasta perioada a lunii se datoreaza in mare parte densitatii sale nutritive.

In concluzie, leuşteanul are acţiune antiinflamatorie, antibacteriană, antiparazitară, antivirală, antifungică, stimulează funcţia hepato-biliară, acţiune tonic-aperitivă, creşte pofta de mâncare, diuretică, combate steatoza ficatului, reglează ciclul menstrual şi ameliorează dismenoreea, neurotonic, uşor anticoagulant, sedativ, hipotensiv, efect expectorant în afecţiuni respiratorii, antiinflamator, emolient şi cicatrizant la nivelul pielii în afecţiuni cutanate.

Preparate pe bază de leuştean: frunze proaspete, suc natural, pulbere de plantă uscată, infuzie.

Frunzele proaspete se folosesc în bucătăria tradiţională românească în scop aromatic la diverse preparate: ciorbe, sosuri, salate, mâncăruri.

Cataplasme cu frunze proaspete zdrobite sunt indicate să se aplice pe piele în caz de psoriazis, ulceraţii ale pielii.

Sucul din frunze proaspete se obţine prin mixarea acestora şi este indicat să se consume 100-200 ml de suc natural pe zi în curele de detoxifiere şi purificare a sângelui.

Pulberea din frunze uscate poate fi folosită atât la preparate culinare pentru aromatizare cât şi pentru infuzie în scop terapeutic. Pulberea poate fi folosită ca atare, 1/2 linguriţă pe zi, tinuta 10 minute sub limbă, apoi înghiţită cu multă apă pentru reglarea digestiei, boli digestive, stimularea apetitului.

Infuzia se prepară dintr-o linguriţă  cu vârf  de pulbere la o cană de apă clocotită care se lasă la infuzat 10-15 minute, apoi se strecoară, se beau 2-3 căni pe zi.

Rădăcina de leuştean are acţiune diuretică şi se utilizează în tratarea afecţiunilor urinare, hidropiziei şi a pneumoniilor.

Ceaiul de leuştean este eficient în tulburări digestive, scaune proaste, formare de gaze, influenţează sângerările organelor din bazinul mic, stimulează fluxul menstrual, eliminarea urinei şi expectoraţiilor în caz de catar bronşic. Se recomandă îndeosebi în caz de afecţiuni cardiace având un fond nervos.

Rădăcina şi seminţele stimulează secreţia mucoaselor. Se recomanda pentru întărirea scheletului sugarilor sau a copiilor firavi. În caz de umflături sau tumori se fierbe rădăcina, partea aeriană sau seminţele şi se adaugă la apa de baie.

Ceaiul preparat din semințe de leuștean liniștește rapid durerile de stomac. Putem spune, pe bună dreptate, că leușteanul este mai degrabă o plantă medicinală decât o simplă legătură de zarzavat.

Leuşteanul – Precauţii şi contraindicaţii

Nu se foloseşte în perioada sarcinii şi se foloseşte în cantităţi moderate (maximum 3 g pe zi de frunze proaspete) în timpul alăptării. Foarte rar s-a observat un efect iritativ al leuşteanului, administrat în cantităţi mari şi pe perioade lungi de timp, în infecţiile renale.

Rădăcina leușteanului este pivotantă și de foarte mari dimensiuni, putând atinge lungimi de peste 1 metru. Tulpina este groasă, tubulară, înaltă de 2-3 metri. Frunzele sunt compuse, dublu sectate, cu marginea foliolelor dințată. În plină vară, leușteanul înflorește, dând naștere unor flori compuse în forma unor umbrele, de culoare galbenă, din care se vor forma semințele.

Deși provine din regiunile mai calde, leușteanul s-a adaptat de minune în România. Nu este deloc o plantă pretențioasă, rezistă atât la căldură excesivă, cât și la îngheț. Este o plantă perenă, iar atunci când este cultivată în grădină, trăiește în medie 7-10 ani. Leușteanul crește pe soluri grele și reci, spre deosebire de rudele sale care le preferă pe cele nisipoase și calde.

Frunzele de leuștean se pot recolta după nevoie, pe timpul verii, iar toamna se formează mănunchiuri care se usucă și se pot păstra astfel tot timpul iernii, în saci de pânză sau în borcane. O metodă alternativă de păstrare o reprezintă presarea puternică a frunzelor verzi în borcane, peste care se adaugă multă sare de bucătărie. Surse: wikipedia.org, csid.ro, viataverdeviu.ro

ATENTIE! Informatiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud sau nu inlocuiesc tratamentele medicale. Informatiile de pe site si materialele aferente au doar un caracter informativ si nu isi propun sa inlocuiasca consultul medical de specialitate.

Continue Reading

Abonare la blog via email

Introdu adresa de email pentru a te abona la acest blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Articole Recente

plastic-indonesia plastic-indonesia
CALEIDOSCOP1 zi ago

Cât de mult plastic este în mare? Un experiment necontrolat la scară globală

Ieftin, capabil să fie făcut în orice formă, puternic și durabil, plasticul este un material minune. S-a dovedit atât de...

baterie cartofi baterie cartofi
UTILE2 zile ago

De ce unele fructe și legume produc electricitate?

La orice târg de știință, aproape garantat aveți șanse să vedeți cel puțin două experimente go-to: vulcanul făcut din hârtie...

Poale-n brâu Poale-n brâu
CULINAR3 zile ago

Plăcinte poale-n brâu ca la Moldova, cu multă brânză şi aluat dospit delicios

Învaţă să prepari plăcinte poale-n brâu ca la Moldova sau Bucovina, cu multă brânză şi aluat dospit delicios. Ingrediente Pentru...

dragoste1 dragoste1
PENTRU SUFLET4 zile ago

M-a ignorat în toți anii de liceu. Astăzi împlinim 59 de ani de când suntem căsătoriți

Acest cuplu demonstrează că nu toate relațiile trebuie să înceapă cu dragoste la prima vedere. Maudie și cu mine am...

grupa sanguină grupa sanguină
SĂNĂTATE5 zile ago

De ce avem mai multe grupe de sânge și care este diferența dintre ele

Îți cunoști grupa sanguină? Dacă nu ați fost în situații medicale în care grupa de sânge este importantă, este posibil...

pisica pisica
LUMEA NECUVÂNTĂTOARELOR6 zile ago

Lucruri neobisnuite pe care nu le stiai despre pisici

Pisica de casă, pisica domestică sau mâța (Felis catus sau Felis silvestris catus) este un mamifer din ordinul carnivorelor, familia...

coteț găini coteț găini
UTILE1 săptămână ago

Cum să-ți construiești singur un adăpost pentru găini

Dacă locuiți la curte, aveți parte de aer curat dar și o mulțime de alte beneficii sau putem spune că...

fructe de catina fructe de catina
SĂNĂTATE1 săptămână ago

Cătina este supranumită și campionul imunităţii. Iată câteva rețete pe bază de cătină care îți vor întări organismul sau îți vor aduce vindecarea

Una dintre trăsăturile societăţii noastre mo­derne, atât de dezvoltate tehnologic, este, aparent paradoxal, nevoia de mira­col. Numai în do­me­niul sănătăţii...

Bora Bora Bora Bora
DESTINAȚII1 săptămână ago

Cea mai frumoasă insulă din lume! Plaje frumoase? Mancare buna? Mediu nepoluat? Este cunoscută sub numele de Paradisul romantic. VIDEO

Bora Bora este o insulă vulcanică din atolul cu același nume. Atolul Bora Bora este așezat la 225 km nord-vest...

chichen_itza_3 chichen_itza_3
CALEIDOSCOP1 săptămână ago

Motivele pentru care mayașii erau o civilizație sofisticată și impresionantă

În ultimele decenii, civilizația mayașă ne-a capturat profund interesele și imaginația. Generații de exploratori curioși s-au aruncat cu capul înainte...

Statistici blog

  • 12.522 vizite

Trending