Connect with us

PENTRU SUFLET

Se roagă oamenii de știință la Dumnezeu? Einstein răspunde la întrebarea unei fetițe despre știință și religie

Ştiinţa fără religie este şchioapă, religia fără ştiinţă este oarbă ~ citat celebru din Albert Einstein

albert einstein

“Toți cei care sunt serios implicați în descoperirea științei devin convinși că un spirit este manifestat în legile universului, care este mult superior celui al omului”.

Indiferent dacă reflecțiile lor geniale privind politica sau întrebările lor aparent simple dar profunde despre modul în care funcționează lumea ne surprind adesea, copiii au un mod unic de a desprinde cele mai complexe fenomene culturale până la esența lor goală, forțându-ne să ne reexaminăm ipotezele, scrie brainpickings.org

Luați, de exemplu, tensiunea mai veche dintre știință și religie, care a ocupat mințile luminate de la Galileo la Carl Sagan, precum și unele dintre cele mai renumite minți științifice de astăzi.

Greutatea enormă a unei întrebări, nu a împiedicat însă o fetiță din New York, pe nume Phyllis, să o adreseze, nimănui altcuiva decât marelui fizician Albert Einstein într-o scrisoare din 1936 și publicată în cartea “Dear Professor Einstein: Albert Einstein’s Letters to and from Children” (Dragă Profesor Einstein : Scrisorile lui Albert Einstein către și de la copii).

Iată și conținutul scrisorii:

Biserica Riverside

19 ianuarie 1936

Dragul meu Dr. Einstein,

Am pus întrebarea: Se roagă oamenii de știință la Dumnezeu? La clasa noastră de școală duminicală, am început să ne întrebăm dacă putem să credem atât în ​​știință, cât și în religie. Noi scriem oamenilor de știință și altor oameni importanți, pentru a încerca să găsim un răspuns la propria noastră întrebare.

Ne vom simți foarte onorați dacă ne veți răspunde la întrebarea noastră: Se roagă oamenii de știință și dacă da, de ce se roagă?

Suntem în clasa a șasea, clasa domnișoarei Ellis.

Cu respect a ta,

Phyllis

fetita si Einstein

Cinci zile mai târziu, Albert Einstein i-a scris înapoi fetiței. Este un lucru minunat atunci când o minte atât de luminată precum cea a lui Einstein răspunde la curiozitatea sinceră a copiilor.

24 ianuarie 1936

Dragă Phyllis,

Voi încerca să răspund la întrebarea dvs. cât de simplu pot. Iată răspunsul meu:

Oamenii de știință cred că fiecare apariție, inclusiv apariția ființelor umane, se datorează legilor naturii. Prin urmare, un om de știință nu poate fi înclinat să creadă că acest curs al evenimentelor poate fi influențat de rugăciune, adică de o dorință supranatural manifestată.

Cu toate acestea, trebuie să recunoaștem că și cunoașterea reală a acestor forțe este imperfectă, astfel încât, în final, credința în existența unei ființe Atotputernice finale, se bazează pe un fel de credință. O astfel de credință rămâne larg răspândită, chiar și cu realizările actuale din domeniul științei.

Dar, de asemenea, toți cei care sunt serios implicați în descoperirea științei devin convinși că un spirit, care este mult superior celui al omului, se manifestă în legile universului, . În acest fel, cursul științei conduce la un sentiment religios special, care este cu siguranță diferit de religiozitatea cuiva mai naiv.

Cu saluturi cordiale,

al Dvs. A. Einstein

Așadar nu în toate cazurile oamenii de știință, chiar și cei de rangul lui Einstein, resping complet existența în Univers a unei forțe supreme.

Opinia noastră este că în lipsa unor răspunsuri, golurile lăsate de marile întrebări legate de Univers sunt umplute provizoriu cu proiecția unei Ființe Supreme și înlocuite treptat pe măsură ce se găsesc noi rezolvări.

Conu Ticu/authenticmagazin.com

 

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

PENTRU SUFLET

Un câine insistă să rămână alături de stăpân pe ultimul său drum

Un exemplu extraordinar de loialitate

caine loial

Maria Isabel Benites Chamba din Ecuador, a trecut la cele veșnice, la venerabilă vârstă de 95 de ani.

Familia și prietenii lui Chamba au fost prezenți pentru a-și aduce omagiul la înmormântarea ei, însă un participant special a insistat să facă mai mult de atât.

Este vorba de prietenul ei de o viață, câinele iubit al lui Chamba, Bumer. Credinciosul patruped a refuzat să o părăsească până la capăt.

În timpul ceremoniei de înmormântare pentru Chamba, organizată de casa funerară Santa Rosa, cățelul Bumer a rămas aproape nedezlipit de sicriul stăpânei, la fel cum i-a fost alături mereu și în timp ce ea era în viață.

„Puteai simți loialitatea și afecțiunea care existau între ea și câinele ei”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei funerare. „A stat mereu acolo cu stăpânul său”.

Când s-a încheiat ceremonia, s-a format o procesiune pentru a însoți sicriul lui Chamba până la cimitir. Cățelul Bumer, desigur, a insistat să vină și el.

casa funerară Santa Rosa

„A înconjurat mașina funerară înainte de a sări înăuntru ca și cum ar fi spus: „Vreau să merg și să-mi iau rămas bun de la mama mea”, a mai adăugat purtătorul de cuvânt. „Un exemplu extraordinar de loialitate”.

Cățelul cu inima frântă pentru pierderea stăpânei lui a stat aproape de sicriu tot timpul și în acel moment, a fost clar pentru toți cei prezenți că dragostea cățelușului Chamba pentru stăpâna lui este imensă.

Potrivit casei funerare, micuțul cățeluș a fost văzut ultima dată în compania caldă a familiei lui Chamba, uniți în amintirea persoanei pe care o iubeau atât de mult.

P.S. – Până la finalul acestui articol deja mi-au dat lacrimile – Vezi video mai jos

Împarte acest articol cu prietenii tăi dacă ți-a plăcut. Iți mulțumim!

Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

PENTRU SUFLET

O fetita de 10 ani din Gorj a primit pentru prima data in viata un tort de ziua ei

Povestea impresionanta a fetitei care pana la 10 ani nu a avut niciodata un tort de ziua ei

Daca pentru unii copii sa aiba dulciuri si jucarii la discretie si chiar gadget-uri este ceva normal, pentru o fetita de zece ani dintr-un sat din Gorj era doar un vis frumos.

Un vis care de ziua ei s-a transformat in sfarsit in realitate. Mai multi politisti au auzit de povestea copilei crescute doar de bunici si au decis sa-i faca o surpriza.

Fata a primit primul tort din viata ei, bijuterii dar si o tableta care sa o ajute la scoala.

Pe Roxana echipa de la Observator a gasit-o in timp ce, ajutata de bunicul ei, facea socoteli cu creionul pe o hartie si asta pentru ca lectiile online erau doar un vis.

Atunci copila a dezvaluit cea mai arzatoare dorinta a sa: “Mi-as dori un tort!”

Intrebata fiind de reporterul de la Antena 1 daca a primit vreodata un tort de ziua ei, fetita a raspuns sec: “N-am primit :(“.

Foto: Antena1 – Observator

Visul ei s-a implinit cu ajutorul unor politisti impresionati de povestea ei.

Politistii din Gorj au daruit fetitei pe langa tortul de ziua ei, o pereche de cercei dar si doua tablete, pentru ea si fratelei ei.

Si pentru ca totul sa fie complet, politistii si-au luat angajamentul sa plateasca internetul pe un an intreg.

La final politistii le-au mai facut copiilor o surpriza si i-au plimbat cu masina de politie.

La cei 72 de ani bunicul creste cei doi copii de cand erau bebelusi. Mama lor este grav bolnava iar tatal lor a murit.

Acum a inceput sa le construiasca o casa insa mai are mult de lucru la ea si ar avea nevoie de materiale iar o mana de ajutor nu i-ar strica.

Sa invatam sa pretuim asadar ceea ce avem si sa nu uitam sa ajutam pe cel de langa noi, caci iata, nu toti copiii pornesc la drum cu aceleasi sanse in viata.

Felicitari politistilor binefacatori!

Împarte acest articol cu prietenii tăi dacă ți-a plăcut. Iți mulțumim!

Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

PENTRU SUFLET

E timpul să ne oprim!

Pământul ne-a pus în pauză! Aerul se curăță, apele se limpezesc, plantele respiră…

tristete

Vacanțe, mașini, telefoane, haine de firmă, pantofi, grătare peste grătare, băutură peste măsură, cumpărături și iar cumpărături, risipă fără margini…

Pentru a menține acest ritm devorăm, inconștienți, totul în jurul nostru cu o viteză colosală. Transformăm totul în cenușă și gunoi…

Cu fiecare minut care trece, otrăvim aerul cu avioanele și mașinile noastre, turnăm beton peste tot, tăiem păduri cărora le-au trebuit sute de ani să crească fără să punem nimic în loc. Ne otrăvim apele…

Animalele sălbatice nu mai au o casă, pământul o ia la vale, pădurile iau foc, vietățile marine mor sufocate de plastic și deversări de tot felul, ghețarii se topesc…

Planeta noastră, geme sufocată de noi toți. Ne dă semnale cu disperare, să ne oprim din ceea ce facem, să luăm o pauză, să reconsiderăm stilul de viață aberant…

Noi ce facem? Nimic. Absolut nimic. Suntem surzi, orbi, inconștienți. Nu ne pasă de nimic în jurul nostru în goana după bani, avere, plăceri de tot felul. Ne facem viața de parcă nu am muri niciodată…

Nu mai avem bun simț, grijă pentru mediul ce ne înconjoară, pentru aproapele nostru, nu mai avem nicio limită, nu mai avem nimic…

Suntem superficiali, considerăm că totul ni se cuvine, că suntem speciali și mereu altcineva trebuie să facă treaba în locul nostru…

Vrem să fim cântăreți, actori, vedete, “bombardieri”, șmecheri, patroni, directori, orice, în afară de oameni…

Ne fuge pământul de sub picioare și parcă suntem anesteziați. Se cutremură întreaga planetă de grozăvia destrăbălării noastre fără limită…

Am ajuns să ne credem atotștiutori și atotputernici, dar…

Mama natură ne mai dă un ultim semnal. Ne zice: STOP, TREZIȚI-VĂ PÂNĂ NU E PREA TÂRZIU!

E TIMPUL SĂ NE OPRIM!

Image by mmcclain90 from Pixabay

În natură totul are o limită. Planeta întreagă are propriul sistem de autoreglare. Sunt limite pe care nu le putem depăși. Legile noastre nu suprascriu legile naturii.

Dacă nu ne trezim, nu ne autoeducăm rapid și nu ne oprim din nebunia asta, probabil vom regreta. Chiar și în al 12-lea ceas nu e prea târziu să devenim conștienți și să facem ceea ce trebuie.

Pământul ne-a pus în pauză! Aerul se curăță, apele se limpezesc, plantele respiră…

Am greșit cu toții! Va fi greu, foarte greu. Însă orice pastilă care face bine, e amară. Mama natură nu mai avea altă cale de a ne atrage atenția că suntem pe un drum greșit!

Doar prin suferință vom începe să conștientizăm că a trăi pe această planetă e un privilegiu și nu un drept!

Că avem și obligații nu doar drepturi. Că nu suntem “speciali”, că nu totul ni se cuvine…

Trebuie să învățăm să privim planeta ca pe o casă a noastră, a tuturor. Trebuie să învățăm că această casă a noastră este un organism viu și toate regiunile sunt legate între ele precum organele în corpul nostru.

Principiul dominoului. Dacă afectezi un organ celelalte vor înceta treptat să mai funcționeze normal, până când, într-un final, vor ceda rând pe rând.

Să nu ajungem până într-acolo, încât, să apreciem ceea ce am avut abia după ce le-am pierdut pe toate.

Până nu va fi prea târziu… E TIMPUL SĂ NE OPRIM!

Împarte acest articol cu prietenii tăi dacă ți-a plăcut. Iți mulțumim!

Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

Trending