În mintea proprietarilor de animale de companie, persistă eterna întrebare : Oare a înțeles câinele meu ce i-am zis? Chiar dacă “Azorel” nu îți înțelege pe deplin cuvintele, cu siguranță îți recunoște tonul în momentul când a făcut ceva pe covor. Un nou studiu imagistic arată cum creierul câinilor răspunde și la cuvintele reale, nu doar la tonul pe care se vorbește.
“Este un studiu important care arată că aspectele de bază ale percepției vorbirii pot fi împărtășite cu rudele destul de îndepărtate“, spune Tecumseh Fitch, biolog la Universitatea din Viena, care nu a fost implicat în această cercetare.
Cuvintele, elementele de bază ale limbajului uman, sunt rareori întâlnite la alte specii. Delfinii cu bot gros și papagalii vrabie cu spate verde fac zgomote care funcționează ca nume, iar animalele, inclusiv puii de găină, cainii de preerie și unele primate scot anumite sunete de alarmă care corespund anumitor prădători.
Câinii nu produc cuvinte, dar se știe că unii recunosc mai mult de 1000 de cuvinte omenești – comportament care sugerează că pot atașa semnificația sunetelor umane. Noul studiu arată că într-adevăr e vorba de cuvinte în sine – și nu de tonul pe care se vorbește sau de contextul în care sunt folosite – pe care câinii îl înțeleg.
Pentru a afla cum reacționează câinii la discursul uman, Attila Andics, neurolog de la Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta, și colegii săi au folosit un tomograf și 13 câini de familie din patru rase diferite: Border Collie, Golden Retriever, Câine chinezesc cu creastă și Ciobănesc German. Câinii fuseseră instruiți să stea nemișcați în scaner, în timp ce ascultau înregistrările vocii antrenorului. Câinii au auzit cuvintele (“Bravo” În limba maghiară) într-un ton de laudă și într-un ton neutru. Au auzit, de asemenea, cuvinte fără sens (“ca și cum”) într-un ton neutru sau laudat.
Când oamenii de știință au analizat creierul patrupedelor, au observat că, indiferent de intonația vocii antrenorului, câinii au prelucrat cuvintele semnificative in emisfera stângă a creierului, la fel ca oamenii. Nu același lucru s-a întâmplat și la cuvintele fără nici un sens. “Nu există nici un motiv acustic pentru această diferență“, spune Andics. “Asta indică faptul că aceste cuvinte au fost înțelese pe deplin de către câini“.
Cainii au procesat, de asemenea, intonația vocii în emisfera dreaptă a creierului lor, la fel ca și oamenii. Când au auzit cuvinte de laudă rostite pe un ton de laudă, încă o parte a creierului lor s-a aprins: zona de recompensă. Semnificația cuvântului și tonul vocii s-au îmbunătățit reciproc. “Ei integrează cele două tipuri de informații pentru a interpreta ceea ce au auzit la fel cum facem noi“, spune Andics.
Noile rezultate îmbunătățesc cunostintelor oamenilor de stiinta despre modul in care creierul câinilor proceseaza discursul uman. Potrivit sciencemag.org, câinii au zone pe creier dedicate interpretării vocii, distingerii sunetelor (în emisfera stângă) și de analiză a sunetelor care transmit emoții (în emisfera dreaptă).
Constatarea “nu inseamna ca cel mai bun prieten al omului intelege tot ceea ce spunem”, spune Julie Hecht, care studiaza comportamentul caninelor la Universitatea din New York din New York City si care nu a fost implicată in acest studiu. “Cu toate acestea, cuvintele și intonațiile noastre nu sunt lipsite de sens pentru câini”.
