Peştera Şugău, este un loc unde trebuie să ajungeţi măcar o dată în viaţă. Locul unic din România unde “aurul” picură din pereţi – authenticmagazin.com
Connect with us

DESTINAȚII

Peştera Şugău, este un loc unde trebuie să ajungeţi măcar o dată în viaţă. Locul unic din România unde “aurul” picură din pereţi

pestera sugau

În masivul Hăşmaşu Mare, pe partea din sud a Muntelui Şipot, la peste 1.600 de metri, se află o minunăţie speologică, o bijuterie săpată în calcar – Peştera Şugău.

Peştera are patru nivele, trei intrări suprapuse şi o lungime de peste un kilometru. Numele peşterii, care în ungureşte înseamnă “şoaptă”, este dat de sunetele pe care apa izvorului subteran ce o străbate le scoate când se loveşte de stânci, purtate de vântul ce se plimbă nestingherit prin galeriile grotei.

Dezvoltată într-o klippă de calcar cristalin cu intruziuni dolomitice, potrivit site-ului dedicat acestei peşteri, www.sugo.ro, acest strat petrografic are o lungime de 10 km, o lăţime de 2 km şi o înălţime care pe alocuri depăşeşte 200 m. Lungimea vizitabilă este de 1.021 m, cu o diferenţă de nivel de 67 m. Altitudinea de intrare în Galeria Principală este de 1 060 m, ieşirea fiind la 993 m. Doar o porţiune a peşterii poate fi vizitată, în alte zone fiind permis doar accesul speologilor. În peşteră, temperatura medie este de 7-9°C, cu o umiditate de peste 90% şi conţine dioxid de carbon CO2 într-o concentraţie mai mare decât cea normală.

pestera sugau

foto: sugo.ro

Renumele peşterii se datorează galeriilor strâmte, formaţiunilor şi formelor de peşteră, cum ar fi stalactite conice, stalagmite, stalactite şi stâlpi cu guler (tip buzdugan deosebit de rare), stalactite fistulare, coralite, stalactite lumânări şi altele. Sub aspect mineralogic se pot studia spectaculoasele cristalizări ale calciului în formă aragonitică, precum şi formaţiuni helictite (formaţiune calcitică ce se ramifică în toate direcţiile, neţinând cont de gravitaţie). În timpul iernii, zonele de la intrare sunt folosite de specii de fluturi (precum Scoliopterix libataix), iar în perioadele de toamnă târzie, iarnă şi în lunile reci de primăvară, peştera adăposteşte mai multe specii de lilieci, ca Plecotus auritus, Miniopterus schreibersi, Myotis myotis.

Odată ce-ai pătruns în peştera, ai senzaţia că eşti pe alte tărâmuri. Stalactite, stalagmite, forme ciudate săpate de apă şi vânt în calcarul moale, coloane ce te trimit cu gândul la impozantele temple ale demult apusului Imperiu Roman, toate compun tabloul unui spaţiu feeric. Galeria principala are săli precum Vestiarul, Sala Sfatului şi Hala Descoperirilor. În ultima dintre ele se poate vedea cu adevărat formele săpate de natură în stâncă denumite sugestiv după aspectul lor: Meduza, Delfinul, Lumea Fermecată sau Şirul de Stâlpi sau Ochiul Bufniţei.

pestera sugau

Primele tentative de explorare şi cartare de către specialişti a peşterii datează din anul 1965, atunci începând şi să fie amenajată pentru turişti. Înainte de acest moment, însă, intrarea în peşteră era extrem de greoaie, acesta fiind şi unul din motivele pentru care a durat atât de mult să fie cercetată.

„Peştera Şugău este un loc extrem de interesant atât pentru turiştii simpli, dar şi pentru speologi. Aici pot fi admirate formaţiuni care nu se mai găsesc nicăieri la noi în ţară. Foarte spectaculoase sunt stalactitile conice, un ansamblu care seamănă cu un caldelabru, dar şi stâlpii cu guler“, spune geologul Cristi Turcu.

Legenda aurului din peşteră

pestera sugau

Localnicii descoperiseră cu mult timp înainte peştera, creând multe legende în jurul ei. Una dintre ele spune că, de fapt, aceasta ar duce la un tunel ascuns în adâncul pământului care te călăuzeşte, la rândul său, spre o imensă comoară de aur. Ba chiar, potrivit poveştilor bătrânilor, din şapte în şapte ani, dacă prinzi exact momentul, din bolta peşterii ar picura aur pur.

Se spune că odată la şapte ani se umplu trei găleţi cu aur, dar până acum nimeni nu a reuşit să se îmbogăţească. Se mai spune că doar cei aleşi pot găsi aurul, iar acesta poate fi adunat odată la şapte ani, doar în vinerea dinainte de Rusalii. Nimeni nu a reuşit însă să găsească mult râvnitul aur deoarece nu se ştie când încep şi mai ales când se termină cei şapte ani.

În peşteră este prezent permanent un curent de aer care şuieră continuu fapt care a dat şi demumirea de Şugău. Cei mai superstiţioşi spun că zgomotul ar fi făcut de fapt de spiritele celor care s-au rătăcit şi au pierit în trecut în peşteră în căutare de aur.

pestera sugau

Revenind la realitate, peştera are numeroase săli, ce au fost denumite în fel şi chip, în funcţie de formele, mărimile şi localizarea lor.

Din cauza condiţiilor climatice şi biologice din interiorul său, concentraţia de dioxid de carbon din aer fiind mult peste cea normală, circuitul pentru turişti nu cuprinde decât 150 de metri din peşteră, având o durată maximă de 50 de minute. Mai mult, accesul se poate face doar cu ghizi, ce vor avea grijă să nu intraţi fără casca de protecţie cu o lanternă ataşată de ea.

Principala atracţie din peştera, vestită tot datorită legendei ce o învăluie, este Lacul Îndrăgostiţilor, aflat într-una dintre săli. Se spune că cei care vin aici şi beau din apa lacului vor rămâne îndrăgostiţi de-a pururi.

pestera sugau

foto: sugo.ro

Şi, ca să vă spunem şi cum puteţi ajunge în acest loc magic, să desenăm un mic traseu. Aşadar, trebuie să mergeţi pe DN 12, să treceţi de Miercurea Ciuc şi de Gheorgheni şi, după ce aţi văzut indicatorul ce vă anunţă că aţi ieşit din comuna Voslobeni, să faceţi dreapta pe un frumos drum forestier.

După ce observaţi că maşina nu poate merge mai departe, urmaţi cărarea marcată cu bandă albastră şi, puţin mai sus, la refugiul Şugău, vă vor întâmpina ghizii.

Peştera este deschisă până la finele lunii septembrie, zilnic între 10.00 şi 17.00, iar din octombrie poate fi vizitată doar în weekend între 10.00 şi 16.00. Vizitatorii sunt însoţiţi permanent de un ghid, iar turul este unul la lumina obscură a felinarelor şi lâmpilor. Turiştii trebuie să aibă la ei haine groase deoarece temperatura nu depăşeşte 9 grade. În interior puteţi simţi o mică presiune deoarece concetraţia de dioxid de carbon este mare. Se recomandă încălţăminte de munte deoarece în interior este şi mult noroi.

pestera sugau

În 1980, Consiliul Popular al judeţului Harghita, conform deciziei nr.12 din 14 aprilie, a declarat rezervaţia naturală Şugău pe o suprafaţă de 17 hectare. În 1995, Hotărârea nr. 13 a Consiliului judeţean Harghita stabilea din nou protecţia zonelor naturale şi a monumentelor naturii de pe zona judeţului Harghita.

Rezervaţia Naturală Şugău totalizează 18,30 ha, unde pe lângă diferite specii de răşinoase şi foioase pot fi întâlnite şi alte specii deosebit de rare din familia orhideelor: ”Papucul Doamnei” – Cypripedium calceolus (specie rară de orhidee, unică în Europa, aflată pe cale de dispariţie, ocrotită prin lege), Cephalantera rubra, Epipactis atrorubens, Epipactis helleborine, Gimnadenia conopseea, Gimnadenia adoratissima.

  • pestera sugau

  • pestera sugau

  • pestera sugau

    foto: sugo.ro

  • pestera sugau

    foto: sugo.ro

  • pestera sugau

  • pestera sugau

  • pestera sugau

  • pestera sugau
  • pestera sugau
  • pestera sugau
  • pestera sugau
  • pestera sugau
  • pestera sugau
  • pestera sugau
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

DESTINAȚII

Lacul din România care poate prevesti vremea. Puritatea apei din lac se apropie de aceea a apei distilate

lacul Sfânta Ana

Lacul Sfânta Ana este singurul lac vulcanic din România. Situat în masivul Ciomatu,  județul Harghita, pe malul stâng al Oltului, în apropiere de localitatea – stațiune Tuşnad.

Lacul a luat naștere pe fundul unui vulcan stins, numit Ciumatu Mare din masivul vulcanic Puciosu. În apa acestui lac nu există oxigen, motiv pentru care aici nu trăieşte nicio vietate. Puritatea apei din lac se apropie de aceea a apei distilate, cu numai 0,0029 ml minerale.

Lacul își completează apele numai din precipitații, el neavând izvoare.

Poate prevesti vremea

Localnicii spun că lacul poate prevesti vremea, în funcţie de mirosul emanat prin fisurile formate în muntele vulcanic. Lacul emană un miros puternic înţepător, atunci când urmează o furtună, iar dacă acest lucru nu se întâmplă, atunci vremea va fi frumoasă.

În realitate acest fenomen are și o explicație științifică. În munte se desfășoară încă o activitate post-vulcanică, sensibilă la orice schimbare a presiunii atmosferice.

Când presiunea atmosferică scade, gazele, precum bioxidul de carbon și sulful, urcă spre suprafață și inundă fisurile cu un miros înțepător, semn că vine ploaia.

lacul Sfânta Ana

Lacul Sfânta Ana. Foto: Várkonyi Tibor/wikipedia.org/CC BY-SA 4.0

Legenda lacului

Doi tineri trebuiau să se căsătorească. Fata, pe nume Ana, care urma să devină soție, nu dorea acest lucru deoarece părinții o obligau să se căsătorească numai pentru a pune mâna pe averea tânărului, care era destul de necioplit în ale măritișului.

În seara nunții, mireasa a fugit și s-a aruncat în acest lac, trupul ei neînsuflețit nefiind găsit nici în ziua de astăzi. Din această cauză lacul poartă numele acelei fete. În fiecare an, de hramul Sf. Ana, lacul este sfințit de către mitropolie.

Lângă lac se află o capelă romano-catolică cu hramul Sfintei Ana.

Continue Reading

DESTINAȚII

Lacul cu nuferi termali unic în România și în Europa, o rezervație milenară distrusă de nepăsare

lacul cu nuferi

Lângă Oradea, în staţiunea Băile 1 Mai, se găseşte rezervaţia naturală ”Lacul cu Nuferi – Pârâul Peţea”, singurul loc din România dar și din Europa unde creşte de milioane de ani nufărul termal.

Lotusul termal (Nymphaea lotus L. var. Thermalis) este originar din zona Nilului şi se presupune că seminţele acestei plante ar fi fost aduse aici fie de turci, fie de păsările călătoare, dezvoltându-se aici datorită condiţiilor favorabile din zonă și a apei termale.

Pe lângă nuferii termali, în această rezervaţie mai poate fi admirată o specie unică de melc Melanopsis parreyssi și și peștișorul numit Scardinius racovitzai sau roșioara termală.

În 1931, în urma demersurilor profesorului Alexandru Borza, nufărul termal a fost declarat monument al naturii, iar în 1932 lacul termal Peţa şi endemismele sale au intrat în regim de ocrotire, primind statutul de rezervaţie naturală, din dorinţa de ocrotire pe termen lung.

Dezastru ecologic în Rezervaţia Naturală “Pârâul Peţea”

Nufar termal

Nufăr Termal. Foto: Zoso – wikipedia.org/CC BY-SA 3.0

Rezervaţia a avut numeroase probleme în ultimii 100 de ani, dintre care deosebite au fost cele datorate aclimatizării unor specii exotice tropicale de floră şi faună care au devenit invazive.

Alte probleme ecologice derivă din faptul că lacul este supus unei colmatări rapide, deoarece de pe versanţii cultivaţi agricol care îi delimitează bazinul hidrografic ajung în lac cantităţi importante de sedimente, împreună cu substanţele chimice folosite pentru culturile agricole (îngrăşăminte, pesticide, insecticide).

De departe însă rezervaţia naturală Lacul Peţea a suferit cel mai crunt din cauza activităţilor umane derulate în preajma sa, și anume explotarea intensivă a apei termale, în scopuri balneare, recreative sau chiar casnice.

Lacul a se cat și nufărul a dispărut

Lacul cu nuferi

Nufărul termal, monument al naturii şi un veritabil simbol al locului, se pare că a dispărut definitiv, odată cu apa din lac, iar ultimele exemplare de melci şi roşioare au fost mutate în acvarii.

De câţiva ani, lacul a început să sece. Scăderea nivelului apei a fost remarcată în decembrie 2011, când specialiştii Muzeului Ţării Crişurilor (MŢC), custodele rezervaţiei, au constatat, de asemenea, că şi temperatura apei scăzuse, de la 30 la doar 10 grade.

Biologii au trecut lacul pe “aparate”, ca pe un pacient bolnav, alimentându-l cu apă termală dintr-un foraj exploatat de SC Turism Felix.

De atunci şi până acum, apa a continuat să dispară. “În prezent, lacul are sub 2% din suprafaţa iniţială şi 3% din volumul obişnuit”, spune Radu Huza, geolog la MŢC.

Singurul lucru care mai spală ceva din ruşinea distrugerii unei rezervaţii milenare este că, datorită unei finanţări acordate de un şeic din Abu Dhabi, Mohamed bin Zayed, sute de exemplare de roşioară şi melc termal trăiesc acum în acvarii ale specialiştilor din Oradea, Galaţi şi Gödöllő (Ungaria). Un mediu artificial, nefiresc, dar care măcar le permite supravieţuirea.

Nufărul termal a fost salvat şi el, mulţumită unui cercetător al Universităţii orădene, Cristian Blidar, care a reuşit, pe cont propriu, cultivarea lui in vitro, procedeu nemaiutilizat până acum. El poate fi admirat la câțiva kilometri depărtare de lac, într-un loc special amenajat la Băile Felix.

Cine este vinovat pentru uriaşul dezastru?

Cauza scăderii alarmante a apei din lacul termal este exploatarea haotică a zăcământului (apa termală), cu sau fără autorizaţie.

Muzeografii orădeni arata cu degetul spre proprietarii de pensiuni din zonă, care ar fi făcut foraje ilegale de apă termală, ceea ce a dus la scăderea drastică a rezervei hidrologice şi, implicit, a temperaturii apei.

Cu alte cuvinte, se consumă prea multă apă în comparaţie cu capacitatea de regenerare a zăcământului. Concluzie previzibilă dar se pare că după 1989 nimeni nu a ţinut cont de acest detaliu.

Un elicopter al MAI dotat cu o cameră cu termoviziune a survolat Băile Felix şi 1 Mai, o dată pe timp de zi şi o dată pe timp de noapte, cu scopul de a depista puţurile ilegale cu apă geotermală. Rezultatele nu au fost însă cele scontate, forajele neputând fi detectate de echipamentele cu termoviziune dacă sunt acoperite cu plăci de beton.

Acum localnicii speră că măcar în al 12-lea ceas se vor lua măsuri pentru salvarea acestui colţ de rai, unic pe continent.

Semne bune

“Izvoarele termale au repornit, semn că s-a reglat într-un fel în această perioadă exploatarea şi, dacă se menţine exploatarea la acelaşi nivel, s-ar putea să vedem nuferii înfloriţi anul acest pe lac”, declara Radu Huza, fostul custode al Rezervaţiei Lacul cu Nuferi pentru Digi24.

Pentru ca rezervaţia să nu ajungă, din nou, în situaţia de a seca, specialiştii spun că există o singură posibilitate: “Reducerea exploatării în limitele de refacere naturală a zăcământului.”

Reprezentanţii ariei protejate speră că, în cel mult cinci ani, lacul va arăta ca odinioară.

Continue Reading

DESTINAȚII

Casa dintre case. O alee extraordinar de îngustă transformată într-o casă de vis

casa ingustă

Pe străzile capitalei și totodată celui mai mare oraș din Puerto Rico, San Juan, puteți viziona o casă cu totul și cu totul specială, cunoscută sub numele de “La Casa Estrecha”.

Casa extrem de subțire are două etaje și o lățime de doar 1.6 metri. O alee neîngrijită dintre două clădiri, a fost transformată într-o locuință cochetă și perfect locuibilă de către arhitectul Antonio Álvarez.

Flancată de două locuințe de dimensiuni obișnuite, “Casa îngustă”, cum i se mai spune, atrage turiști din toată lumea, veniți să-i viziteze dimensiunile surprinzătoare.

Fațada de o nuanță galben aprins cu o ușă verde strălucitoare, o face foarte ușor de reperat. Álvarez a cumpărat casa pe când aceasta era doar o ruină și a transformat-o aplicându-i designul propriu.

În ciuda staturii sale extrem de subțiri, casa se bucură de absolut toate facilitățile necesare unei case, inclusiv un living, o sufragerie, o bucătărie, o baie și un dormitor.

casa ingustă

foto: captură youtube

Cu toate acestea, designul toaletei , este un pic dificil, neavând spațiu suficient pentru o zonă de duș separată, podeaua a fost prevăzută cu un canal de scurgere sub zona chiuvetei, astfel încât toată apa se scurge într-un singur loc.

“Proiectarea acestui spațiu a însemnat o mare provocare, deoarece scările trebuiau amplasate în locuri strategice”, afirmă Álvarez.

Scara personalizată prezintă trepte alternative care extind înălțimea casei, deoarece treptele tradiționale nu ar funcționa în astfel de setări înguste. Azi, arhitectul găzduiește în această casă o galerie pentru opere de artă locale.

În ciuda faptului că este foarte îngustă, casa este dotată și cu un mic balcon la etajul superior ce dezvăluie o vedere impresionantă în unghi larg a împrejurimilor din San Juan.

Conu Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

Abonare la blog via email

Introdu adresa de email pentru a te abona la acest blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 57 de abonați

Statistici blog

  • 1.393.754 vizite

Trending