Connect with us

DESTINAȚII

Peştera Şugău, este un loc unde trebuie să ajungeţi măcar o dată în viaţă. Locul unic din România unde “aurul” picură din pereţi

pestera sugau

În masivul Hăşmaşu Mare, pe partea din sud a Muntelui Şipot, la peste 1.600 de metri, se află o minunăţie speologică, o bijuterie săpată în calcar – Peştera Şugău.

Peştera are patru nivele, trei intrări suprapuse şi o lungime de peste un kilometru. Numele peşterii, care în ungureşte înseamnă “şoaptă”, este dat de sunetele pe care apa izvorului subteran ce o străbate le scoate când se loveşte de stânci, purtate de vântul ce se plimbă nestingherit prin galeriile grotei.

Dezvoltată într-o klippă de calcar cristalin cu intruziuni dolomitice, potrivit site-ului dedicat acestei peşteri, www.sugo.ro, acest strat petrografic are o lungime de 10 km, o lăţime de 2 km şi o înălţime care pe alocuri depăşeşte 200 m. Lungimea vizitabilă este de 1.021 m, cu o diferenţă de nivel de 67 m. Altitudinea de intrare în Galeria Principală este de 1 060 m, ieşirea fiind la 993 m. Doar o porţiune a peşterii poate fi vizitată, în alte zone fiind permis doar accesul speologilor. În peşteră, temperatura medie este de 7-9°C, cu o umiditate de peste 90% şi conţine dioxid de carbon CO2 într-o concentraţie mai mare decât cea normală.

pestera sugau

foto: sugo.ro

Renumele peşterii se datorează galeriilor strâmte, formaţiunilor şi formelor de peşteră, cum ar fi stalactite conice, stalagmite, stalactite şi stâlpi cu guler (tip buzdugan deosebit de rare), stalactite fistulare, coralite, stalactite lumânări şi altele. Sub aspect mineralogic se pot studia spectaculoasele cristalizări ale calciului în formă aragonitică, precum şi formaţiuni helictite (formaţiune calcitică ce se ramifică în toate direcţiile, neţinând cont de gravitaţie). În timpul iernii, zonele de la intrare sunt folosite de specii de fluturi (precum Scoliopterix libataix), iar în perioadele de toamnă târzie, iarnă şi în lunile reci de primăvară, peştera adăposteşte mai multe specii de lilieci, ca Plecotus auritus, Miniopterus schreibersi, Myotis myotis.

Odată ce-ai pătruns în peştera, ai senzaţia că eşti pe alte tărâmuri. Stalactite, stalagmite, forme ciudate săpate de apă şi vânt în calcarul moale, coloane ce te trimit cu gândul la impozantele temple ale demult apusului Imperiu Roman, toate compun tabloul unui spaţiu feeric. Galeria principala are săli precum Vestiarul, Sala Sfatului şi Hala Descoperirilor. În ultima dintre ele se poate vedea cu adevărat formele săpate de natură în stâncă denumite sugestiv după aspectul lor: Meduza, Delfinul, Lumea Fermecată sau Şirul de Stâlpi sau Ochiul Bufniţei.

pestera sugau

Primele tentative de explorare şi cartare de către specialişti a peşterii datează din anul 1965, atunci începând şi să fie amenajată pentru turişti. Înainte de acest moment, însă, intrarea în peşteră era extrem de greoaie, acesta fiind şi unul din motivele pentru care a durat atât de mult să fie cercetată.

„Peştera Şugău este un loc extrem de interesant atât pentru turiştii simpli, dar şi pentru speologi. Aici pot fi admirate formaţiuni care nu se mai găsesc nicăieri la noi în ţară. Foarte spectaculoase sunt stalactitile conice, un ansamblu care seamănă cu un caldelabru, dar şi stâlpii cu guler“, spune geologul Cristi Turcu.

Legenda aurului din peşteră

pestera sugau

Localnicii descoperiseră cu mult timp înainte peştera, creând multe legende în jurul ei. Una dintre ele spune că, de fapt, aceasta ar duce la un tunel ascuns în adâncul pământului care te călăuzeşte, la rândul său, spre o imensă comoară de aur. Ba chiar, potrivit poveştilor bătrânilor, din şapte în şapte ani, dacă prinzi exact momentul, din bolta peşterii ar picura aur pur.

Se spune că odată la şapte ani se umplu trei găleţi cu aur, dar până acum nimeni nu a reuşit să se îmbogăţească. Se mai spune că doar cei aleşi pot găsi aurul, iar acesta poate fi adunat odată la şapte ani, doar în vinerea dinainte de Rusalii. Nimeni nu a reuşit însă să găsească mult râvnitul aur deoarece nu se ştie când încep şi mai ales când se termină cei şapte ani.

În peşteră este prezent permanent un curent de aer care şuieră continuu fapt care a dat şi demumirea de Şugău. Cei mai superstiţioşi spun că zgomotul ar fi făcut de fapt de spiritele celor care s-au rătăcit şi au pierit în trecut în peşteră în căutare de aur.

pestera sugau

Revenind la realitate, peştera are numeroase săli, ce au fost denumite în fel şi chip, în funcţie de formele, mărimile şi localizarea lor.

Din cauza condiţiilor climatice şi biologice din interiorul său, concentraţia de dioxid de carbon din aer fiind mult peste cea normală, circuitul pentru turişti nu cuprinde decât 150 de metri din peşteră, având o durată maximă de 50 de minute. Mai mult, accesul se poate face doar cu ghizi, ce vor avea grijă să nu intraţi fără casca de protecţie cu o lanternă ataşată de ea.

Principala atracţie din peştera, vestită tot datorită legendei ce o învăluie, este Lacul Îndrăgostiţilor, aflat într-una dintre săli. Se spune că cei care vin aici şi beau din apa lacului vor rămâne îndrăgostiţi de-a pururi.

pestera sugau

foto: sugo.ro

Şi, ca să vă spunem şi cum puteţi ajunge în acest loc magic, să desenăm un mic traseu. Aşadar, trebuie să mergeţi pe DN 12, să treceţi de Miercurea Ciuc şi de Gheorgheni şi, după ce aţi văzut indicatorul ce vă anunţă că aţi ieşit din comuna Voslobeni, să faceţi dreapta pe un frumos drum forestier.

După ce observaţi că maşina nu poate merge mai departe, urmaţi cărarea marcată cu bandă albastră şi, puţin mai sus, la refugiul Şugău, vă vor întâmpina ghizii.

Peştera este deschisă până la finele lunii septembrie, zilnic între 10.00 şi 17.00, iar din octombrie poate fi vizitată doar în weekend între 10.00 şi 16.00. Vizitatorii sunt însoţiţi permanent de un ghid, iar turul este unul la lumina obscură a felinarelor şi lâmpilor. Turiştii trebuie să aibă la ei haine groase deoarece temperatura nu depăşeşte 9 grade. În interior puteţi simţi o mică presiune deoarece concetraţia de dioxid de carbon este mare. Se recomandă încălţăminte de munte deoarece în interior este şi mult noroi.

pestera sugau

În 1980, Consiliul Popular al judeţului Harghita, conform deciziei nr.12 din 14 aprilie, a declarat rezervaţia naturală Şugău pe o suprafaţă de 17 hectare. În 1995, Hotărârea nr. 13 a Consiliului judeţean Harghita stabilea din nou protecţia zonelor naturale şi a monumentelor naturii de pe zona judeţului Harghita.

Rezervaţia Naturală Şugău totalizează 18,30 ha, unde pe lângă diferite specii de răşinoase şi foioase pot fi întâlnite şi alte specii deosebit de rare din familia orhideelor: ”Papucul Doamnei” – Cypripedium calceolus (specie rară de orhidee, unică în Europa, aflată pe cale de dispariţie, ocrotită prin lege), Cephalantera rubra, Epipactis atrorubens, Epipactis helleborine, Gimnadenia conopseea, Gimnadenia adoratissima.

  • pestera sugau

  • pestera sugau

  • pestera sugau

    foto: sugo.ro

  • pestera sugau

    foto: sugo.ro

  • pestera sugau

  • pestera sugau

  • pestera sugau

  • pestera sugau
  • pestera sugau
  • pestera sugau
  • pestera sugau
  • pestera sugau
  • pestera sugau
  • pestera sugau
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

DESTINAȚII

Apeductul Secu – Reșița, un loc unic aproape neștiut nici de reșițeni

Apeductul “plutește” în aer deasupra văii râului Secu la o înălțime amețitoare

aapeductul Secu

Secu este un mic sătuc minier din județul Caraș-Severin ce aparține de municipiul Reșița. Situat la aproximativ 7 km de Reșița în apropierea satului Cuptoarea formează împreună cu acesta comuna Cuptoarea-Secul.

Potrivit unui recensământ din anul 2002 în sat mai sunt aproximativ 485 de locuitori.

În anul 1795 în zona Cuptoarea – dealul Secu s-au descoperit cărbuni, iar odată cu începerea scoaterii cărbunilor din mină s-a înființat și prima colonie minieră din zonă cu numele de Secu.

Întemeietorul micului sătuc minier poate fi considerat pe drept, reșițeanul Herglotz Georg, primul arendaș al exploatării cărbunilor care a deschis galeriile Ion Nepomuk (dupa Sf. Ion Nepomuk din Slovacia) și Sf. Gheorghe din valea Râului Alb. Dealul cu mina purtându-i și astăzi numele, se numește “Dealul Herglotz”.

Exploatarea cărbunilor s-a realizat cu mineri străini aduși din Austria – provincia austriacă “Steiermark”, din Cehia – regiunea “Zips”, Slovacia și Italia.

În 1862 a devenit o unitate administrativă nouă cu denumirea de Cuptoarea-Secul (Kuptore-Szekul în l. maghiară) prin alipirea coloniei miniere Secu la satul Cuptoarea. Din 1918 se numește Secul după ce întâi s-a numit Szekul.

Apeductul de la Secu, de lângă Reșița, este o impresionantă construcție inginerească, care a fost ridicată în perioada 1868 – 1870.

apeductul Secul
Carte poștală Apeductul Secu

Îndrăzneața construcție este formată dintr-un jgheab metalic foarte robust înălțat pe cinci stâlpi metalici zăbreliți extrem de rezistenți realizați, când te gândești la vechimea lor.

Pentru a vă face o idee asupra semeței construcții trebuie să vă imaginați că apeductul “plutește” în aer deasupra văii râului Secu pe o lungime de 210m iar înălțimea maximă este de 50 m.

Prin Apeductul de la Secu curge apă din lacul Secu spre orașul Reșița. Pe lângă apeduct trece și o linie de cale ferată minieră , foarte îngustă, cu aceiași vechime.

Dacă până aici Apeductul de la Secu nu v-a impresionat cu dimensiunile sale formidabile, cu siguranță veți rămâne surprinși să aflați că deși este o construcție metalică ce dăinuiește de aproape un secol și jumătate, nu pierde nicio picătură de apă.

Un record demn de invidiat chiar și de către inginerii construcțiilor actuale, moderne și tehnologizate, nu-i așa?

În 2014 timișoreanul Flaviu Cernescu, un amator de sporturi extreme, a uimit presa britanică, după ce a străbătut cu succes Apeductul de la Secu, pe toată lungimea sa de 210 metri la amețitoarea înălțime de 50, mergând în echilibru pe balustrada îngustă a apeductului, fără a fi asigurat.

Pentru ca dificultatea să fie şi mai mare, Flaviu Cernescu a efectuat și câteva jonglerii cu mingii de tenis în timp ce străbătea bara îngustă a apeductului în zona cea mai îńaltă.

Atenție imagini nerecomandate cardiacilor! NU încercați așa ceva dacă ajungeți să vizitați apeductul!

Iată și alte imagini ce surprind apeductul în toată splendoarea sa, postate pe youtube de către alți turiști care s-au încumetat să-l traverseze:

Împarte acest articol cu prietenii tăi dacă ți-a plăcut. Iți mulțumim!

Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

DESTINAȚII

Satul ascuns din Transilvania, un loc în care nu îți vine să crezi că e românesc

Încărcată de frumuseți naturale deosebite, peisaje care îți taie răsuflarea și sate de legendă în care timpul cumva s-a oprit în loc, Transilvania, pare a fi la orice oră din an ruptă din rai.

Dacă sunteți în căutarea unei experiențe autentice românești, în mijlocul naturii, fără a renunța însă câtuși de puțin la confortul zilelor noastre, aflați acum că acel loc de poveste există cu adevărat.

Chiar în inima Transilvaniei, undeva prin munții apuseni (munții Trascăului), lângă comuna Sălciua, cam la o oră și jumătate de Cluj, se află Raven’s Nest, un loc fantastic în care aproape nu îți vine să crezi că e la noi în țară.

Raven's Nest

Raven’s Nest. Foto: captură youtube

Ascuns într-o zonă muntoasă liniștită, departe de vânzoleala urbană, complexul Raven’s Nest este o unitate de cazare, un sătuc în miniatură, creeat pentru a oferi turiștilor momente de neuitat.

Inspirate de legendele locale, clădirile care alcătuiesc complexul turistic au fost realizate prin adaptarea și recondiționarea unor foste șuri vechi de aproape 200 de ani, datând din secolele XVIII-lea și al XIX-lea, care au fost dezasamblate și reasamblate în noua locație.

Clădirile au fost restaurate păstrând în totalitate atmosfera anilor trecuți, îmbinând perfect utilitățile moderne cu arhitectura clasică a caselor de lemn transilvănene acoperite cu paie. Este pur și simplu cel mai rustic și modern loc deopotrivă.

Împrejurimile sunt de vis. O cărare te conduce într-un loc retras din pădure unde te poți relaxa în hamac sau poți face o baie într-un jacuzzi amenajat direct în aer liber ori te poți relaxa la saună.

Terase amenajate direct pe stânci, cinema în aer liber și multe alte surprize plăcute te așteaptă în acest mic colț  de rai.

Locația este intens vizitată și nu doar de români. Stephen și Jess, un vestit cuplu de vloggeri de călătorie din Australia au realizat un clip incredibil despre ceea ce au descoperit aici.

Împarte acest articol cu prietenii tăi dacă ți-a plăcut. Iți mulțumim!

Ticu/authenticmagazin.com

 

Continue Reading

DESTINAȚII

Munții Apuseni pe lista CNN a celor mai frumoase locuri din Europa: “Sunt secretul cel mai bine păstrat din Europa de Est”

Munții apuseni

Când vorbim despre România avem uneori tendința să încurcăm țara cu (ne)realizările administrative a unor oameni ce s-au perindat ani de-a rândul la conducerea țării.

Dacă schimbăm însă punctul de vedere și privim partea plină a paharului, vom descoperi România ca țară cu o frumusețe greu de egalat. Uneori ar trebui să ne considerăm norocoși că ne-am născut pe aceste meleaguri de basm.

Sunt atâtea locuri de poveste pe care să le vizitezi în frumoasa noastră țară încât nu îți ajunge o viață să le cunoști și, am putea spune, nu am avea nevoie să călătorim niciunde în altă parte a lumii.

Dacă nu ne apreciem noi… ne apreciază alții

Un asemenea loc au descoperit cei de la CNN în momentul în care au căutat să întocmească un clasament a celor mai frumoase locuri din Europa.

CNN a inclus astfel Munții Apuseni din România pe faimoasa listă a celor mai frumoase 20 de locuri din Europa.

Munții Apuseni sunt un lanț muntos situat în partea central-vestică a țării, ce constituie sectorul nordic al Carpaților Occidentali. Cel mai înalt vârf este Vârful Bihor, din munții Bihor cu o altitudine de 1849 de metri.

Ca o particularitate adăugăm că în munții Apuseni se află mai mult de 400 de peșteri.

Vârful Bihor

Vârful Bihor (cunoscut și sub numele de Cucurbăta Mare), cel mai înalt munte din Munții Apuseni, văzut de la 50 de kilometri, din satul Josani, comuna Căbești, județul Bihor, Crișana, Transilvania, România. Foto : Flavius Ivaşca via wikimedia.org

Cum descriu reporterii CNN acest colț minunat de țară?

De la insulele norvegiene situate deasupra Cercul Arctic până la munții acoperiți de pădure din România, plaje cu nisip în Țara Galilor și lacuri înghețate din Balcani, Europa este un loc spectaculos variat”, se arată în introducerea CNN a listei, care include unele dintre cele mai multe locuri idilice de pe continent.

O parte din zona Carpaților, Apuseni sunt secretul cel mai bine păstrat din Europa de Est”, spune CNN despre Munții Apuseni din România. „Acești munți sunt izolați, cu păduri străvechi și peșteri de calcar care coboară în râuri subterane la fiecare rând. Timpul se oprește aici, cu nimic altceva de făcut, dar să respirați aerul tare cu aromă de pin și să vă bucurați de viața sălbatică din abundență. Să ascultați lupii ce vânează printre copaci și să vă bucurați de apele termale.

Vârful Curcubăta Mare 1849m, Romania

Vârful Curcubăta Mare 1849m, Romania. Foto: Larisa Birta via wikimedia.org

Iată și câteva dintre obiectivele turistice pe care “e musai” sa le vezi în Munții Apuseni:

Parcul Natural Apuseni, un cadru natural idilic unde puteți face o drumeție de neuitat. Aici veți fi răsplătit cu peisaje fascinante așa cum nu ai mai întâlnit până acum.

Peștera Urșilor, un loc unicat în România dar și în Europa datorită numărului impresionant de stalactite și stalagmite care au luat cele mai ciudate forme de animale, strigoi sau castele.

Peștera Meziad din Munții Pădurea Craiului, o grotă cu stalactite și stalagmite extrem de spectaculoase. Tot pe acest traseu puteți vizita și Peștera cu Cristale din Mina Farcu, amenajată la cel mai înalt nivel tehnologic și ecologic (prietenos cu mediul), fiind singurul loc din țară unde turiștii fără pregătire speologică pot admira rezervaţia cu cristale, celebrele discuri de Farcu şi „libelulele de cristal”.

La Remetea puteți poposi o clipă pentru a vizita biserica reformată din sec. XII.

Muzeul Etnografic La Fluturi din satul Chișcău.

Muzeul Aurului din Brad. Aici sunt expuse cele mai spectaculoase și valoroase 18 kilograme de aur nativ din lume, reprezentate din piese rare scoase din adâncurile munților, exact în formele pe care le putem vedea noi azi. Merită adăugat faptul că cea mai mare parte a aurului extras din România provine din zona Munților Apuseni.

La Țebea putem admira Gorunul lui Horea, un stejar în vârstă de 400 de ani, simbol al luptei pentru libertate.

Mai enumerăm: Roșia Montană, propusă pentru includerea în patrimoniul UNESCO, satul Bucium, Casa lui Avram Iancu și Dealul cu Melci, unul dintre cele mai bogate puncte fosilifere din România, unde putem vedea specii de moluște pietrificate, cu o vechime de peste 65 de milioane ani, iar lista continuă, noi enumerând doar în treacăt câteva dintre principalele obiective turistice din Munții Apuseni.

În încheiere apreciem că în Munții Apuseni natura este chiar la ea acasă. De la satele moților pline de tradiții seculare și până la drumețiile prin parcul natural care abundă de peșteri spectaculoase sau o călătorie în istoria “de aur” a locului: de aur la propriu, caci putem vizita Muzeul Aurului de la Brad, magia acestor locuri ne va determina să gândim de două ori înainte de a rezerva un bilet către Paris!

Contribuie și tu la promovarea acestor locuri minunate din țara noastră și împarte acest articol cu prietenii tăi.

Conu Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

Trending