Vaticanul a eliberat un manuscris vital pentru istoria românilor. Personajul cheie: Vlad Ţepeş

Un manuscris din secolul al XV-lea, despre viaţa lui Vlad Ţepeş, deţinut de Vatican, a fost scos la lumină recent de un istoric din Dâmboviţa, scrie „Adevărul Târgovişte”. Documentul, care este încă în curs de traducere din limba latină în română, este scris de episcopul Niccolo de Modrussa, un trimis special al Papei Pius al II-lea, însărcinat cu anchetarea lui Vlad Ţepeş, după arestarea acestuia de către Matei Corvin, şi are peste 200 de pagini.

Episcopul vorbeşte despre „Atacul de Noapte” şi despre rana la cap căpătată de Vlad în acest atac, dar îl prezintă pe voievod ca pe un conducător aprig şi neînfricat, care era mereu în prima linie a oştirii sale.

Vlad Ţepeş, sau „Dracula” cum este mai cunoscut în Occident este, cu siguranţă, una dintre cele mai notorii personalităţi autohtone. Poveştile despre pedepsele dure aplicate celor care nu respectau legea, precum trasul în ţeapă, au făcut înconjurul lumii. Recent, istoricul Vasile Lupaşc, din Târgovişte, a reuşit să obţină un manuscris din bibliotecile de la Vatican, în care un călugăr, pe numele său Niccolo de Modrussa, scrie destul de amplu despre Vlad Ţepeş, despre acţiunile lui, dar şi despre motivaţiile lui politice şi militare. Lucrarea se numeşte „Despre războaiele goţilor”.

„Lucrarea are 215 pagini. E foarte importantă pentru noi, istoricii, pentru că e scrisă de un om care a stat faţă în faţă cu Vlad Ţepeş şi care, după această întâlnire, prin această carte, îşi manifestă un interes deosebit faţă de istoria românilor. Autorul, trimisul Papei din acele vremuri, porneşte în analiza lui chiar de la daci, vorbind despre aceştia, despre Zamolxis. Lucrarea este una dintre foarte puţinele cărţi medievale despre viaţa românilor. Se vorbeşte destul de amplu despre Vlad Ţepeş, despre acţiunile lui, despre motivaţiile lui politice, toate prin prisma unui personaj celebru de atunci, scriitor al Papei, care l-a cunoscut direct”, spune Vasile Lupaşc.

„Povestea manuscrisului este mai lungă. Vlad Ţepeş îl învinge pe Mahomed. Matei Corvin a primit, atunci, bani de la Papă şi de la Occident ca să lupte alături de Vlad, împotriva otomanilor, dar nu a venit. Atunci, călugărul Niccolo de Modrussa a trebuit să vină să ancheteze şi să afle dacă Vlad a trădat sau dacă Corvin a cheltuit banii în alte scopuri, fără să-şi respecte legământul. Practic, asta a şi făcut trimisul Vaticanului, care şi-a scris, ulterior, toate însemnările acelei experienţe cu Ţepeş”.

Cu toate acestea, manuscrisul ar putea denatura adevărul despre Vlad Ţepeş şi despre istoria de atunci, pentru că autorul era cunoscut ca un anti-ortodox înrăit.

„Trebuie să fim atenţi cu acest manuscris, pentru că e scris de un trimis al Papei Pius al II-lea, care era ştiut ca un anti-ortodox convins. Omul a venit cumva cu o preconcepţie despre Vlad Ţepeş şi despre ortodocşi. Încă nu pot spune acest lucru foarte clar, va trebui să studiez foarte în amănunt documentul pe care l-am obţinut, dar, ca orice document, el trebuie verificat şi prin prisma unei logici a istoriei şi prin comparaţie cu alte documente. Doar pentru că lucrarea este veche, nu trebuie să o luăm ca literă de lege”, adaugă istoricul Vasile Lupaşc.

În mediul academic, mai spune istoricul, există o variantă tipărită a scrierilor lui Niccolo de Modrussa, însă lucrarea despre care vorbim conţine şi o serie de însemnări pe marginea textului notat de călugăr, care nu apar în nicio altă variantă tipărită.

„Se ştia despre acest manuscris, doar că existau două variante. Prima este varianta tipărită şi făcută publică, care a şi în mediul academic. Apoi, este manuscriscul de faţă, care nu a fost adus niciodată în România, nefiind dat până acum de Vatican. Despre varianta tipărită la care au avut acces academicienii se spune că nu ar fi adevărată, din motivul enunţat mai devreme, că exista acea luptă între catolici şi ortodocşi”, spune Lupaşc.

Istoricul mai susţine: „Se spune, totodată, că este o variantă foarte prelucrată spre avantajul catolicilor. E un document conteporan cu Vlad Ţepeş. Călugărul a scris acele rânduri după ce s-a întâlnit cu Ţepeş, de asta e foarte important să traducem tot manuscrisul şi să îl studiem cu atenţie (lucrarea este dată spre traducere completă în aceste zile – n.r.), pentru că, pe marginea lui, sunt foarte multe însemnări care nu apar în ediţia tipărită. Mă interesează ce a simţit omul acela când l-a cunoscut pe Ţepeş, care au fost primele sale impresii, ce l-a făcut pe el să scrie despre români, nu doar despre domnitor”, dezvăluie istoricul din Târgovişte, care, din decembrie 2014, când a primit manuscrisul, şi până acum, a reuşit doar să citească sumar, în latină, lucrarea.

Trei ani i-au trebuit lui Vasile Lupaşc ca să reuşească să pună mâna pe manuscrisul de la Vatican, pe care l-a primit doar în foto-copie.

„A fost greu să-l obţin prin prisma faptului că a durat trei ani. De ce? Se ştia de manuscris, că e în biblioteca Vaticanului la un anumit număr de ordine. Am scris acolo şi mi-au spus că numărul acela nu e există. Şi aveau dreptate. De la ultimul om care citise manuscrisul, lucrarea a fost mutată în altă parte şi, totodată, fusese schimbat numărul de înregistrare. Atunci, un prieten din Ministerul Învăţământului Italian m-a ajutat şi l-am localizat. După ce l-am localizat, a trebuit să fiu verificat, pentru că astfel de cărţi nu se dau oricui. Trebuie să ai o preocupare anumită care să justifice solicitarea ta. Altfel, fiecare om ar cere cărţi şi în bibliotecile din Roma, în cea a Vaticanului, ar fi turism, ceea ce nu e bine nici pentru cărţile vechi, nici pentru manuscrise, pentru nimic”, crede istoricul.

După traducerea completă a manuscrisului, care ar putea dura două luni, Vasile Lupaşc va dona o copie a acestuia Muzeului de Istorie din Târgovişte şi alta Universităţii „Valahia” din Târgovişte.

Alţi istorici spun că ceea ce a scris Niccolo de Modrussa, referitor la întâlnirea cu Ţepeş, a fost publicat până acum, iar cel care a tradus scrierile sale pentru România a fost Şerban Papacostea, în 1966.

„Trebuie să aşteptăm traducea corectă din limba latină a acestei lucrări obţinute acum de la Vatican, punerea ei în circulaţia ştiinţifică, iar concluziile le vor trage istoricii. Lucrarea aceasta este scrisă la influenţa unor cercuri, în care imaginea lui Vlad a fost ponegrită systematic”, susţine Florin Petrică, istoric în cadrul Complexului Naţional Muzeal „Curtea Domnească” din Târgovişte.

Specialistul mai explică faptul că, din ceea ce se ştie până acum, „Niccolo a stat de vorbă şi cu oştenii români, care au spus numai lucruri bune despre domnitor. I-au reliefat vitejia, faptul că nu a fost ajutat de către regele maghiar, faptul că Ştefan cel Mare a atacat Cetatea Chiliei, care aparţinea Ţării Româneşti. Şi aceste lucruri au fost reliefate de călugăr, dar tenta principală a fost denigrarea lui Vlad Ţepeş, pentru că Papa Pius al II-lea, iniţiatorul unei cruciade anti-otomane, a văzut în Ţepeş un domnitor ortodox şi l-a culpabilizat de numeroasele crime pe care acesta le-ar fi săvârşit: trageri în ţeapă, ucideri de femei, de prunci. Lucruri care contrazic alte povestiri despre Vlad Ţepeş”.

Vasiel Lupaşc s-a născut la 28 aprilie 1974 în Bacău. A terminat Facultatea de Istorie-Geografie din cadrul Universităţii Valahia din Târgovişte. În scrierile sale reuşeşte în mod fericit să îmbine studiile din cele două domenii, conturând o lume a vechilor războinici clară, convingătoare şi mai ales palpitantă.  Istoricul a fost căutat de o casă de producţie de la Hollywood pentru realizarea unui documentar despre viaţa lui Vlad Ţepeş. Lupaşc este autorul romanului „Răstingnit între cruci”, al unei cărţi pentru copii ce prezintă viaţa lui Vlad Ţepeş, dar şi a trei cărţi audio în lectura actorilor Marcel Iureş şi Mircea Albulescu. Mai mult pe adevarul.ro