Mii de cercuri de vegetație, au răsărit aparent din senin, pe un pământ în care nu crește nimic. Bizarele “cercuri magice”, cum au fost ele denumite, au fost descoperite în iarba groasă a deșertului Namib.
Deșertul Namib este un deșert în sud – vestul Africii, întinzându-se de-a lungul coastei Oceanului Atlantic a Namibiei și Angolei pe 1.200 km (lățime circa 60 km), având zone cu dune înalte de până la 150m. Potrivit wikipedia.org, numele său în limba indienilor înseamnă “locul ce nu există”. Numele Namib vine de la un zeu al furtunilor și trăznetelor, zeu pe care băștinașii îl considerau foarte puternic.
Aceste formațiuni circulare care cresc ce cresc și apoi dispar brusc au produs tot felul de explicații fantastice.
Unii cred cu tărie că acestea au apărut deoarece OZN-uri ar fi aterizat acolo, sau că ar fi produsul respirației toxice a unui dragon subteran ori amprenta unui Zeu. Pe lângă toate aceste explicații paranormale există și explicații științifice pentru acest fenomen bizar.
Insecte și plante care concurează pentru resurse
După ani de dezbateri asupra cauzelor ce determină apariția acestor forme bizare de pământ, un nou studiu publicat in revista Nature sugerează ca este nevoie de o combinație perfectă a două forțe naturale pentru a face ca cercurile stranii să se producă.
Noile rapoarte științifice arată că ecologiștii au folosit simulări pe calculator pentru a explica apariția cercurilor. Acestea au combinat efectele grupurilor de termite de nisip care mănâncă rădăcini și care concurează subteran pentru resurse, cu ideea unor plante cu auto-organizare care concurează deasupra solului pentru apă.
“Cerc Magic” în Deșertul Namib. Foto: Jen Guyton
Acestea sunt cele mai vehiculate teorii sugerate de cercetători. Ipoteza termitelor a apărut în 2013, iar sugestiile despre plante au fost îmbrățișate de mass-media în 2014. Dar nici unul nu a putut explica singur fenomenul “cercurilor magice”.
Cu toate acestea, combinația prezentată în simulările create de Corina Tarnita și echipa ei de la Universitatea Princeton sugerează că cele două procese împreună creează tipare care imită cel puțin unele dintre cele găsite în deșertul Namib. Așa cum Juan A. Bonachela, profesor asistent la Universitatea din Strathclyde și co-autor al noului studiu, a declarat pentru Gizmodo:
“Doar prin luarea în considerare a interacțiunii dintre termite și autoorganizarea vegetației putem obține o descriere atât de cuprinzătoare a principalelor proprietăți raportate pentru “Cercurile Magice”. Noi oferim o explicație plauzibilă pentru modul în care acestea și alte modele de vegetație obișnuite apar, care [include] ceea ce se credea că sunt explicații reciproc exclusive pentru sistem“.
“Cercurile Magice” au un diametru cuprins între 1,83 și 35 de metri. Un studiu al lui Walter R. Tschinkel în anul 2012 a constatat că “durata de viață” a cercurilor mici este de aproximativ 24 de ani, iar pentru cele mai mari de 43-75 de ani. Ele se găsesc cel mai adesea pe marginea estică a deșertului Namib din Africa de Sud-Vest. Sunt ușor de observat atât pe teren, cât și din aer, iar numărul lor este de ordinul sutelor de mii. Tschinkel constata, în 2012, că așa-zisele cercuri magice se întind din sudul Angolei și până în nordul Africii de Sud oriunde este sol nisipos, iar precipitațiile sunt între 50 și 100 mm pe an.
Studentul absolvent Jen Guyton colectează date despre “cercurile magice”. Foto: Tyler Coverdale
Miturile orale ale poporului Himba, un grup pastoral care locuiește în Namibia și Angola, au explicat cercurile misterioase ca fiind amprentele lăsate de zeul Mukuru, strămoșul lor original. Ghidurile turistice, pe de altă parte, au promovat legenda că cercurile sunt create de respirația otrăvitoare a unui dragon subteran. O altă teorie afirma că locul cercurilor ciudate este, probabil, un loc de aterizare al OZN-urilor.
Tarnita a declarat pentru The Guardian că cercetătorii nu cred că simularea lor poate explica toate cercurile magice, deși “obținem o descriere mult mai completă a tiparelor” prin combinarea efectelor termitelor simulate cu cele ale plantelor competitive.
Alți cercetători au pus la îndoială rezultatele simulărilor pe calculator, susținând că aproximarea cantităților de precipitații și durata de viață a coloniilor de termite nu sunt suficient de precise.
Cu toate acestea, s-a sugerat că această cercetare ar putea fi utilă în explicarea altor cercuri din lume – cum ar fi Heuweltjies din Africa de Sud și cercuri din Australia.
Conu Ticu/authenticmagazin.com
