Connect with us

CALEIDOSCOP

Motivele pentru care mayașii erau o civilizație sofisticată și impresionantă

Primul joc de minge organizat în istorie a fost organizat acolo de mayași

chichen_itza_3

În ultimele decenii, civilizația mayașă ne-a capturat profund interesele și imaginația. Generații de exploratori curioși s-au aruncat cu capul înainte în junglele adânci ale Americii Centrale și au descoperit orașe îngropate, piramide remarcabile, mistere spirituale și minuni astronomice și matematice care au făcut ca fascinația noastră pentru această cultură antică să crească.

Au lăsat în urmă o arhitectură complicată, o bucătărie unică și limbi care au avut un impact extraordinar asupra lumii noastre moderne. Cu toate acestea, cu cât ne scufundăm mai adânc în universul Mayaș, cu atât mai obscură este viziunea noastră despre asta.

După ani de cercetări și săpături, istoricii nu reușesc încă să ne spună cine erau acești oameni, de unde au venit și cum s-a prăbușit marele lor imperiu. Cu toate acestea, puținul pe care l-am învățat arată că Mayașii erau o civilizație impresionantă, sofisticată și minunată.

vas mayaș

Ei au organizat pentru prima dată “Jocul cu mingea” 

Când ne gândim la sport, printre primele lucruri care ne vin în minte sunt jocurile cu mingea, cum ar fi fotbalul și baschetul, majoretele și spectacolele scumpe. Rareori ne gândim la originile acestor jocuri organizate, care datează de mii de ani în regiunile subtropicale din America Centrală.

Fanii sportului de azi nu au nimic în comun cu Mayașii. Acești oameni au fost serioși în privința jocurilor lor, serios spre mortal. Meciurile lor erau concursuri pe viață și pe moarte însoțite de ritualuri religioase complexe.

Parcul Național Tikal din Guatemala, cel mai mare sit excavat din întregul continent american, găzduiește cinci terenuri antice care datează de mai bine de 3000 de ani. Cercetătorii consideră că primul joc de minge organizat în istorie a fost organizat acolo de mayași.

Uitați de medalii de aur și de contracte de milioane de euro – Mayașii au concurat pentru dreptul lor de a trăi. Echipa câștigătoare își păstra viața, iar echipa pierzătoare era sacrificată zeilor trebuind să-și petreacă veșnicia în lumea de dincolo.

Jucătorii purtau la gât mici coliere din jad și pe corp mici bucăți de protecție din piatră, pictate cu fețe înfricoșătoare. Astfel echipați intrau în niște curți din piatră, încercând să câștige victoria. În timpul jocului foloseau o minge de cauciuc grea de opt kilograme cu un craniu uman în centrul său.

Jocul consta în a împinge această minge extrem de grea în jurul curții fără să o atingă cu mâinile, apoi să o treacă printr-un mic inel ca un coș de baschet. Aceasta era o minge serioasă!

Au dezvoltat unele dintre produsele alimentare preferate de lumea civilizată azi

O mulțime de alimente preferate astăzi au fost dezvoltate în lumea antică de civilizația Maya. De exemplu, mayașii au fost primii care au scos semințele de cacao și le-au transformat în ciocolată fierbinte. Nu au făcut baruri M & M sau Snickers, nici nu au adăugat lapte sau zahăr pentru a face ca gustul de cacao să fie mai dulce.

În schimb, ei au băut ciocolata în cadrul ceremoniilor religioase. Mayașii au văzut în cacao un fruct sacru trimis  lor de zei și era chiar folosit ca monedă. Când spaniolii au ajuns în America Centrală, au adaptat băutura și au adăugat zahăr și lapte pentru a-l face mai gustos.

Ei au fost, de asemenea, responsabili pentru alte alimente populare azi, cum ar fi guacamole, tortilla de porumb, micheladas, și tamales.

cacao-pod

Au fost primii care au folosit sclipici pentru a face ca templele lor să strălucească 

În 2008, oamenii de știință au descoperit urme mari de mica, un material strălucitor, analizând un templu Mayaș din Honduras. Se crede că ei au pictat templele lor sacre cu mica, pentru a le face să strălucească la soare. Vopseaua cu mica dădeau clădirilor lor sfinte o apariție mistică în timpul zilei.

grosser_tempel_in_palenque

Au construit piramidele pentru a reflecta evenimente astronomice 

Mayașii au fost probabil cei mai avansați astronomi în timpul lor. Multe dintre structurile lor uimitoare, cum ar fi templul lui Kukulcan, au fost construite doar pentru a ilustra evenimentele astronomice.

În timpul echinocțiilor, o umbră numită șarpe se înclină într-o mișcare de șarpe de-a lungul uneia dintre scările templului. Acest efect este cauzat de unghiul soarelui și cum lumina atinge terasele clădirii.

La templul Chichen Itza, scara din față a clădirii marchează poziția cea mai nordică a lui Venus. Colțurile clădirii se aliniază de asemenea poziției soarelui în timpul solstițiului de vară și al solstițiului de iarnă.

chichen_itza_3

Au dezvoltat conceptul de zero 

În timp ce mulți istorici cred că ideea de zero a apărut inițial în Babilonia, mayașii au dezvoltat-o ​​independent în timpul secolului al IV-lea. Zero a fost reprezentat ca un glif în formă de coajă.

maya.svg

Au construit o mare civilizație în mijlocul pădurii tropicale 

Unul dintre cele mai interesante lucruri despre Mayași este modul în care au reușit să construiască, să dezvolte și să susțină o mare civilizație în mijlocul pădurii tropicale. Alte civilizații mari au construit de obicei marile lor imperii în climat uscat, unde sistemele de gestiune centralizată au constituit fundamentul orașelor lor.

Mayașii au profitat de resursele naturale ale zonei, cum ar fi calcarul, sarea și roca vulcanică, și au reușit să se dezvolte în acest loc în ciuda climatului instabil.

nakbe

1 Comment

1 Comment

  1. tony

    aprilie 17, 2019 at 6:12 pm

    Dacii bateau o minge facuta din trente cam 3-4000 de ani inaintea mayasilor, asa ca si sportul rege tot de la noi se trage

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

CALEIDOSCOP

“Mărul morții”, cel mai otrăvitor copac din lume

Nu mâncați, nu atingeți și nici măcar nu inspirați aerul din jurul arborelui Manchineel

Machineel tree - fruit

Cunoscut ca fiind cel mai periculos copac din lume, acesta se găsește de-a lungul plajelor de nisip și mangrovelor din climatele tropicale care se întind de la Florida la Caraibe și până în anumite părți din America Centrală și de Sud.

Denumit arborele Manchineel (Hippomane mancinella) este o specie de plantă cu flori din familia Euphorbiaceae.

Otrava Manchineelului

Conchistadorii spanioli l-au numit “manzanilla de la muerte, „micul măr al morții”. Aceasta se referă la faptul că manchineelul este unul dintre cei mai toxici arbori din lume.

Florile mici verzui sunt urmate de fructe, care au un aspect similar cu mărul, sunt verzi sau galbene verzui când sunt coapte. Fructul este otrăvitor, la fel ca orice altă parte a copacului.

Arborele are o sevă alb-lăptoasă care conține numeroase toxine și poate provoca vezicule. Seva este prezentă în fiecare parte a copacului: scoarță, frunze și fructe.

Toate părțile copacului conțin toxine extrem de puternice. Seva sa alb – lăptoasă conține phorbol și alți iritanți ai pielii, producând dermatită alergică foarte puternică la simplul contact.

Adăpostitul sub copac în timpul ploii, provoacă vezicule ale pielii prin simplul contact cu apa. Chiar și o mică picătură de ploaie contaminată cu substanța lăptoasă din el va provoca iritații ale pielii.

Seva de machineel, este deasemenea, cunoscută pentru deteriorarea vopselelor de pe mașini. Arderea unor părți ale copacului poate provoca leziuni oculare dacă fumul ajunge la ochi.

Până și simpla inhalare a fumului sau a aerului umed din preajma copacului poate provoca iritații puternice la nivelul plămânilor.

Contactul cu seva sa lăptoasă (latex) produce dermatită buloasă, cheratoconjunctivită acută și eventual defecte epiteliale corneene mari.

“Mărul otrăvit”

Machineel tree - fruit
Fructe și frunziș de Manchineel la Cabo Blanca, Peninsula Nicoya, Costa Rica.
[foto: Hans Hillewaert /CC BY-SA 3.0]

Deși fructul ce seamănă cu un măr, este potențial fatal dacă este consumat, nu au fost raportate încă astfel de cazuri în literatura modernă.

Ingerarea poate produce gastroenterită severă cu sângerare, șoc și suprainfecție bacteriană, precum și potențialul compromiterii căilor respiratorii datorate edemului.

Când este ingerat, fructul este la început dulce – plăcut , cu un sentiment ciudat de piper ce progresează treptat către o senzație de arsură și strângere a gâtului.

Simptomele continuă să se înrăutățească până când pacientul abia mai poate înghiți alimente solide din cauza durerii chinuitoare și a senzației de sufocare.

În unele părți ale ariei sale, mulți copaci sunt însoțiți de semne de avertizare, de exemplu în Curaçao sunt marcați cu un „X” roșu pe trunchi pentru a indica pericolul. În Antilele Franceze copacii sunt adesea marcați cu o bandă roșie pictată la câțiva metri deasupra solului.

Do not touch the Manchineel!
Semn de avertizare pentru arborele Manchineel. [Photo: Scott Hughes/CC BY-SA 2.0)]

În trecut caraibienii otrăveau rezervele de apă ale dușmanilor cu frunze de machineel. Exploratorul spaniol Juan Ponce de León a murit la scurt timp după o rană suferită în lupta cu Calusa din Florida, lovit fiind de o săgeată care fusese otrăvită cu sevă de manchineel.

În ciuda pericolelor inerente asociate cu manipularea acestuia, copacul a fost folosit ca sursă de lemn de către producătorii de mobilă din Caraibe de secole. Trebuie tăiat și lăsat să se usuce la soare pentru a îndepărta seva.

Împarte acest articol cu prietenii tăi dacă ți-a plăcut. Iți mulțumim!

Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

CALEIDOSCOP

Ce s-ar întâmpla dacă omenirea ar detona bomba atomică în spațiu?

The Effect of Nuclear Weapons, Departamentul Apărării al SUA, publicat de Comisia pentru Energie Atomică, iunie 1957

atomic bomb

Atunci când o armă nucleară este detonată aproape de suprafața Pământului, densitatea aerului este suficientă pentru a atenua radiația nucleară (neutroni și raze gamma) într-un asemenea grad încât efectele acestor radiații sunt în general mai puțin importante decât efectele exploziei și ale radiației termice.

Mărimile relative ale efectelor radiației explozive, termice și nucleare sunt prezentate în figura 1 pentru o armă de fisiune nominală (20 kilotoni) la nivelul mării.

Fig. 1 – Efectele armei nucleare la suprafață (20 KT)

Porțiunile solide ale celor trei curbe corespund unor niveluri semnificative de intensitate a exploziei, termice și nucleare. Suprapresiunile explozive vor distruge majoritatea structurilor.

Intensitățile termice vor produce arsuri grave persoanelor expuse. Dozele de radiații nucleare cuprinse între 500 și 5.000 de roentgen sunt necesare pentru a produce moarte sau incapacitate rapidă la oameni.

EFECTELE ARMELOR NUCLEARE ÎN SPAȚIU

Dacă o armă nucleară este explodată în vid, cum ar fi spațiul cosmic, complexitatea efectelor sale se schimbă drastic.

În primul rând, în absența unei atmosfere, explozia în sine dispare complet. Cu alte cuvinte forma clasică de ciupercă în urma detonării nu se mai formează.

În al doilea rând, dispare și radiația termică, așa cum este definită de obicei. În lipsa aerului pentru încălzirea valului de explozie radiația de frecvență emisă de arma în sine este mult mai mare.

În absența atmosferei, radiațiile nucleare nu vor suferi nici o atenuare fizică și singura degradare a intensității va apărea din reducerea ei odată cu distanța.

Ca urmare, gama dozelor semnificative va fi de multe ori mai mare decât este în cazul unei detonări la nivelul mării.

Cu astfel de arme, razele letale provenite din radiațiile nucleare în spațiu, se pot întinde pe sute de mile. Înțelesul unor astfel de raze letale uriașe într-un posibil război spațial viitor nu poate fi acum evaluat.

Cu toate acestea, pare clar că vehiculele de luptă spațială cu echipaj, cu excepția cazului în care este posibilă o protecție puternică, vor fi considerabil mai vulnerabile la armele nucleare decât omologii lor fără pilot.

Împarte acest articol cu prietenii tăi dacă ți-a plăcut. Iți mulțumim!

Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

CALEIDOSCOP

“Mierea Fermecată”, cea mai scumpă miere din lume: Costă 5000 EUR/kg

Curiozități din apicultură

mierea fermecata

Uneori ne deranjează când bâzâie pe lângă noi în parc sau la picnic, alteori ne bucurăm că există, pentru că datorită lor putem savura delicioasa şi hrănitoarea miere.

Nu conștientizăm însă câtă trudă se află în spatele acestui “elixir”. O muncă colosală depusă de micuțele albine, demne de toată lauda și admirația și fără de care, lumea așa cum o știm noi, nu ar exista.

În cele ce urmează vă prezentăm câteva curiozități din apicultură care cu siguranță vă vor capta atenția:

1. O albină recoltează la un zbor cca 15 mg polen, astfel pentru 1 kg de polen ar trebui să efectueze cca 67 000 de zboruri.

2. Albinele bat din aripi de peste 11000 de ori pe minut.

3. Viteza maxima de zbor a unei albine este de 70 Km/h.

4. Cea mai „bătrână” albină cunoscută de cercetatori are 100 de milioane de ani. Este conservată în chihlimbar și a fost descoperită în Myanmar (Birmania).

5. Ca să culeagă 1 kg de miere, o albină ar trebui să cerceteze 2-5 milioane de flori și să parcurgă o distanță egală cu ocolul pământului.

6. Durata de viață a matcii este de 50-60 de ori mai mare decât a albinei lucrătoare.

7. O albină este de 20 de ori mai puternică decat un cal.

8. Trântorii nu pot culege nectarul din flori, pentru că au trompa prea scurtă. De aceea ei se hrănesc cu ce aduc albinele în stup – de aici și numele popular de “trântor” (care stă degeaba).

9. Albinele pot fi folosite pentru a detecta minele terestre.

10. Mierea de albină nu expiră niciodată.

11. Mierea ajută la echilibrarea fizică și psihică, înlăturând oboseala.

12. Cea mai scumpă miere din lume costă 5000 EUR/kg. Provine dintr-o pesteră din Turcia (Valea Saricayir), de la o adâncime de 1800 m și este supranumită “Mierea Fermecată”.

Împarte acest articol cu prietenii tăi dacă ți-a plăcut. Iți mulțumim!

Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

Trending