La 27 ianuarie 1834 se năștea chimistul rus Dimitri Ivanovici Mendeleev, în Tobolsk, Siberia, fiind ultimul dintre cei 14 copii ai lui Ivan Pavlovici Mendeleev şi al Mariei Mendeleeva.
Mendeleev, este cel care a descoperit legea periodicităţii şi a ordonat în 1869 elementele chimice într-un tabel numit sistemul periodic al elementelor, care-i poartă numele.
În 1849, familia Mendeleev, al cărui statut social şi situaţie materială decăzuseră considerabil din cauza morţii tatălui, se mută la Sankt Petersburg, unde tânărul de numai 16 ani intră la Institutul Pedagogic din Sankt Petersburg.
După terminarea acestuia, în 1855, este diagnosticat cu tuberculoză, ceea ce determină mutarea sa în Peninsula Crimeea, într-o zonă recunoscută pentru valenţele terapeutice ale aerului său sărat, esenţial în tratamentul tuberculozei. Acolo, predă ştiinţe la gimnaziul local pentru un an. După completa sa însănătoşire, se reîntoarce total refăcut la Sankt Petersburg (în 1856).
După ce a absolvit Institutul Pedagogic Central din Sankt Petersburg, Dimitri a plecat timp de doi ani să facă cercetări la Paris şi Heidelberg, întorcându-se în 1861 la St Petersburg, unde a devenit profesor de chimie generală, în 1867.
A început să scrie un manual de chimie anorganică, „Principiile chimiei”, pe care ulterior l-a publicat în numeroase ediţii şi limbi. Organizându-şi materialul pentru lucrare, Mendeleev a grupat elementele în capitole, în funcţie de valenţa acestora. În timp ce se află în Germania, Mendeleev a aflat despre masele atomice ale lui Cannizzaro şi le-a utilizat pentru a aranja elementele în ordine crescătoare.
Dimitri Mendeleev a fost primul savant care a făcut un tabel periodic foarte asemănător cu cel actual. El a aranjat elementele într-un tabel ordonat de masa atomică, care este corespunzătoare cu masa molară știută în prezent.
Tabelul periodic al lui Mendeleev din 1871. Domeniu public
Beneficiile științifice ale tabelului lui Mendeleev
Mendeleev a prezis descoperirea unor noi elemente și a lăsat spații libere în tabel pentru acestea, pe care le-a numit eka-siliciu (germaniu), eka-aluminiu (galiu) și eka-bor (scandiu). În acest fel, tabelul periodic era perfect armonizat.
Mendeleev a indicat faptul că masele atomice ale unor elemente erau incorecte.
A prevăzut variații de la ordinea dată de masa atomică.
Neajunsuri ale tabelului lui Mendeleev
Tabelul său nu includea niciunul dintre gazele nobile, care au fost descoperite ulterior. Acestea au fost adăugate mai târziu de către Sir William Ramsay ca Grupa 0, fără a deranja însă conceptul de bază al tabelului periodic.
Nu se putea desemna o singură poziție pentru hidrogen în tabelul periodic. Hidrogenul poate fi plasat fie în grupul metalelor alcaline, fie în cel al halogenilor.
A creat patentul clasic al votcii rusești, cu 40% alcool.
În ultimii săi ani de activitate profesională, a creat patentul clasic al reţetei de vodcă rusească cu 40% alcool. Dar printre contribuţiile sale târzii, mult mai importante, se numără şi studierea câmpurilor petrolifere din Rusia şi contribuţia sa semnificativă la crearea primelor rafinării ruseşti.
Potrivit wikipedia.org, a murit de gripă, pe 20 ianuarie 1907 la vârsta de 73 de ani, în Sankt Petersburg. Elementul chimic numărul 101 îi poartă numele: mendeleeviu. De asemenea un crater de pe Lună a fost numit după numele său, Mendeleev.
Deşi a fost nominalizat la premiul Nobel de două ori, în 1905 şi 1906, Comitetul Nobel a considerat că descoperirea lui Mendeleev, tabelul periodic, este mult prea cunoscută în epocă şi nu mai reprezintă o noutate. Practic, Mendeleev a devenit victima propriului succes.
