Glycine hispida, cunoscută sub numele de soia, este originară din China, iar marii ei producători sunt China, Coreea, Japonia, India și S.U.A. În țările asiatice se consumă aproape 7-8 milioane de tone de soia pe an.

În prezent soia se cultivă pe scară largă în mai toată Europa și chiar și în țara noastră existând specii aclimatizate pentru condiții climatice tot mai nordice.

Valoarea ei este inestimabilă și poate încă insuficient cunoscută. Soia conține în partea sa protidică toți amino-acizii esențiali și nu conține substanțe purinice, un fapt deosebit de important, deoarece nu duce la formarea acidului uric, situând-o astfel printre alimentele ideale.

Iată și câteva argumente în acest sens. Dupa ouă care conțin 3,7 % lecitină, soia ocupă locul 2, cu 2,5%, hrănind astfel celula nervoasă și prevenind degenerarea celei hepatice.

Dintre zaharuri, conține stadrioză și arahinoză, ceea ce o face perfect utilizabilă, fără efecte nocive, și pentru diabetici.

În privința substanțelor minerale utile organismului, soia deține de 7 ori mai multe decât laptele, de 5 ori mai mult decât carnea și ouăle, de 3 ori mai mult decât făina de grâu și de 2 ori mai mult decât celelalte leguminoase.

Singurul inconvenient ar fi acela că fiind mai tare decât fasolea, necesită un timp îndelungat de fierbere, cam 4 ore în oale obișnuite și 30-40 de minute în oale sub presiune.

O jumătate de kilogram de soia conține conține grăsimi și proteine cât 3,75 de litri de lapte nedegresat sau cât 27 de ouă. Dacă pe parcursul unei zile putem putem include în dieta noastră 500 gr. de soia, este imposibil, în schimb, să ingurgităm o asemenea cantitate de lapte sau ouă.

Sub aspect terapeutic, este alimentul ideal al unei diete zilnice pentru bolnavii care suferă de tuberculoză, anemie, boli infecțioase, cancer, afecțiuni renale, dermatoze, litiaze renale și vezicale, reumatism, hipertensiune, angină pectorală, ateroscreloză și pentru cei cu regim fără sare.

În afecțiunile colibacilare, printr-o alimentație exclusiv bazată pe făină de soia integrală, în 24 de ore, urina puternic acidă, datorita infecției, devine alcalină, deci are un efect rapid și aproape incredibil.

La copiii astmatici sau care suferă de eczeme și infecții cronice (limfatice), li se poate înlocui laptele clasic de vacă cu laptele de soia dar numai sub control medical.

Va propunem în cele ce urmează, două rețete pentru a prepara acest aliment dietetic extraordinar:

lapte de soia

Lapte de soia. Foto bigfatcat/pixabay

Friptură de soia

Se amestecă o cană de făină de soia, cu două căni de apă și o cana de pesmet sau miez de pâine rece uscată.

Se omogenizează bine prin frecare și se adaugă o ceapă tăiată felii subțiri, o linguriță de măghiran, 1 linguriță de cimbru, sare gemă(după gust), 1 lingură de ulei, 1 cartof ras.

Se toarnă compoziția într-o formă alungită și se coace la cuptor timp de o oră.

Pentru crochete de soia, se procedează la fel, fără a se pune însă ulei iar cantitatea de apă este ceva mai mică.

Soia-crocant

Se fierb boabele de soia sub presiune aproximativ 15 minute, sau 30 de minute sub presiune normală, dupa care se strecoară și se pun într-o tavă.

Se condimentează după preferințe cu sare și alte arome, apoi se dau la cuptor. Se verifică starea lor din când în când, iar după ce au devenit crocante se consumă ca atare. Sunt foarte plăcute la gust și… foarte sănătoase!

Conu Ticu/authenticmagazin.com