Connect with us

SĂNĂTATE

Aceste trucuri psihologice vor determina oamenii să vă placă imediat. Funcționează garantat!

prietenie

Foarte mulți oameni reușesc să-și facă noi prieteni sau să-și găsească jumătatea extraordinar de ușor, în mod natural.

Din păcate nu pentru toți semenii noștri este la fel de facil să lege noi prietenii. Mulți oameni sunt nevoiți să facă mari eforturi pentru a se face plăcuți în fața celorlalți. Cu toate acestea de foarte multe ori continuăm să rămânem “invizibili”.

Pentru a vă ajuta în acest sens, am studiat câteva trucuri psihologice și am descoperit câteva strategii susținute de știință care vor determina oamenii din jur să vă placă și să închegați astfel noi prietenii și relații foarte ușor.

1. Imitați-i pe cei din jur

Această strategie se numește mirroring (oglindire) și implică subtil imitarea comportamentului celeilalte persoane. Când vorbiți cu cineva, încercați să îi copiați limbajul corporal, gesturile și expresiile feței.

În 1999, cercetătorii de la Universitatea din New York au studiat efectul “cameleonului”, care apare atunci când oamenii își mimează reciproc comportamentul în mod inconștient și au descoperit că imitația facilitează plăcerea. Astfel oamenii cu gesturi apropiate au mai multe șanse de a se apropia.

2. Petreceți mai mult timp în jurul celor cu care doriți să vă împrieteniți

Conform efectului de simplă expunere, oamenii tind să se atașeze mult mai ușor de lucrurile care le sunt familiare.

Acest fenomen a fost descoperit în anii 1950, când cercetătorii de la MIT au descoperit că studenții care locuiau împreună aveau mai multe șanse să se împrietenească decât studenții care trăiau izolați unii de alții.

3. Complimentați persoanele de care doriți să vă apropiați

Oamenii vor asocia adjectivele pe care le folosiți pentru a descrie alte persoane cu personalitatea voastră. Acest fenomen se numește transfer spontan al trăsăturilor.

Un studiu a constatat că acest efect a avut loc chiar și atunci când oamenii știau că anumite trăsături nu descriu exact persoanele în cauză. Cine nu dorește să fie lăudat până la urmă? Aveți totuși grija să nu exagerați și să obțineți efectul invers, acela de lingușitor.

prietenie

4. Mențineți-vă într-o stare emoțională pozitivă

“Infecția emoțională” descrie ce se întâmplă atunci când oamenii sunt puternic influențați de starea de spirit a celor din jur. Potrivit unui studiu realizat de Universitatea din Ohio și de Universitatea din Hawaii, oamenii pot simți în mod inconștient emoțiile celor din jurul lor și tind să le copieze.

Astfel dacă cineva radiază de optimism și voie bună vă va transmite automat această stare de bine, devenind molipsitor. Deci fiți voios și oamenii vă vor place pe loc!

5. Apropiați-vă de prietenii prietenilor voștri

Teoria rețelei sociale care se află în spatele acestui efect se numește apropiere triadică, ceea ce înseamnă că doi oameni vor deveni probabil mult mai apropiați atunci când au un prieten comun.

6. Nu exagerați cu complimentele

Teoria gain-loss (câștig-pierdere) a atractivității interpersonale sugerează că aprecierile dvs. pozitive vor avea un impact mai mare dacă le veți livra doar ocazional.

7. Fiți prietenoși și calificați

Psihologul social Susan Fiske a propus modelul conținutului stereotip, care este o teorie conform căreia oamenii îi judecă pe alții în funcție de căldura și competențele lor.

Conform modelului propus, dacă sunteți prietenos cu cei din jur și vă dovediți a fi foarte calificat, oamenii vor simți că pot avea încredere în dumneavoastră. Dacă sunteți competent spre exemplu, sau dacă aveți un statut economic și/sau educațional înalt, cei din jur sunt mai înclinați să vă respecte și să dorească să fie în preajma dvs..

8. Arătați-vă defectele din când în când

Conform efectului pratfall, oamenii vă vor plăcea mai mult după ce ați făcut o greșeală, dacă ei cred că de obicei sunteți o persoană competentă. Astfel descoperind că nu ești perfect, acest lucru te va face să pari mai uman și mai apropiat față de oamenii din jurul tău.

9. Evidențiați-vă valorile comune

Conform unui studiu clasic al lui Theodore Newcomb, oamenii sunt mai atrași de cei care împărtășesc aceleași convingeri. Acest lucru este cunoscut ca efectul de atractivitate similară.

În experimentul său, Newcomb a măsurat atitudinea subiecților vizavi de teme controversate, cum ar fi sexul și politica, și apoi i-a dus într-o casă deținută de Universitatea din Michigan pentru a locui împreună.

Până la sfârșitul studiului, a observat că subiecții îi plăceau mai mult pe colocatarii lor atunci când aveau păreri similare cu privire la subiectele măsurate.

prietenie

10. Atingeți-vă ocazional semenii

Acest lucru este cunoscut sub numele de atingere subliminală, care apare atunci când atingeți o persoană atât de subtil încât abia observă. Exemplele obișnuite includ atingerea spatelui cuiva sau atingerea brațului, ceea ce îi poate face să simtă mai multă căldură din partea dvs.

11. Zâmbește mai des

Potrivit iflscience.com, într-un studiu, aproape 100 de oameni au analizat fotografiile unei femei în care aceasta zâmbea în diferite poziții iar în altele afișa o mimică neutră sau tristă. Rezultatele au arătat că femeia din fotografie a fost mai plăcută atunci când a zâmbit, indiferent de poziția corpului ei.

12. Privește cealaltă persoană exact cum dorește să fie văzută

Oamenii doresc să fie percepuți într-un mod în care să se potrivească cu propriile lor convingeri. Acest fenomen este descris de teoria auto-verificării. Cu toții căutăm confirmări ale opiniilor noastre, pozitive sau negative.

13. Împărtășește cu celălalt un mic secret

Dezvăluirea unui mic secret personal, poate fi una dintre cele mai bune tehnici de construire a relațiilor.

Când cineva află informații intime despre o altă persoană, este posibil să o facă să se simtă mult mai apropiată, crescând sentimentul de siguranță. Pe viitor oamenii se vor simți mai încrezători în preajma dvs. și vă vor dezvălui mai multe din viața lor, acest lucru având un efect puternic de apropiere.

14. Aveți mai multă încredere în cei din jur

Conform efectului Pygmalion, oamenii care îi tratează pe alții în moduri care sunt în concordanță cu așteptările lor, îi vor determina pe cei din jur să se comporte într-un mod care să confirme aceste așteptări.

Cu alte cuvinte dacă vă așteptați ca cineva să fie prietenos față de dvs., este foarte probabil ca persoana să încerce să se comporte într-un mod prietenos față de dvs.

15. Comportați-vă ca și cum îi placeți pe cei din jur

Psihologii vorbesc despre un fenomen numit “reciprocitatea de a plăcea”: Când ne gândim că cineva ne place, avem tendința de a ne place la rândul nostru.

16. Îmbunătățiți-vă simțul umorului

Cercetările de la Universitatea de Stat din Illinois și Universitatea de Stat din California au relevat faptul că, indiferent cum își închipuiau oamenii prietenul ideal sau partenerul de viață, simțul umorului era un lucru foarte important pentru ei.  Asta însemnând că oamenii preferă persoanele cu simțul umorului în detrimentul celor rigizi.

17. Ascultații pe cei din jur când vorbeasc despre ei înșiși 

Lăsându-i pe alții să-și împărtășească diverse povești despre viața lor în loc să tot vorbești despre a ta ar putea să le aducă multe amintiri pozitive despre interacțiunea cu tine.  Fii un bun ascultător și oamenii se vor simți mult mai bine în preajma ta! Vor simți că au găsit în sfârșit pe cineva care să-i asculte!

Conu Ticu/authenticmagazin.com

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

SĂNĂTATE

Buruiana-vindecătoare pe care românii o aruncă fără să știe iar străinii o pun în salată

Crește peste tot iar oamenii de obicei o aruncă

Iarba grasa

Mulți români o consideră buruiană, o smulg și o aruncă atunci când o întâlnesc, însă puțini știu că “iarba grasă” are o importanță considerabilă pentru industria alimentară și deține, de asemenea, o gamă largă de proprietăți farmacologice.

Iarbă grasă (lat. Portulaca oleracea) este o plantă din familia Portulacaceae, care poate atinge înălțimea de 40 cm. În România este supranumită și grașiță, iarba porcului, buruiană grasă sau pita porcului.

Planta are o tulpină cărnoasa, târâtoare, de forma cilindrică, iar frunzele spatulate, suculente, îngustate spre bază.

Cu gust acrișor, planta se consumă foarte mult sub formă de tocănițe și este adăugată frecvent în supe și salate în țările tropical asiatice și mediteraneene.

Iarba grasă este utilizată și ca medicament popular în multe țări, fiind listată de Organizația Mondială a Sănătății drept una dintre cele mai utilizate plante medicinale și i s-a acordat termenul „Panacee globală”.

Folclorul chinez o descrie drept „o legumă pentru o viață lungă” și a fost folosită de mii de ani în medicina tradițională chineză.

Sursă bogată în OMEGA-3

Planta este, o sursă excelentă de acizi grași omega-3, care se găsesc de obicei în uleiul și grăsimea peștilor, dar care nu se găsește în mod normal în plante.

Acizii grași Omega-3 joacă un rol important în îmbunătățirea funcției imunitare, în prevenirea și tratarea hipertensiunii arteriale, a bolilor coronariene, a cancerului și a altor afecțiuni inflamatorii și autoimune.

Acesta include acidul α-linolenic și acidul linoleic, care sunt esențiale pentru creșterea normală, promovarea sănătății și prevenirea bolilor la om.

Polizaharidele găsite în Iarbă grasă (lat. Portulaca oleracea) sunt potențiali agenți terapeutici pentru tratamentul diabetului zaharat datorită modulației lipidelor din sânge, a metabolismului și a scăderii glicemiei.

Conține cel mai mare conținut de vitamina A, un antioxidant natural, care joacă un rol important pentru sănătatea ochilor, menținerea membranelor mucoase sănătoase și protejarea împotriva cancerelor pulmonare și ale cavității bucale.

Această plantă conține, de asemenea, acid ascorbic, α-tocoferol și vitamine din complexul B, de exemplu, niacină, piridoxină și riboflavină.

Mai mult, este bogată în minerale precum fosfor, mangan, seleniu, calciu și aminoacizii izoleucină, prolină, leucină, lizină, fenilalanină, metionină, cistină, valină, treonină și tirozină.

Iarba grasa – frunze

Proprietăți farmacologice

În ultimele decenii, numeroși cercetători au investigat activitățile farmacologice ale Portulaca oleracea. Această revizuire oferă un rezumat al principalelor proprietăți farmacologice prezentate mai jos.

Activitate neuroprotectoare

Consumul de iarba grasă combate radicalii liberi și antagonizează apoptoza neuronilor induși de rotenonă. Epuizarea dopaminei și inhibarea complexului-I la șobolani, sugerează că Portulaca Oleracea poate fi un potențial candidat neuroprotector împotriva bolii Parkinson.

Extractul alcaloid de Portulaca oleracea a inhibat în mod semnificativ activitatea acetylcholinesterase (AChE). Utilizarea inhibitorilor AChE a fost o strategie de tratament promițătoare pentru boala Alzheimer, prin urmare, Portulaca oleracea poate fi un agent eficient pentru profilaxie și tratament.

Activitate antidiabetică

Iarba grasă atenuează greutatea corporală, acizii grași fără ser și hiperinsulinemia. De asemenea, crește sensibilitatea la insulină și ameliorează toleranța la glucoză și metabolismul lipidic, lucru observat la șobolanii cu diabet zaharat de tip 2 indus prin injecția de streptozotocină (25 mg / kg) și alimentarea cu furaje bogate în calorii, ceea ce sugerează că iarba grasă atenuează rezistența la insulină.

În urma cercetărilor s-a constatat că extractul apos de iarbă grasă a prevenit, de asemenea, inflamația vasculară diabetică, hiperglicemia și disfuncția endotelială diabetică la șoarecii diabetici de tip 2, ceea ce sugerează rolul său protector împotriva diabetului și a complicațiilor vasculare conexe.

Extractul brut de polizaharidă al acestei plante scade, de asemenea, glucoza din sânge și modulează metabolismul lipidelor din sânge și al glucozei la șoarecii diabetici, în timp ce scade nivelul colesterolului total, al trigliceridelor și al glucozei din sânge de tip 2 la șoarecii diabetici de tip 2.

Activitate anticancer

Polizaharidele de la Portulaca oleracea prezintă mai multe activități biologice, precum anticancer, antioxidare, antiinflamatoare și proprietăți de îmbunătățire a imunității.

Polizaharidele au scutit în mod evident acumularea radicalilor liberi, modulând funcțiile de imunitate la șobolanii cu cancer ovarian.

În plus față de polizaharide, alți compuși bioactivi, cum ar fi cerebroside, homoizoflavonoide și alcaloizi, de asemenea, arată activități citotoxice in vitro, împotriva liniilor de celule ale cancerului uman.

Aceste studii demonstrează că Portulaca oleracea are o aplicație potențială în tratamentul cancerului.

Activitate hepatoprotectoare

Un extract de alcool de 70% din Portulaca oleracea inversează semnificativ creșterea enzimelor markerului hepatic și a nivelurilor totale de bilirubină, confirmând activitatea hepatoprotectoare a acestei plante.

Concluzie

Iarbă grasă (lat. Portulaca oleracea) are un spectru larg de proprietăți farmacologice, cum ar fi activități neuroprotectoare, antimicrobiene, antidiabetice, antioxidante, antiinflamatorii, antiulcerogene și anticancerigene, care sunt asociate cu constituenții chimici diversi, inclusiv flavonoidele, alcaloizi, polizaharide, acizi grași, terpenoizi, steroli, proteine, vitamine și minerale.

Deși bioactivitățile extractelor sau compușilor izolați din Portulaca oleracea sunt justificate prin utilizarea studiilor “in vitro” și “in vivo”, inclusiv pe modele animale și studii de cultură celulară, mecanismele de acțiune nu au fost încă abordate.

Prin urmare, sunt necesare mai multe studii mecanice înainte ca Portulaca oleracea să poată fi luată în considerare pentru o utilizare clinică ulterioară.

Această revizuire concluzionează că Iarbă grasă este o plantă comestibilă și o plantă medicinală, importantă pentru industria alimentară și poate avea, de asemenea, un rol semnificativ în îngrijirea sănătății, cu condiția efectuării unor studii adecvate.

ATENTIE! Informatiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud și/sau nu inlocuiesc tratamentele medicale. Informatiile de pe site si materialele aferente au doar un caracter informativ si nu isi propun să inlocuiasca consultul medical de specialitate. Authenticmagazin.com, nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor Dvs. Vă asumați întreaga responsabilitate pentru modul în care alegeți să utilizați aceste informații.

Împarte acest articol cu prietenii tăi dacă ți-a plăcut. Iți mulțumim!

Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

SĂNĂTATE

Ceaiul preparat din aceste plante are o mare putere terapeutică în tratarea bolilor inflamatorii ale căilor respiratorii și ameliorarea tusei

În China, este cunoscut ca antiastmatic de peste 3000 ani

ceai antituse

Câteva plante asociate și folosite sub formă de ceai, reprezintă un remediu natural puternic în tratarea bolilor inflamatorii ale căilor respiratorii, susținând sănătatea tractului respirator.

Acest ceai reunește câteva plante tradiționale într-o rețetă originală formată din: muguri de pin (Pini turiones), frunze de pătlagină (Plantaginis folium), cimbru (Thymi herba), flori de tei (Tiliae flos) și rizomi de ghimbir (Zingiberis rhizoma).

Ce beneficii are consumul acestui ceai?

Mugurii de pin conțin uleiuri volatile cu proprietăți antiseptice, alcooli şi răşini cu un efect balsamic în tuse, bronşite şi alte afecţiuni respiratorii. Aceștia manifestă o influență calmantă asupra căilor respiratorii, facilitând respirația.

Frunzele de pătlagină, datorită proprietăților anti-bacteriene, anti-inflamatorii sunt folosite pentru tratarea bolilor inflamatorii ale căilor respiratorii, pentru ameliorarea tusei, și ca expectorant. Dizolvă mucusul aderent, promovează formarea de spută (secreția traheobronșică). Acoperă mucoasa membranei și ameliorează inflamația, elimină reflexul de tuse.

Cimbrul prezintă activitate antibacteriană și este deosebit de eficace în tratarea tusei rebele.

Florile de tei sunt folosite mai ales pentru tratarea răcelilor, tusei, febrei, infecțiilor, inflamațiilor, presiunii arteriale înalte, durerilor de cap (mai ales migrenele). Medicina tradițională asiatică folosește florile de tei (uz intern) ca tratament pentru vindecarea afecțiunilor tractului respirator, a febrei sau a gripei.

Ghimbirul este un calmant ideal în inflamațiile gâtului, sinuzite, răgușeală, febră, eliminare de mucozități și congestii respiratorii.

Pătlagină (Plantago Major)

Cum se prepară ceaiul?

Se toarnă 200 ml de apă clocotită peste o linguriță de amestec din toate aceste plante, se lasă acoperit 10 – 15 minute, apoi se strecoară.

Care este doza recomandată?

Copiii între 3 și 14 ani: 1 – 2 căni cu ceai pe zi. Copiii de peste 14 ani și adulții: 2-3 căni cu ceai pe zi. Ceaiul se bea înainte de masă.

Acest ceai nu este recomandat copiilor sub 3 ani și în caz de hipersensibilitate la oricare dintre plantele ce îl compun.

Durata unei cure este de 3 – 8 săptămâni.

Sfaturi practice de dietă ce însoțesc cura de ceai

În perioada disconfortului respirator, vă sfătuim să evitaţi consumul de alimente care produc mucus cum sunt produsele lactate, dulciurile cu zahăr alb, făina albă (produsele de panificaţie, patiserie, biscuiţi, paste făinoase), grăsimile şi prăjelile.

ATENTIE! Informatiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud și/sau nu inlocuiesc tratamentele medicale. Informatiile de pe site si materialele aferente au doar un caracter informativ si nu isi propun să inlocuiasca consultul medical de specialitate. Authenticmagazin.com, nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor Dvs. Vă asumați întreaga responsabilitate pentru modul în care alegeți să utilizați aceste informații.

Împarte acest articol cu prietenii tăi dacă ți-a plăcut. Iți mulțumim!

Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

SĂNĂTATE

Cât timp pot supraviețui Coronavirusurile pe suprafețe?

Deoarece încă nu există tratamente specifice pentru COVID-19, mulți experți se concentrează pe prevenire

coronavirus

O cercetare recentă arată cât timp poate supraviețui un coronavirus pe diverse tipuri de suprafețe.

Studiul relevă faptul că virusul tinde să persiste mai mult timp în condiții reci și umede. De asemenea, autorii studiului se întreabă cum putem distruge coronavirusul.

Temutul coronavirus, cunoscut oficial sub denumirea de COVID-19, a făcut furori încă de la prima sa apariție, la sfârșitul anului 2019. Răspândindu-se foarte repede din China în alte 23 de țări, COVID-19 a infectat până acum peste 45171 de persoane.

Deoarece această versiune a coronavirusului este nouă pentru știință, cercetătorii se străduie să înțeleagă cum să trateze infecțiile și cum să se asigure că virusul nu se răspândește mai departe.

Deoarece încă nu există tratamente specifice pentru COVID-19, mulți experți se concentrează pe prevenire.

Oamenii de știință de la Spitalul Universitar Greifswald și Ruhr-Universität Bochum, ambele din Germania, au compilat recent informații din 22 de studii asupra coronavirusurilor.

Munca lor ne ajută să înțelegem cât timp coronavirusurile supraviețuiesc pe suprafețe și cum pot oamenii să le distrugă.

Inițial, autorii studiului au compilat toate informațiile pentru includerea într-un manual complet, însă, autorul Eike Steinmann a explicat că „în condițiile actuale, cea mai bună abordare a fost publicarea în avans a acestor date științifice verificate, pentru a pune la dispoziția tuturor informațiile, cât mai repede și mai ușor de înțeles”.

Munca lor, care apare în The Journal of Hospital Infection, se concentrează asupra coronavirusurilor responsabile pentru două dintre cele mai recente focare: sindromul respirator acut sever (SARS) și sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS).

Prima secțiune a noii lucrări se concentrează pe cât timp coronavirusurile pot supraviețui pe suprafețe, cum ar fi mesele și mânerele ușilor. Autorii arată că, în funcție de material și de condiții, coronavirusurile umane pot rămâne infecțioase de la 2 ore până la 9 zile.

La temperaturi de aproximativ 4°C , anumite versiuni ale coronavirusului pot rămâne viabile până la 28 de zile. La temperaturi de 30–40°C, coronavirusurile au avut tendința de a persista o perioadă mai scurtă de timp.

La temperatura camerei, un coronavirus responsabil de răceala comună (HCoV-229E) a persistat semnificativ mai mult timp în 50% umiditate decât 30% umiditate. În final, autorii concluzionează:

„Coronavirusurile umane pot rămâne infecțioase pe suprafețe la temperatura camerei până la 9 zile. La o temperatură de 30°C sau mai mult, durata persistenței este mai scurtă. S-a dovedit că coronavirusurile veterinare persistă și mai mult timp, până la 28 de zile.

Oamenii de știință au dezvăluit în literatura de specialitate persistența coronavirusurilor pe diferite suprafețe, iar rezultatele au fost variabile.

De exemplu, virusul MERS a persistat timp de 48 de ore pe o suprafață de oțel la 20°C. Cu toate acestea, pe o suprafață similară și la aceeași temperatură, TGEV a supraviețuit până la 28 de zile.

În mod similar, două studii au investigat supraviețuirea a două tulpini de coronavirus SARS pe o suprafață de hârtie. Unul a supraviețuit 4-5 zile, celălalt doar 3 ore.

În următoarea secțiune a lucrării lor, autorii abordează cea mai bună modalitate de inactivare a coronavirusurilor.

Ei au ajuns la concluzia că agenții, precum peroxidul de hidrogen, etanolul și hipocloritul de sodiu (un produs chimic în înălbitor), inactivează rapid și cu succes coronavirusurile.

De exemplu, autorii scriu că „ peroxidul de hidrogen a fost eficient la o concentrație de 0,5% și un timp de incubare de 1 minut.”

După evaluarea dovezilor, autorii concluzionează:

coronavirus
Image by Tumisu from Pixabay

Dezinfectarea suprafeței cu 0,1% hipoclorit de sodiu sau etanol 62–71% reduce semnificativ infecția cu coronavirus pe suprafețe într-un timp de expunere de 1 minut.

În schimb, soluțiile unui biocid numit clorură de benzalconiu au produs rezultate contradictorii, iar digluconatul de clorhexidină, pe care oamenii îl folosesc în mod curent ca antiseptic, a fost ineficient.

Autorii scriu că „transmiterea lor poate fi prevenită cu succes atunci când se efectuează în mod constant măsurile adecvate.” Spălarea mâinilor, în special, este de o importanță vitală.

Deși studiile pe care autorii le rezumă în această recenzie nu au investigat COVID-19, ei cred că, de asemenea, rezultatele pot fi relevante pentru acest ultim coronavirus.

Toate coronavirusurile umane pe care cercetările le-au investigat par a fi susceptibile acelorași agenți chimici.

Împarte acest articol cu prietenii tăi dacă ți-a plăcut. Iți mulțumim!

Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

Trending