Connect with us

CALEIDOSCOP

Adevărata cetate a lui Vlad Țepeș – Cetatea Poienari!

cetatea poienari

Pe vârful Muntelui Cetăţuia, într-un cadru natural fortificat, la o distanţă de 25 km faţă de municipiul Curtea de Argeş, se înalţă Cetatea Poenari, nominalizată astfel, cu precădere, atât de izvoarele vremii, cât şi în istoriografia de specialitate, după satul din apropiere, aflat la circa 6 km depărtare.

Deşi cetatea este amplasată la numai doi kilometri de satul Căpăţâneni, ea a primit numele de Poienari, de la satul puţin mai îndepărtat, însă, foarte probabil, mai vechi, pe care l-a şi stăpânit, după cum se arată într-un hrisov dat hareşenilor (arefenilor) de Mircea Ciobanul la 8 aprilie 1546. Cu acest nume o întâlnim în izvoarele documentare din veacurile XV-XVI, dar şi în cronicile din secolele XVII-XVIII.

De-a lungul vremii, fortificaţia din Cheile Argeşului a mai fost consemnată şi sub denumirile de „Cetatea lui Ţepeş Vodă” sau „Cetatea lui Negru Vodă”. Cea dintâi denumire îşi are desigur originea în tradiţia istorică a cărei primă menţiune scrisă se regăseşte în Letopiseţul cantacuzinesc, unde se precizează: „Vlad vodă Ţepeş. Acesta au făcut cetatea de la Poenari şi au făcut sfânta mănăstire ot Sneagov. Mai făcut-au un lucru cu orăşanii den Târgovişte, pentru o vină mare ce au fost făcut unui frate al Vladului vodă.

Când au fost în ziua Paştilor, fiind toţi orăşanii la ospeţe, iar cei tineri la hore, aşa fără veste pre toţi i-au cuprins. Deci câţi au fost oameni mari, bătrâni, pre toţi i-au înţepat de au ocolit cu ei tot târgul, iar câţi au fost tineri cu nevestele lor şi cu fete mari, aşa cum au fost împodobiţi în ziua Paştilor, pre toţi i-au dus la Poenari de au tot lucrat la cetate, până s-au spart toate hainele dupre ei şi au rămas toţi dezvăscuţi în pieile goale”. O variantă asemănătoare este redată şi de către cronicarul Radu Popescu.

Treptat, numele de „Cetatea Poienari” a ajuns să fie parţial uitat, ruinele fortificaţiei ajungând a fi cunoscute în secolele XIX-XX drept „Cetatea lui Ţepeş Vodă”, ori „cetatea lui Negru Vodă”.
În cea dintâi variantă este întâlnit în însemnările mitropolitului Neofit Cretanul din anul 1747: „şi iaste o cetăţuie a lui Vlad vodă Ţepeş, care iaste făcută depărcior de sat, mai sus, supt poalele munţilor. Şi de la cetăţuia în jos o râpă foarte mare, unde acolea curge apa Argeşului.

Şi este cetatea făcută pe moşia Vierăş (a mănăstirii Vieroş – n.n.), la satul ce s-au chemat Cheia (= Cheeni, sat dispărut, situat lângă Căpăţâneni Pământeni, com. Arefu), între doi munţi, şi curge apa printre munţi. Zic oamenii, că această cetate s-au făcut cu târgoviştenii şi zic că la zidirea cetăţii au fost un Manole vătaf şi surpându-se zidul, şi-ar fi zidit muerea lui în zid, ca să stea în zid (ecou al legendei Meşterului Manole – n.n.). Şi în zilele acestui domn Vlad vodă au fost venit tătarii cu turcii şi au bătut cetatea cu tunuri dintr-alt munte despre răsărit unde păzesc plăiaşii, ce se chiamă Posadă. Şi după ce au bătut cetatea pe nimeni n-au găsit într-însa, că domnul şi-au fost potcovit caii îndărăt şi au fugit pre alt plai în Ţara Ungurească”.

cetatea poienari1

Potrivit muzeul-judetean-arges.ro, cea de-a doua denumire apare la sfârşitul secolului al XVIII-lea, în opera unor călători străini, precum Bauer şi Fr. J. Sulzer. Cel dintâi nota: „Cetatea Negrului Vodă, citadelă înălţată pe culmile munţilor”. Ceva mai târziu, într-unul din răspunsurile la Chestionarul arheologic al lui Al. Odobescu, apar ambele denumiri. Din cauza faptului că cetatea a avut de-a lungul timpului mai multe denumiri, s-au creat unele confuzii, atât asupra originii lor, cât şi în ce priveşte localizarea fortăreţei propriu-zise, identificată de unii cu ruinele din piatră şi cărămidă, vizibile încă în anul 1871, pe locul bisericii din Poienari, pe care tradiţia populară le considera ca aparţinând unei biserici şi case ale lui Vlad Ţepeş.

Ridicată foarte probabil de primii Basarabi, cetatea a avut, de-a lungul timpului, o utilizare complexă, servind ca loc de adăpostire a domnilor, a vistieriei ţării, dar şi de temniţă pentru boierii vinovaţi de „hiclenie”.

Unul dintre boierii întemniţaţi aici, a fost Milea, care încercase să uzurpeze scaunul lui Vlad Călugărul. Cazul său este cunoscut dintr-un document ulterior, dat de Petru cel Tânăr la 5 aprilie 1567. Pentru a-l elibera, tatăl său, Voico al Tatului, a dăruit mănăstirii Nucet, ctitoria pârcălabului Gherghina, comandantul cetăţii, jumătate din Topoloveni. Primul pârcălab al Cetăţii Poienari, menţionat în documente, a fost Ratea (iulie 1481), apoi Gherghina – cel mai important personaj istoric cunoscut, care s-a aflat în fruntea fortăreţei, fratele doamnei Rada a lui Vlad Călugărul şi vlastelin al lui Radu cel Mare – între 15 decembrie 1501 şi decembrie 1507 şi Danciu, menţionat la 4 mai 1510.

Prezenţa aici a unui dregător de talia lui Gherghina, rudă domnească, demonstrează însemnătatea ce se acorda cetăţii, prin atribuţiile şi rolul important pe care îl avea pârcălabul pus în fruntea ei. Aproximativ din aceeaşi perioadă este cunoscută şi o menţiune a cetăţii Poienari într-un izvor extern, Geografia (1509) lui Sebastian Compagni din Ferarra, unde, între localităţile cele mai însemnate ale Ţării Româneşti, este amintită şi cetatea Poienari, ridicată pe o stâncă ascuţită, unde se păstrează banii principelui ţării.

Foarte probabil, undeva în a doua jumătate a secolului al XVI-lea a fost părăsită şi poate distrusă, împărtăşind astfel soarta cetăţilor ţărilor române după accentuarea dominaţiei otomane.

Nucleul cetăţii a fost reprezentat de un turn pe plan pătrat cu laturile având în exterior 8,15-8,50 m, iar în interior 4,30-4,60 m – datat de către Gheorghe I. Cantacuzino, coordonatorul cercetărilor arheologice desfăşurate sporadic aici în perioada 1968-1970 – în prima jumătate a secolului al XIV-lea, contemporan întemeietorului Ţării Româneşti, Basarab I (1324-1351/1352), alţi autori (Maria Ciobanu, Nicolae Moisescu, Radu Ştefan Ciobanu) avansând ipoteza unei vechimi mai mari a acestei structuri.

Amplasat direct pe stâncă, executat din piatră brută legată cu mortar, structurat pe trei niveluri (după Gh. I. Cantacuzino, pe patru niveluri după M. Ciobanu, N. Moisescu şi R. Şt. Ciobanu), despărţite prin planşee de lemn, turnul era acoperit cu şindrilă.

Ulterior, cel mai târziu în secolul al XV-lea – fază atribuită lui Vlad Ţepeş (1448, 1456-1462, 1476) fiu al lui Vlad Dracul şi nepot al lui Mircea cel Bătrân – cetatea a fost extinsă cu o curtină lungă de aproape 60 de m şi lată, în prezent, de 10-15 m, care înconjoară turnul iniţial, devenit donjon, flancată de trei turnuri semicirculare, adosate laturii sudice. Această etapă de extindere a edificiului, a fost consemnată şi de către cronicarul Radu Popescu, potrivit căruia, spre a-i pedepsi pe târgovişteni „că făcuse unui frate al Vladului Vodă un necaz”, domnul „au trimis slujători şi în zioa dă Paşte lovindu-i, au prins şi pe bărbaţi şi pă mueri şi feciorii şi featele, împodobiţi fiind, i-au dus la cetatea Poenarii de au lucrat până li s-au spart hainele”.

Tehnica de edificare a zidurilor, de tradiţie bizantină, a constat din ridicarea feţelor din piatră, urmată de umplerea spaţiului interior cu emplecton, consolidat apoi cu un grătar din bârne de lemn, dispuse longitudinal şi transversal.

Exceptând cele două faze principale de construcţie, cetatea a suferit, evident, reparaţii sau transformări de mică importanţă, unele modificări la deschiderea turnurilor, sau adăugarea unor mici ziduri interioare în partea mediană, fiind efectuate, probabil, în prima parte a secolului al XVI-lea.

Lipsa materialelor mai târzii decât a doua jumătate a secolului al XVI-lea, confirmă indicaţiile documentare asupra încetării folosirii sale în a doua jumătate a acelui veac.

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

CALEIDOSCOP

Astronautul misiunii Apollo care a zburat în jurul Lunii acum 50 de ani: Ar fi o idee “proastă” să trimitem oameni pe Marte!

misiune spre marte

Potrivit unuia dintre astronauții aflați la bordul misiunii NASA, Apollo 8 din 1968, ar fi o idee “proastă” și “aproape ridicolă” să trimitem o misiune cu echipaj uman pe Marte.

Care este imperativul? Ce ne împinge să mergem pe Marte? Nu cred că publicul este interesat “, a declarat Bill Anders, astronautul care a orbitat Luna înainte de a se întoarce pe Pământ acum 50 de ani, într-un nou documentar emis de BBC Radio 5 Live și citat de futurism.com.

Anders a susținut că există o mulțime de alte lucruri pe care NASA ar putea să le facă și care ar putea utiliza mult mai eficient timpul și banii, dând exemplul roverului InSight fără pilot care a atins recent suprafața lui Marte.

Comentariile bătrânului explorator spațial ilustrează o ruptură filosofică profundă între cele două abordări ale viitoarelor misiuni spațiale, în care una poate fi caracterizată de misiuni cu echipaj uman sau de automatizări mai puțin costisitoare.

Principalul argument al lui Anders la BBC se reduce la percepția că NASA alimentează un ciclu vicios de misiuni cărora li se face prea multă reclamă și care au ca scop publicitatea, îmbunătățind astfel finanțarea și atrăgând talente deosebite pentru a putea lansa misiuni dificile.

Trimiterea unui astronaut pe Marte va domina știrile, dar nu va aduce îmbunătățiri în zona frontierei cunoașterii științifice practice, susține Anders, o nepotrivire, în esență, între prioritățile NASA și cele ale publicului.

marte

Marte

Scepticismul îl plasează pe Anders printre rândurile altor critici de la agențiile spațiale NASA, SpaceX a lui Elon Musk și Blue Origin a lui Jeff Bezos, toate trei având ochii ațintiți spre Planeta Roșie.

Avocatul și reporterul știrilor științifice Bill Nye, afirma anul trecut că nici un om sănătos la cap nu și-ar dori să se stabilească pe Marte.

Frank Borman care a făcut parte din echipajul misiunii Apollo 8, nu a fost de acord cu colegul său Anders, argumentând în documentar că explorarea cu echipaj uman este deosebit de importantă.

Nu sunt la fel de critic cu NASA ca și Bill“, a declarat Borman pentru BBC. “Cred cu tărie că avem nevoie de o explorare robustă a sistemului nostru solar și cred că omul face parte din acest lucru“.

Conu Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

CALEIDOSCOP

Arheologii au făcut o descoperire uimitoare îngropată adânc la templul Kom Ombo din Egipt

Kom ombo inainte de restaurare

Arheologii egipteni care lucrau la un proiect de drenaj al apelor subterane de la templul Kom Ombo de lângă Aswan din Egipt, au descoperit o statuie a unui Sfinx, potrivit Ministerului egiptean al antichităților.

Descoperirea reprezintă o surpriză enormă pentru oamenii de știință care în ultimele luni de muncă la site-ul arheologic, au descoperit rămășițele a două statui Sfinx.

Cu ceva timp în urmă, muncitorii care lucrau în apropierea Complexului Templului Luxor au dat peste rămășițele unui statui de Sfinx adânc îngropată.

Rapoartele inițiale ale Ministerului egiptean pentru antichități sugerează că Sfinxul descoperit la Luxor este asemănător cu cel al Marelui Sfinx de la Giza deoarece are corpul unui leu și capul unui om.

Cel mai faimos Sfinx din Egipt este fără îndoială statuia masivă situată pe platoul din Giza.

Marele sfinx de la Giza este considerat o minune străveche nu numai datorită dimensiunii și designului confuz, ci și datorită nenumăratelor mistere care înconjoară această structură antică masivă.

Împreună cu cele trei piramide, Marele Sfinx descoperit pe platoul din Giza, la aproximativ 500 km depărtare de locul unde s-a descoperit noua statuie, reprezintă unul dintre cele mai emblematice monumente ale Egiptului.

Acum, arheologii din apropierea Aswanului sunt zguduiți de o altă descoperire uimitoare găsind o altă statuie a Sfinxului.

sfinxul de la kom ombo

Sfinxul de la Kom Ombo. Credit: Ministerul Egiptean al Antichitatilor

Mostafa Waziri, secretarul general al Consiliului Suprem al Antichităților din Egipt, a explicat că piesa datează probabil din dinastia Ptolemeică, statuia Sfinxului fiind găsită în partea de sud-est a templului, în același loc în care au fost aduse la lumină alte două sculpturi de gresie ale regelui Ptolemeu al V-lea, descoperite cu două luni în urmă.

Dinastia Ptolemeică a domnit peste Egipt timp de 275 de ani, între 305 și 30 î.Hr., aceasta reprezentând ultima dinastie a vechiului Egipt. Complexul templului Kom Ombo de lângă Aswan, a fost construit în timpul dinastiei Ptolemeice.

Kom ombo inainte de restaurare

Templul Kom Ombo inainte de restaurare/domeniu public

Ptolemeu al V-lea a fost cel de-al cincilea conducător al dinastiei Ptolemeice din 204 până în 181 î.Hr. El a moștenit tronul la vârsta de cinci ani și, sub o serie de regenți, domnia lui a fost pur și simplu paralizată. Este demn de menționat faptul că faimoasa piatră din Rosetta a fost produsă în timpul domniei sale ca adult.

Sfinxul descoperit la Templul Kom Ombo din Aswan poartă inscripții hieroglifice și demografice și a fost deja transportat la Muzeul Național de Civilizație Egiptean din Fustat, unde va fi studiat și restaurat cu atenție de misiunea arheologică pentru a obține mai multe informații despre originea sa . După restaurare, noul Sfinx va fi expus publicului.

Conu Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

CALEIDOSCOP

Nikola Tesla a construit un turn gigantic pentru a trimite electricitate wireless în jurul lumii. Lucrurile nu au mers întocmai cum a plănuit

turnul-wardenclyffe-tesla-youtube

La începutul secolului XX, Nicola Tesla a devenit faimos pentru munca sa în ceea ce priveşte curentul alternativ şi alte idei îndrăzneţe, iar câteodată ieşite din comun. Un astfel de exemplu este turnul cu care dorea să trimită energie electrică fără să se folosească de fire.

În laboratorul său din Colorado, a efectuat experimente cu transmisiune electrică wireless, în care încerca să trimită electricitate prin sol. Apoi având un anume grad de succes, a dorit să realizeze experimente la scară mai mare, relatează Atlas Obscura.

Aşadar, turnul creat de Tesla avea o înălţime de 57 de metri, iar baza era realizată din lemn, având în vârf o structură de formă sferică, cu 20,7 metri în diametru. În subsol se afla o „rădăcină” din fier. Nikola Tesla credea că un astfel de sistem va elimina nevoia de fire pentru furnizarea energiei.

Tesla a reuşit să-şi asigure finanţare semnificativă de 150.000 de dolari de la J.P. Morgan.

Brochure Wardenclyffe

Turnul Wardenclyffe. Domeniu public

Construcţia a început în 1901 în Long Island şi va fi cunoscută drept Turnul Wardenclyffe. Tesla şi-a imaginat că va fi începutul unei reţele de turnuri, 30 cel puţin, în toată lumea. Credea şi că aceste turnuri i-ar permite să trimită electricitate prin atmosferă, pe care oricine cu echipamentul corect ar putea să o folosească. Altfel spus, curentul electric ar fi omniprezent.

Desigur, această idee nu a funcţionat: teoriile ştiinţifice de la baza proiectului lui Tesla nu puteau fi adevărate. Electricitatea ar putea fi trimisă prin aer, dar energia necesară pentru a trimite o cantitate substanţială ar face ca acesta să fie un sistem inaplicabil. Dar pentru a încerca la o scară şi mai mare (mai multe turnuri), Tesla avea nevoie de mai multă finanţare, pe care Morgan nu a dorit să o ofere.

După terminarea finanţării, Tesla, având probleme financiare, a renunţat la proprietate precizează descopera.ro. În 1917, noul proprietar, încercând să scoată ceva din turn, a vândut turnul la fier vechi.

Continue Reading

Abonare la blog via email

Introdu adresa de email pentru a te abona la acest blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 22 de abonați

Articole Recente

aragaz aragaz
UTILE23 de ore ago

La ce folosește de fapt sertarul de sub aragaz? Probabil nici nu l-ai utilizat până acum

Fiecare dintre noi folosim aragazul din bucătărie pentru a găti sau a ne încălzi mâncarea. Pare un obiect banal din...

neuroni neuroni
SĂNĂTATE2 zile ago

Ce sunt neuronii-oglindă și cum ne ajută în viață?

În cadrul unui experiment realizat în Italia, în 1996, de către o echipă de cercetători, au fost descoperiți un grup...

rosii picante rosii picante
CULINAR3 zile ago

Este roșie sau ardei iute? În curând vom cumpăra roșii picante, modificate genetic să fie la fel de iuți precum chili

Oamenii de știință din Brazilia și Irlanda cercetează modul de utilizare a instrumentului de editare a genei denumită CRISPR-Cas9 pentru...

misiune spre marte misiune spre marte
CALEIDOSCOP3 zile ago

Astronautul misiunii Apollo care a zburat în jurul Lunii acum 50 de ani: Ar fi o idee “proastă” să trimitem oameni pe Marte!

Potrivit unuia dintre astronauții aflați la bordul misiunii NASA, Apollo 8 din 1968, ar fi o idee “proastă” și “aproape...

bors de sfecla bors de sfecla
CULINAR3 zile ago

Borș de sfeclă ca la țară. O rețetă pe cât de simplă pe atât de sănătoasă și gustoasă

Dacă faceți parte dintre aceia care iubesc sfecla roşie, atunci înseamnă că deja sunteți conștient de numeroasele sale beneficii nutriţionale. ...

Kom ombo inainte de restaurare Kom ombo inainte de restaurare
CALEIDOSCOP4 zile ago

Arheologii au făcut o descoperire uimitoare îngropată adânc la templul Kom Ombo din Egipt

Arheologii egipteni care lucrau la un proiect de drenaj al apelor subterane de la templul Kom Ombo de lângă Aswan...

turnul-wardenclyffe-tesla-youtube turnul-wardenclyffe-tesla-youtube
CALEIDOSCOP6 zile ago

Nikola Tesla a construit un turn gigantic pentru a trimite electricitate wireless în jurul lumii. Lucrurile nu au mers întocmai cum a plănuit

La începutul secolului XX, Nicola Tesla a devenit faimos pentru munca sa în ceea ce priveşte curentul alternativ şi alte...

calm calm
PENTRU SUFLETO săptămână ago

Cinci lucruri care te împiedică să ai încredere în tine. Uneori îți pasă prea mult de părerea celorlalți…

Dacă îți dorești să ai succes și să ai interacțiuni minunate cu oamenii din jurul tău nu ai la dispoziție...

Marin-Dumbrava Marin-Dumbrava
CULINAR2 săptămâni ago

Marin Dumbravă a fost în Irak, dar s-a întors în România să cultive plante bio! Mulți oameni vin la el

Marin Dumbravă a fost comandor inginer în Aviație și și-a dedicat o mare parte din viață Armatei. „Am făcut Academia...

ceai ceai
SĂNĂTATE2 săptămâni ago

Când nu știi ce să faci, fă-ți un ceai! Beneficiile psihologice ale consumului de ceai

Știai cât de bun este ceaiul?  Oamenii din întreaga lume s-au bucurat de beneficiile unei cești fierbinți de ceai timp...

Statistici blog

  • 455.431 vizite

Trending