Connect with us

SĂNĂTATE

Profesor doctor Alexandru Vlad Ciurea: „Cititul, întâlnirile cu oameni dragi, muzica bună, ciocolata, dar mai ales dansul țin creierul sănătos”

Alexandru Vlad Ciurea

Creierul se îmbolnăvește din cauza noastră, pentru că nu știm să protejăm această „bijuterie”. Îmbolnăvirea creierului apare și atunci când ne izolăm în tabletă, în Facebook și în telefon, dar și pentru că nu facem câteva exerciții simple de respirație imediat după trezire.

Creierul suferă și dacă avem un mic dejun agitat, dacă mâncăm pe drum sau vorbind la telefon, dacă îl supunem unui efort continuu, fără să-i dăm nimic în schimb, a spus neurochirurgul Vlad Ciurea, la interviurile Libertatea Live.

„Creierul are nevoie de aer curat, de mâncare sănătoasă, fără grăsime, dar cu un dulce bun, precum mierea. Creierului îi place ciocolata, are nevoie de apă, dar cel mai mult și mai mult îi place zâmbetul”, spune medicul care peste 50 de ani a operat creiere.

Profesor doctor Alexandru Vlad Ciurea a fost ani 10 ani directorul Spitalului de Urgență Bagdasar-Arseni, în care a lucrat 50 de ani. Neurochirurgul a făcut aproape 23.000 de operații pe creier, iar 17 ani a operat numai copii, cel mai mic având două zile.

Ne îmbolnăvim pentru că nu vorbim, pentru că ne izolăm

depresie

„Dacă ne izolăm în tabletă, în telefon, creierul se îmbolnăvește. Ați văzut cum traversează acum oamenii? Cu ochii tot pe Facebook. Noi suntem făcuți să trăim în grup, nu izolați”, mai spune neurochirurgul Vlad Ciurea.

Primii pași pentru un creier sănătos sunt foarte simpli și la îndemâna tuturor. Ne trezim devreme, facem câteva exerciții de repirație și bem două pahare de apă la temperatura camerei.

„Dimineața, trebuie să ne trezim cât mai devreme, să deschidem geamurile larg și să facem câteva exerciții de inspirație și expirație. Un profesor din Academia rusă, care a trăit o perioadă în Siberia, spune că se poate trăi 150 de ani cu aerul curat din Siberia. Aerul acela să intre în plămân. Acele mici exerciții fizice ajută creierul să se încălzească, să pornească toate circuitele. Apoi, să bem două pahare de apă la temperatura camerei.

Primul este extraordinar, pentru că evacuează toate dejectele tubului digestiv. Al doilea pahar cu apă este foarte bun pentru că intră în circulație și pune «locomotiva» în mișcare”, mai spune neurochirurgul.

În timpul somnului, creierul nu doarme, ci funcționează ca să țină în activitate organele interne. Dar, mai face ceva foarte important. Dacă un om se culcă având în minte o problemă importantă pe care nu știe cum să o rezolve, a doua zi dimineața are și răspunsul.

„A doua zi găsești rezolvarea. Deci, creierul a făcut conexiunea între gândire, judecată, memorie, iar dimineața ai ideea pe masă, pentru că mintea este liniștită. Deci, să nu stai nedormit”, subliniază profesorul Vlad Ciurea.

Creierul nu iubește grăsimea, tutunul și alcoolul, dar îi place ciocolata neagră

ciocolata neagra

Țigările au același efect negativ asupra creierulului ca și asupra inimii. Micul dejun trebuie să fie liniștit, nu pe fugă și în picioare.

„Micul dejun trebuie luat în liniște, fără scandal, fără claxoane, fără a fi pe fugă, nu în picioare, fără elementele din jur care să te disturbe, fără țigară. Să fie mai mult decât o relaxare, să fie o plăcere. Pledez pentru sucul de dimineață, din citrice, caroten și altele, care aduc și energie, și oligoelemente, care ajută la transmiterea în interiorul creierul. Este foarte important!”, subliniază Vlad Ciurea.

Creierul nu acceptă grăsimea, slănina, dar în schimb îi place dulcele

Neurochirurgul mai spune că este mai sănătoasă pentru creier carnea cu puține calorii decât slănina.

„Da, este rău pentru creier să mănânci carne. Dar, în cantități mici, carnea este perfect bună pentru întreg organismul. Cea mai bună este carnea cu calorii puține. Carnea de curcan și de pește sunt cele mai bune. Creierul nu acceptă grăsimea, nu acceptă slană. O dată, de sărbători, merge. Dar, în rest, nu duce la nimic bun”, mai spune medicul.

Creierul nu suportă grăsimea, dar îi place dulcele. Nu orice dulce este însă bun, pentru că zahărul, de exemplu, îi face rău prin modificările chimice pe care le produce.

„Este de acord cu ciocolata cât mai neagră, non-siropată, merge perfect cât mai fresh. Apoi, cacao. Creierul iubește mierea, ca dulce”, explică neurochirurgul.

Prânzul trebuie să fie echilibrat, altfel sângele se ocupă prioritar de digestie

Medicul Vlad Ciurea atenţionează că mesele nu trebuie să umple stomacul, pentru că, așa, sângele se ocupă mai mult de digestie. În plus, neurochirurgul pledează pentru o hidratare cât mai bună cu apă, nu cu sucuri acidulate. Somnul este și el foarte important pentru sănătatea creierului.

„Nu este bine să mâncăm la prânz mult, pentru că tot sângele se duce în stomac, creierul rămâne ischemizat și ne apucă somnul. Cine vrea să lucreze, trebuie să mănânce foarte puțin la prânz. Pledez pentru apă la temperatura camerei, nu sucuri acidulate. Creierul are două puncte de activitate maximă: între 10.00 – 12.00 și 16.00 – 18.00. Dacă a obosit, putem să-i dăm un pic de cafea, pe care să o bem încet. Creierul așteptă să fie răsplătit cu un dulce bun, dar fără zahăr”, mai spune medicul.

Cel mai bun prieten al creierul este zâmbetul

zambet

Medicul atrage atenția că cel mai bun prieten al creierului nu este Facebook-ul, ci este zâmbetul. De aceea, este foarte important să alungăm tristețea, monotonia și să reușim să ne bucurăm.

Memoria nu trebuie lăsată să zacă

Uitarea, considerată boala vârstnicului, apare tot mai des la adultul tânăr și nu o putem trece cu vederea. Pentru a nu permite bolii uitării, Alzheimer, să se instaleze, creierul trebuie activat. Dialogul direct cu oamenii este foarte important.

„Să exersăm creierul, să vorbim în grup, să fim deschiși, să nu fim interiorizați. Să ne plimbă, să facem călătorii, să urmărim lucruri care ne plac, să stăm în lume, să facem cuvinte încrucișate, puzzle. Să nu stăm pe loc, adică mintea să meargă încontinuu. Să scriem, să citim. Merg circuitele, merge mintea, merge memoria. Memoria nu trebuie lăsată să zacă.

Mișcarea face foarte bine pentru creier. Este foarte importantă. Dacă ne mișcăm, existăm. Trei lucruri importante: vorbire, scriere, mișcare. Și încă ceva. Am uitat să apreciem muzica adevărată și, mai grav, am uitat să dansăm. Dansul este dovedit că previne întâlnirea cu Alzheimer”, spune profesorul Ciurea.

Durerile de cap zilnice pot fi cauza îmbolnăvirii creierului

Persoanele care au zilnic dureri de cap trebuie să facă RMN, pentru că unele dureri cedează la calmante și altele nu.

„Sindroamele migrenoase atestă modificarea vascularizației cerebrale. Acestea trebuie investigate. Cea mai bună investigație este RMN, care descoperă dacă este leziune. O durere de cap care crește în intensitate arată că este ceva în cutia craniană care apasă pe structurile nervoase, dacă nu cedează la un calmant cam trei zile. Durerea crește în intesitate și nu ai o explicație, atunci neapărat faci RMN”, adaugă profesorul Ciurea.

Din cauza oboselii poate apărea accidentul vascular cerebral

În zilele noastre, tot mai mulți oameni suferă de epuizare nervoasă, pentru că solicită prea mult sistemul nervos. Creierul este prea solicitat, alimentația este departe de ceea ce are nevoie, somnul este insuficient, iar în final, din cauza oboselii, poate apărea accidentul vascular cerebral, spune neurochirurgul.

În timpul somnului, creierul mobiliează un grup de „curățitori” care adună „gunoaiele” creierului și îndepărtează toate elementele nocive.

„Dacă au timp să-și facă treaba în timpul somnului, suntem frumoși și sănătoși. Dacă nu pot curăța, gunoaiele se acumulează și, crescând, opresc comunicarea între sinapse. Le-a blocat, și acesta este primul pas spre Alzheimer. Un somn bun la adult trebuie să dureze peste șase ore. Atunci curăță creierul de gunoaie. Trebuie să ne ducem la culcare la ora 22.00, cu toate închise, TV și calculatoare, cu o carte frumoasă de literatură. Cel mai bun somn este între 22.00 și 24.00. Este dovedit”, mai spune neurochirurgul.

Accidentul vascular cerebral la tineri este rezultatul unei vieți dezordonate

Accidentul vascular cerebral la tineri este tot mai frecvent și apare din cauza solicitării extreme a creierului, pe fondul consumului de alcool, de tutun, a lipsei somnului, a alimentației dezordonate și a oboselii.

„AVC-ul este tot mai frecvent la tineri, dintr-o viață destrăbălată. Solicităm creierul și dăm exact ceea ce nu îi place: țigari, alcool, care modifică metabolismul celulei nervoase, internet și suprasolicitare nervoasă. Toate obosesc creierul, iar de la oboseală și până la AVC, nu mai este decât un pas. De exemplu, Stela Popescu a făcut AVC. Agitația, pierderea vorbirii, starea de oboseală, o mână mai slabă, piciorul care scapă, sunt semnale neurologice pentru un AVC”, mai spune neurochirurgul.

Școala trebuie să fie o plăcere, altfel creierul obosește și clachează

Elevii sunt obligați să facă multe lecții, muncesc multe ore pe zi la teme, uneori mai mult decât adulții. De aceea, foarte mulți obosesc și clachează în timp.

„Foarte multe lecții, o greșeală totală de educație. Am urmărit o premiantă, clasa a VI-a, când a ajuns acasă. A aruncat ghiozdanul cu atâta ură pe pat și a fugit fericită la joacă. Dominanța în creier a fost joaca. Memoria copilului este încărcată inutil. Școala trebuie să placă, altfel creierul a obosit, i s-a cerut prea mult. Trebuie să facă lecții de plăcere. Campioni ajungem din plăcere. Să păstrăm plăcerea de mișcare, altfel sunt blocați în internet și cu burtica mare”, mai spune neurochirurgul.

Medicul le transmite românilor „să creadă că sunt mai deștepți decât restul Europei, că mâncarea noastră este mai bună, iar peisajele noastre mai frumoase”. Sursa: libertatea.ro

ATENTIE! Informatiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud și/sau nu inlocuiesc tratamentele medicale. Informatiile de pe site si materialele aferente au doar un caracter informativ si nu isi propun sa inlocuiasca consultul medical de specialitate. Authenticmagazin.com, nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor Dvs.

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

SĂNĂTATE

O moleculă din veninul albinelor distruge celulele cancerului de sân și asta nu e tot

Din aceeaşi floare albina face mierea şi veninul. (proverb arab)

albine

Albina europeană (Apis mellifera) este o sursă inepuizabilă de produse utilizate medicamentos de oameni, cum ar fi mierea, propolisul și veninul de mii de ani.

Cu toate acestea, determinanții moleculari ai activității anticancerigene a veninului de albine rămân slab înțelese, în special în cazul cancerului de sân, cel mai frecvent tip de cancer întâlnit la femeile din întreaga lume.

Un nou studiu de laborator, prezentat în revista Nature, arată că o moleculă găsită în veninul de albine poate suprima creșterea celulelor canceroase.

Componenta activă a veninului albinelor este melitina, care cuprinde jumătate din veninul albinelor în greutate uscată.

Melitina este o peptidă amfipatică 26-aminoacidă încărcată pozitiv care se asociază cu fosfolipidele stratului membranar, cauzând moartea celulelor prin formarea de pori toroidali transmembranari cu diametrul de 4,4 nm.

Atât veninul albinelor, cât și melitina au demonstrat efecte antitumorale în tratarea eczemei cunoscută ca și melanom, a cancerului pulmonar cu celule mici, glioblastomului, leucemiei, cancerului ovarian, cancerului de col uterin și cancerul pancreatic, cu potență citotoxică mai mare în celulele canceroase.

Studiul s-a axat pe anumite subtipuri de cancer de sân, inclusiv cancerul de sân triplu negativ (TNBC), care este o afecțiune extrem de agresivă, cu opțiuni de tratament limitate.

Veninul de albine și melitina induc moartea celulelor canceroase din sân

Veninul din albine a prezentat o selectivitate anticanceroasă ridicată, cu o potență semnificativ mai mare în cancerul de sân triplu negativ (TNBC).

„Veninul a fost extrem de puternic”, a spus cercetătoarea medicală Ciara Duffy de la Institutul de Cercetări Medicale Harry Perkins. Am constatat că melitina poate distruge complet membranele celulelor canceroase în decurs de 60 de minute.”

Tratamentul prin înțepături de albină, sau infiltrații cu apitoxină, cum le spun specialiștii din zilele noaste, sunt cunoscute încă din Antichitate pentru virtuțile lor terapeutice.

Veninul de albină mai tratează și afecțiunile coloanei vertebrale (spondiloze, discopatii, sindromul spastis paravertebral, dorsalgii, lombalgii, sindromul isciaticus). Este foarte eficient și în afecțiunile sistemului nervos (depresii, insomnii, cefalee și nevroze), în sindromul psihosomatic (bronsită, colecist, colite, hepatite) sau în sindromul hipertensiv.

Împarte acest articol cu prietenii tăi dacă ți-a plăcut. Iți mulțumim!

Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

SĂNĂTATE

Buruiana-vindecătoare pe care românii o aruncă fără să știe iar străinii o pun în salată

Crește peste tot iar oamenii de obicei o aruncă

Iarba grasa

Mulți români o consideră buruiană, o smulg și o aruncă atunci când o întâlnesc, însă puțini știu că “iarba grasă” are o importanță considerabilă pentru industria alimentară și deține, de asemenea, o gamă largă de proprietăți farmacologice.

Iarbă grasă (lat. Portulaca oleracea) este o plantă din familia Portulacaceae, care poate atinge înălțimea de 40 cm. În România este supranumită și grașiță, iarba porcului, buruiană grasă sau pita porcului.

Planta are o tulpină cărnoasa, târâtoare, de forma cilindrică, iar frunzele spatulate, suculente, îngustate spre bază.

Cu gust acrișor, planta se consumă foarte mult sub formă de tocănițe și este adăugată frecvent în supe și salate în țările tropical asiatice și mediteraneene.

Iarba grasă este utilizată și ca medicament popular în multe țări, fiind listată de Organizația Mondială a Sănătății drept una dintre cele mai utilizate plante medicinale și i s-a acordat termenul „Panacee globală”.

Folclorul chinez o descrie drept „o legumă pentru o viață lungă” și a fost folosită de mii de ani în medicina tradițională chineză.

Sursă bogată în OMEGA-3

Planta este, o sursă excelentă de acizi grași omega-3, care se găsesc de obicei în uleiul și grăsimea peștilor, dar care nu se găsește în mod normal în plante.

Acizii grași Omega-3 joacă un rol important în îmbunătățirea funcției imunitare, în prevenirea și tratarea hipertensiunii arteriale, a bolilor coronariene, a cancerului și a altor afecțiuni inflamatorii și autoimune.

Acesta include acidul α-linolenic și acidul linoleic, care sunt esențiale pentru creșterea normală, promovarea sănătății și prevenirea bolilor la om.

Polizaharidele găsite în Iarbă grasă (lat. Portulaca oleracea) sunt potențiali agenți terapeutici pentru tratamentul diabetului zaharat datorită modulației lipidelor din sânge, a metabolismului și a scăderii glicemiei.

Conține cel mai mare conținut de vitamina A, un antioxidant natural, care joacă un rol important pentru sănătatea ochilor, menținerea membranelor mucoase sănătoase și protejarea împotriva cancerelor pulmonare și ale cavității bucale.

Această plantă conține, de asemenea, acid ascorbic, α-tocoferol și vitamine din complexul B, de exemplu, niacină, piridoxină și riboflavină.

Mai mult, este bogată în minerale precum fosfor, mangan, seleniu, calciu și aminoacizii izoleucină, prolină, leucină, lizină, fenilalanină, metionină, cistină, valină, treonină și tirozină.

Iarba grasa – frunze

Proprietăți farmacologice

În ultimele decenii, numeroși cercetători au investigat activitățile farmacologice ale Portulaca oleracea. Această revizuire oferă un rezumat al principalelor proprietăți farmacologice prezentate mai jos.

Activitate neuroprotectoare

Consumul de iarba grasă combate radicalii liberi și antagonizează apoptoza neuronilor induși de rotenonă. Epuizarea dopaminei și inhibarea complexului-I la șobolani, sugerează că Portulaca Oleracea poate fi un potențial candidat neuroprotector împotriva bolii Parkinson.

Extractul alcaloid de Portulaca oleracea a inhibat în mod semnificativ activitatea acetylcholinesterase (AChE). Utilizarea inhibitorilor AChE a fost o strategie de tratament promițătoare pentru boala Alzheimer, prin urmare, Portulaca oleracea poate fi un agent eficient pentru profilaxie și tratament.

Activitate antidiabetică

Iarba grasă atenuează greutatea corporală, acizii grași fără ser și hiperinsulinemia. De asemenea, crește sensibilitatea la insulină și ameliorează toleranța la glucoză și metabolismul lipidic, lucru observat la șobolanii cu diabet zaharat de tip 2 indus prin injecția de streptozotocină (25 mg / kg) și alimentarea cu furaje bogate în calorii, ceea ce sugerează că iarba grasă atenuează rezistența la insulină.

În urma cercetărilor s-a constatat că extractul apos de iarbă grasă a prevenit, de asemenea, inflamația vasculară diabetică, hiperglicemia și disfuncția endotelială diabetică la șoarecii diabetici de tip 2, ceea ce sugerează rolul său protector împotriva diabetului și a complicațiilor vasculare conexe.

Extractul brut de polizaharidă al acestei plante scade, de asemenea, glucoza din sânge și modulează metabolismul lipidelor din sânge și al glucozei la șoarecii diabetici, în timp ce scade nivelul colesterolului total, al trigliceridelor și al glucozei din sânge de tip 2 la șoarecii diabetici de tip 2.

Activitate anticancer

Polizaharidele de la Portulaca oleracea prezintă mai multe activități biologice, precum anticancer, antioxidare, antiinflamatoare și proprietăți de îmbunătățire a imunității.

Polizaharidele au scutit în mod evident acumularea radicalilor liberi, modulând funcțiile de imunitate la șobolanii cu cancer ovarian.

În plus față de polizaharide, alți compuși bioactivi, cum ar fi cerebroside, homoizoflavonoide și alcaloizi, de asemenea, arată activități citotoxice in vitro, împotriva liniilor de celule ale cancerului uman.

Aceste studii demonstrează că Portulaca oleracea are o aplicație potențială în tratamentul cancerului.

Activitate hepatoprotectoare

Un extract de alcool de 70% din Portulaca oleracea inversează semnificativ creșterea enzimelor markerului hepatic și a nivelurilor totale de bilirubină, confirmând activitatea hepatoprotectoare a acestei plante.

Concluzie

Iarbă grasă (lat. Portulaca oleracea) are un spectru larg de proprietăți farmacologice, cum ar fi activități neuroprotectoare, antimicrobiene, antidiabetice, antioxidante, antiinflamatorii, antiulcerogene și anticancerigene, care sunt asociate cu constituenții chimici diversi, inclusiv flavonoidele, alcaloizi, polizaharide, acizi grași, terpenoizi, steroli, proteine, vitamine și minerale.

Deși bioactivitățile extractelor sau compușilor izolați din Portulaca oleracea sunt justificate prin utilizarea studiilor “in vitro” și “in vivo”, inclusiv pe modele animale și studii de cultură celulară, mecanismele de acțiune nu au fost încă abordate.

Prin urmare, sunt necesare mai multe studii mecanice înainte ca Portulaca oleracea să poată fi luată în considerare pentru o utilizare clinică ulterioară.

Această revizuire concluzionează că Iarbă grasă este o plantă comestibilă și o plantă medicinală, importantă pentru industria alimentară și poate avea, de asemenea, un rol semnificativ în îngrijirea sănătății, cu condiția efectuării unor studii adecvate.

ATENTIE! Informatiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud și/sau nu inlocuiesc tratamentele medicale. Informatiile de pe site si materialele aferente au doar un caracter informativ si nu isi propun să inlocuiasca consultul medical de specialitate. Authenticmagazin.com, nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor Dvs. Vă asumați întreaga responsabilitate pentru modul în care alegeți să utilizați aceste informații.

Împarte acest articol cu prietenii tăi dacă ți-a plăcut. Iți mulțumim!

Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

SĂNĂTATE

Ceaiul preparat din aceste plante are o mare putere terapeutică în tratarea bolilor inflamatorii ale căilor respiratorii și ameliorarea tusei

În China, este cunoscut ca antiastmatic de peste 3000 ani

ceai antituse

Câteva plante asociate și folosite sub formă de ceai, reprezintă un remediu natural puternic în tratarea bolilor inflamatorii ale căilor respiratorii, susținând sănătatea tractului respirator.

Acest ceai reunește câteva plante tradiționale într-o rețetă originală formată din: muguri de pin (Pini turiones), frunze de pătlagină (Plantaginis folium), cimbru (Thymi herba), flori de tei (Tiliae flos) și rizomi de ghimbir (Zingiberis rhizoma).

Ce beneficii are consumul acestui ceai?

Mugurii de pin conțin uleiuri volatile cu proprietăți antiseptice, alcooli şi răşini cu un efect balsamic în tuse, bronşite şi alte afecţiuni respiratorii. Aceștia manifestă o influență calmantă asupra căilor respiratorii, facilitând respirația.

Frunzele de pătlagină, datorită proprietăților anti-bacteriene, anti-inflamatorii sunt folosite pentru tratarea bolilor inflamatorii ale căilor respiratorii, pentru ameliorarea tusei, și ca expectorant. Dizolvă mucusul aderent, promovează formarea de spută (secreția traheobronșică). Acoperă mucoasa membranei și ameliorează inflamația, elimină reflexul de tuse.

Cimbrul prezintă activitate antibacteriană și este deosebit de eficace în tratarea tusei rebele.

Florile de tei sunt folosite mai ales pentru tratarea răcelilor, tusei, febrei, infecțiilor, inflamațiilor, presiunii arteriale înalte, durerilor de cap (mai ales migrenele). Medicina tradițională asiatică folosește florile de tei (uz intern) ca tratament pentru vindecarea afecțiunilor tractului respirator, a febrei sau a gripei.

Ghimbirul este un calmant ideal în inflamațiile gâtului, sinuzite, răgușeală, febră, eliminare de mucozități și congestii respiratorii.

Pătlagină (Plantago Major)

Cum se prepară ceaiul?

Se toarnă 200 ml de apă clocotită peste o linguriță de amestec din toate aceste plante, se lasă acoperit 10 – 15 minute, apoi se strecoară.

Care este doza recomandată?

Copiii între 3 și 14 ani: 1 – 2 căni cu ceai pe zi. Copiii de peste 14 ani și adulții: 2-3 căni cu ceai pe zi. Ceaiul se bea înainte de masă.

Acest ceai nu este recomandat copiilor sub 3 ani și în caz de hipersensibilitate la oricare dintre plantele ce îl compun.

Durata unei cure este de 3 – 8 săptămâni.

Sfaturi practice de dietă ce însoțesc cura de ceai

În perioada disconfortului respirator, vă sfătuim să evitaţi consumul de alimente care produc mucus cum sunt produsele lactate, dulciurile cu zahăr alb, făina albă (produsele de panificaţie, patiserie, biscuiţi, paste făinoase), grăsimile şi prăjelile.

ATENTIE! Informatiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud și/sau nu inlocuiesc tratamentele medicale. Informatiile de pe site si materialele aferente au doar un caracter informativ si nu isi propun să inlocuiasca consultul medical de specialitate. Authenticmagazin.com, nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor Dvs. Vă asumați întreaga responsabilitate pentru modul în care alegeți să utilizați aceste informații.

Împarte acest articol cu prietenii tăi dacă ți-a plăcut. Iți mulțumim!

Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

Trending