Fitoterapia dischineziei biliare – authenticmagazin.com
Connect with us

SĂNĂTATE

Fitoterapia dischineziei biliare

anghinare

Fitoterapia actuală, așezată pe solide baze științifice, pe legătura dialectică dintre conținutul în principii active cu acțiunea lor farmacologică, este surprinzător de nuanțată, atunci când ai aprofundat-o.

Vă prezentăm în cele ce urmează, fiind vorba de o afecțiune larg răspândită, fitoterapia dischineziei biliare, tulburare ce împiedică evacuarea normală din vezica biliară.

În mod normal pentru această afecțiune se recomandă clasicele plante coleretice și colagoge, care măresc secreția de bilă și ajuta la eliminarea ei.

Aducem în discuție în primul rând  frunzele de Anghinare  (Folium Cynarae), pentru care s-a creat chiar termenul de “cinaroterapie“, apoi numeroase alte produse cum ar fi:

  • partea aeriană și rădăcinile de Cicoare (Herba et Radix Chicorii);
  • Păpădia (Herba Teraxaci);
  • Ungurașul (Herba Marrubii);
  • frunzele de Salvie (Folium Salviae);
  • bine cunoscuta Sunătoare (Herba Hyperici);

Alături de acestea se pot adăuga multe altele, de regulă cu gust intens amar.

armurariu

Armurariu (Fructus Cardui Mariani)

De multe ori dischinezia biliară este însoțită de constipații. Cel mai adesea simpla reglare a evacuării bilei este suficientă pentru combaterea constipației, dar dacă ea persistă în formula se pot adăuga plante cu efect laxativ, fie  coajă de Crușin (Cortex Frangulae) fie Volbură (Herba Convolvuli).

Dischinezia biliară poate fi consecutivă unei hepatite, afecțiune de care sensibila și muncitoarea celulă hepatică este afectată. În acest caz în formulă își vor găsi locul specii de plante hepatoprotectoare ce contribuie la regenerarea țesutului hepatic.

Pe primul loc la acest capitol se află fructele de Armurariu (Fructus Cardui Mariani), apoi Sulfina (Herba Meliloti) cu aroma ei particulară a fânului proaspăt cosit.

O întrebare pe care o pune de obicei un fitoterapeut este: “Aveți cumva balonări?”. Atunci, în formulă își vor găsi locul așa-zisele produse carminative: fructele de Coriandru (Fructus Coriandri), Chimen (Carvi), Fenicul (Foenicului), Busuioc (Herba Basilici), sau Roiniță (Folium Melissae).

Simțiți cumva spasme când vezica biliară se contractă dureros? În acest caz este nevoie de o plantă cu efect de sedare neurovegetativă, care poate fi Talpa Gâștii (Herba Leonuri) sau parfumatele flori de Levănțică (Flores Lavandulae).

Suferiți cumva și de o gastrită hiperacidă? Atunci totul se întoarce la 180 de grade. În acest caz plantele coleretic-colagoge de bază, cu gustul lor amar, sunt complet contraindicate deoarece ele excită glandele gastrice, augmentându-le secreția!

În acest caz suntem nevoiți să recomandăm unele plante cu efecte mai puțin spectaculoase, ca de exemplu florile de Gălbenele (Flores Calendulae), alături de care rămâne valabilă Sunătoarea (Herba Cihorii), care îmbină proprietățile coleretice-colagoge cu cele cicatrizante și de tamponare a acidității în exces.

– Mircea Alexan – Fitoterapia Științifică ~ 1987 –

ATENTIE! Informatiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud și/sau nu inlocuiesc tratamentele medicale. Informatiile de pe site si materialele aferente au doar un caracter informativ si nu isi propun sa inlocuiasca consultul medical de specialitate. Authenticmagazin.com, nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor Dvs. Vă asumați întreaga responsabilitate pentru modul în care alegeți să utilizați aceste informații.

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

SĂNĂTATE

Un studiu realizat pe două milioane de copii dezvăluie adevărata cauză a apariției autismului. Un singur factor reprezintă 80% din risc

autism

De foarte multe ori citim despre rezultatele unei anumite cercetări care susține că a găsit cauza reală a apariției autismului. Uneori aflăm că e vorba despre poluarea aerului, o infecție virală sau chiar vina unui vaccin.

Autismul afectează copiii de orice etnie, rasă sau condiție socio-economică, fiind de 4,5 ori mai frecvent întâlnit la băieți decât la fete.

Cel mai mare studiu de acest gen, care a implicat mai mult de 2 milioane de copii din cinci țări, a reafirmat faptul că genetica este de fapt cel mai mare factor de risc în dezvoltarea tulburării spectrului autist (TSA).

Într-un raport publicat de JAMA Psihiatrie, cercetătorii au descoperit că tulburarea de spectru autist este cauzată în proporție de 80 la suta de genele moștenite, în timp ce factorii de mediu reprezintă mai puțin de 20 la suta din risc.

autism

Factori precum vârsta părinților, greutatea mamei, sindromul ovarului polichistic, dacă copilul este născut prin secțiune cezariană etc. , s-au dovedit a avea un impact “inexistent sau minim” asupra dezvoltării autismului.

Pentru a ajunge la aceste concluzii, eșantionul analitic a inclus 2.001.631 persoane, dintre care 1.027.546 (51,3%) bărbați. Persoanele analizate s-au născut în Danemarca, Finlanda, Suedia, Israel și Australia de Vest între 1998 și 2011.

Echipa internațională de cercetători a urmărit subiecții până la vârsta de 16 ani, moment în care peste 22.000 dintre ei au fost diagnosticați cu autism.

Copiii cu tulburări de spectru autist au nevoie de atenție, răbdare și dragoste ca toți ceilalți copii. Cercetările arată că implicarea părinților și a altor persoane apropiate în terapia copiilor cu TSA dă rezultate foarte bune, fapt care demonstrează ca demersul terapeutic nu trebuie să se bazeze exclusiv pe specialiști.

Deasemenea, cercetătorul Gretchen Carlisle de la Research Center for Human-Animal Interaction (ReCHAI) din cadrul Facultăţii de Medicină Veterinară a Universităţii din Missouri, a observat că prezenţa oricărui animal de companie, îmbunătăţeşte abilităţile sociale ale unui copil cu autism.

Conu Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

SĂNĂTATE

Roinița, o valoroasă plantă medicinală. Beneficii și modalități de întrebuințare

Roinița - Melissa officinalis

Roinița (Melissa officinalis L.) este o plantă perenă din genul Melissa L., familia Labiatae (Lamiaceae).

Specie erbacee perenă, tufos ramificată, înaltă de 30-80 cm, cu miros puternic de lămăie. Se aseamănă la înfățișare cu urzica (Urtica dioica) deși aceasta din urmă aparține unei familii cu totul diferite.

Frunzele roiniței sunt însă de un verde mai pronunțat, aproape închis la culoare și ele exudă o aromă plăcut mirositoare asemănătoare lămâii atunci când sunt presate între degete.

Roinița este o plantă meliferă, florile ei fiind vizitate de foarte multe insecte. Datorită mirosului ei planta atrage albinele și de aceea este folosită de către apicultori atunci când doresc să captureze un roi. De aici de fapt vine și numele plantei, de la roi de albine.

În flora spontană, planta creşte dispersat, mai ales în regiunile din sudul şi vestul țării, prin locuri uscate, pietroase, păduri de stejar, în luminişuri, poieniţe și pajişti. Se cultivă bine în judeţele Ilfov, Teleorman, Prahova, Buzău, Constanţa şi Timiş.

Roinița - Melissa officinalis

Roinița – Melissa officinalis

Compoziţie chimică

Frunzele de Roiniță conţin cca 4% acid rosmarinic şi alţi acizi polifenolici, între care acidul cafeic şi cel clorogenic, triterpene şi flavonoizi. Recent, în frunzele de Melisă au fost descoperiţi glicozizi monoterpenici şi alte glicozide.

Conţinutul în ulei esenţial este de 0,05-0,30%, fiind format din citronelal, citral a şi b, metilcitronelal, ocimene, citronelol, nerol şi geraniol. Mai sunt prezente diferite alte sesquiterpene, beta-cariofilene şi germacrene.

Farmacologie

Extractul hidroalcoolic liofilizat din frunze de Melisă exercită o acţiune sedativă, în doze relativ mici. S-a constatat că are și o acţiune analgezică. Se utilizează pe scara largă, în special în Germania, ca tranchilizant şi sedativ în insomniile de origine nervoasă şi în tulburările funcţionale gastroenterice.

Are deasemenea acţiune eupeptică (digestivă) şi carminativă, antispastică. Acționează bine în toate durerile gastrice de origine nervoasă.

S-a mai constatat că, pe lângă acţiunea relaxantă asupra musculaturii gastro-intestinale, prezintă o acţiune similară asupra musculaturii netede uterine.

O altă acţiune este cea antiinflamatoare şi analgezică. Acidul rosmarinic este un bun antiinflamator şi sedativ, acţiune la care îşi aduc contribuţia şi beta-cariofilenele şi alţi fitocoraplecşi din aceaslă plantă. S-a mai constatat că Roinița are şi o bună activitate antivirală asupra infecției Herpes simplex.

Recomandări

Pentru efecte sedative generale, în tulburările gastrointestinale, în insomnii, ca eupeptic (digestiv) şi carminativ. Dă rezultate bune şi în stările de nelinişte şi iritabilitate. Stimulează apetitul.

Roinița mai poate fi utilizată și pentru vindecarea rănilor (sub formă de băi) datorită proprietății acestei plante de cicatrizant, dar și la tratarea diskineziilor biliare.

Mod de preparare şi administrare

Sub formă de infuzie preparată din 1 – 2 linguri de frunze uscate la o cană cu apă. Se beau 1 – 2 căni pe zi după masă. Seara, înainte de culcare, se mai poate bea o cană îndulcită cu miere. Tinctură de roiniță diluată în apă conform modului de administrare înscris pe produs.

Contraindicaţii

Nu se cunosc. Citiți cu atenție prospectele de pe produse.

ATENTIE! Informatiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud și/sau nu inlocuiesc tratamentele medicale. Informatiile de pe site si materialele aferente au doar un caracter informativ si nu isi propun să inlocuiasca consultul medical de specialitate. Authenticmagazin.com, nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor Dvs. Vă asumați întreaga responsabilitate pentru modul în care alegeți să utilizați aceste informații.

Bibliografie: Ovidiu Bujor – Ghidul plantelor medicinale şi aromatice de la A la Z, București 2003

Continue Reading

SĂNĂTATE

De ce ne stresăm la serviciu? 6 lucruri pe care le poți face pentru a scăpa de stres în timpul serviciului

stres

Stresul este reacția noastră mentală, emoțională și fiziologică la presiunile de zi cu zi, reacție care vine atât din afară noastră, cât și din interiorul nostru.

Definiție: STRES, stresuri, s. n. 1. (Med.) Termen general utilizat pentru orice factor din mediu (traumatism, emoții, frig, căldură etc.) capabil să provoace la om și la animale o stare de tensiune și o reacție de alarmă a organismului, determinând uneori îmbolnăviri grave; p. ext. efect nefavorabil produs asupra organismului ființelor de un factor de mediu.

Oricâtă plăcere ne-ar oferi ceea ce facem, orice activitate poate aduce elemente de stres atunci când lucrurile sunt duse la extrem.

Cunoscutul psiholog Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), afirmă că oricine a lucrat vreodată a simțit, într-un fel sau altul, presiunea legată de locul de muncă creată un deadline sau de unele sarcini mai dificile.

“Pe termen scurt, este firesc și rezolvabil, dar din ce în ce mai mulți angajați nu scapă de presiunea de la locul de muncă nici măcar acasă, unii răspund la emailuri sau dau telefoane și în timpul liber, alții își iau de lucru suplimentar acasă etc., iar acest comportament determină cronicizarea stărilor, stresul devenind copleșitor și dăunător sănătății fizice și psihice”, explică specialistul.

De ce ne stresăm la serviciu?

Sursele de stres legat de serviciu sunt de obicei: salariile mici, lipsa suportului social, lipsa controlului asupra decizilor pe care trebuie să le ia persoană în postul deținut (conflictul de rol), expectanțe neclare ale performanței din partea angajatorului sau a angajatului, șanse mici de evoluție sau avansare, supraîncărcare cu sarcini, sarcini insuficient de provocatoare sau de captivante, continuarea muncii concrete sau menținerea unei preocupări mentale legate de serviciu și acasă, după terminarea programului de lucru.

“În prezent, stresul este privit din 2 mari perspective: Eustres (“stresul pozitiv”), care apare atunci când este determinată încordarea și mobilizarea organismului pentru a trece la acțiune și disstres (“stresul negativ”), care poate induce stări patologice, epuizare, anxietate, depresie, sindromul burnout, probleme de concentrare, motivație, probleme familiale și de cuplu etc.

Din păcate, nu putem evita întotdeauna situațiile tensionate care apar la serviciu, de aceea, ține de noi să găsim variante de gestionare a stresului, deoarece sănătatea noastră fizică și mentală depind de capacitatea noastră de a face față situațiilor presante, tensionante”, explică psihologul.

Psiholog Laura Maria Cojocaru

Psiholog Laura Maria Cojocaru

6 lucruri pe care le poți face pentru a scăpa de stres în timpul serviciului

Ia o pauză de lucru. Corpul uman nu este programat să stea prea mult timp într-un singur loc (astfel se explică durerile musculare și de spate care apar la persoanele ce desfășoară o activitate sedentară).

“După fiecare ora de muncă încearcă să te opreșți 5 minute și să ieși din birou, să bei apă, să te plimbi prin birou, să ieși pe terasă, să discuți un coleg, să stai 5-10 minute în fața unei ferestre deschise, respiră adânc de câteva ori, îndreaptă-ți atenția asupra eliberării tensiunii și a calmării bătăilor inimii, ieși pur și simplu din încăperea în care lucrezi pentru câteva clipe și privește pe fereastră sau gândește-te la un lucru frumos, liniștitor sau haios.

Scopul este să te deconectezi și să îți relaxezi mintea, astfel încât să poți preveni orice posibilă stare de anxietate sau neplăcere fiziologică. În pauza de prânz, ridică-te de la birou și mănâncă în altă parte, în special evită să lucrezi în timp ce mănânci. Evită preparatele și gustările nesănătoase”.

Ia o pauză de atitudine. Treizeci de secunde sunt suficiente pentru ca ritmul alert al inimii să se liniștească, de aceea este recomandată angajarea inimii și a minții într-o direcție pozitivă, relaxantă.

“Vizualizează cu ochii minții orice ar putea declanșa sentimente pozitive, imaginea familiei, a copilului, a partenerului de viață, a animalelor de companie, un tablou relaxant, un peisaj de vis, o imagine plăcută din vacanță, culori, imagini, sunete, senzații tactile plăcute.

Bea un ceai relaxant, ascultă o melodie de relaxare, aprinde un bețișor parfumat, pune-ți pe birou o vază cu flori. Privește în jur câteva clipe, dându-ți voie să te bucuri de forma și culorile florilor, de ciripitul păsărilor, de frumusețea unui copac, de razele soarelui sau de prospețimea ploii etc. Schimbă modul de respirație (există o legătură directă între starea noastră emoțională și felul în care respirăm).

Respirația unei persoane calme este profundă, lentă și controlată, preferabil cu atenția centrată abdominal. Respira astfel de cel puțin 5 ori. Oferă-ți un mic automasaj în zona cefei, a capului, umerilor și brațelor”.

Gestionează-ți mai bine timpul. Oprește-te din mulți-tasking, care presupune de fapt “multi-gândit”, analizează care sunt prioritățile, ia-le pe rând și menține-ți atenția pe o singură activitate până este finalizată.

Fă-ți prieteni la locul de muncă. În felul acesta vei avea în jurul tău persoane cu care poți discuta atunci când ai nevoie de o pauză sau când ai nevoie să iei o decizie mai dificilă.

Păstrează o atitudine pozitivă față de locul de muncă. “Reamintește-ți aspectele care îți plac în activitatea ta, motivațiile pentru care ai ales-o, beneficiile pe care le obții făcând ceea ce faci. Premiază-te la finalul îndeplinirii unei sarcini sau la atingerea unui obiectiv cu un moment de relaxare, un gând bun, o glumă, sau orice altceva îți aduce plăcere”.

Oferă șefului tău sau oferă-ți (dacă ești propriul tău șef) un plan de gestionare a factorilor stresori identificați, menit să te ajute să performezi mai bine. “Acest plan este bine să includă dezvoltarea unor abilități de management al timpului, clarificarea sarcinilor, primirea resurselor sau a suportului necesar de la colegi, adăugarea unor sarcini mai provocatoare, modificarea spațiului de lucru pentru a fi mai confortabil, oferirea unor resurse de relaxare din partea companiei”, conchide psihologul Laura Maria Cojocaru

 

Continue Reading

Abonare la blog via email

Introdu adresa de email pentru a te abona la acest blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 53 de abonați

Statistici blog

  • 1.095.892 vizite

Trending