Connect with us

LUMEA NECUVÂNTĂTOARELOR

Ariciul – Sfătuitorul lui Dumnezeu. Este un semn bun dacă o familie de arici se stabilește pe lângă casa ta

arici

Puțini sunt cei care știu că aricii sunt sanitari naturali de neînlocuit pe lângă fermele și grădinile particulare. În meniul acestora intră o mulțime de insecte și dăunători care anual le aduc pagube însemnate proprietarilor.

Ariciul este unul dintre cele mai folositoare animale pentru agricultură. Un singur arici curăţă grădina de insecte dăunătoare, consumând doar într-o noapte circa 200 grame de larve, gândaci şi alte insecte.

Încă din Antichitate este considerat un semn bun dacă o familie de arici se stabilește pe lângă fermă. Și nu numai pentru că se zice că servește ca un talisman aducător de noroc. Acest animal insectivor reprezintă pentru fermieri o adevărată bijuterie. Asta deoarece meniul său include foarte mulți dăunători. Cărăbuși, greieri, gândaci de la sol, larve de țânțari, viermi care atacă plantele, melci, omizi, acești dăunători formează cea mai mare parte a raționului lor alimentar. În total, aricii folosesc în alimentație aproximativ 250 de specii de insecte.

Este de remarcat că aricii, din cauza sensibilității lor scăzute la otrăvuri, pot mânca chiar și insecte otrăvitoare, care nu sunt atinse de nimeni altcineva. Încă în meniul lor mai intră șerpi, broaște, rozătoare. Deși aricii nu sunt într-atât de agili pentru a prinde șoareci, știu însă foarte bine cum să le găsească cuiburile și să le distrugă.

Aricii au un oarecare grad de imunitate naturală împotriva muşcăturilor şerpilor veninoşi, la noi în ţară fiind cei mai mari duşmani ai viperelor. Secretul constă într-o proteină din musculatura lor, denumită erinacină. S-a constatat că aricii pot rezista la o doză de până la 5 grame de cianură de potasiu, o cantitate uriaşă pentru un animal de talia ariciului.

Prin natura lor, masculii sunt extrem de egoiști și își apără cu încăpățânare teritoriul. Excepție fac doar pentru femele, atunci când sunt în perioada de împerechere.

Fermierii știutori i-au considerat dintotdeauna buni vecini, i-au hrănit la distanță și în niciun caz n-au îndrăznit să-i ucidă. Aricii iubesc să se stabilească în jurul fermelor. Slăbiciunea lor este laptele. Au un simț ascuțit și atunci când vine vremea mulsului se ascund prin colțuri în așteptarea că pe podea s-ar putea vărsa câteva picături de lapte. Dacă aveţi arici în grădină şi vreţi să le lăsaţi hrană pe timpul nopţii, lăsaţi-le fructe, carne sau nuci. În niciun caz lapte sau produse lactate. Deşi le place mult laptele, s-a dovedit că le produce invariabil o formă de diaree severă sau chiar moartea.

Fermierii care vor să dezvolte afaceri eco ar trebui să se gândească în serios la arici. Pentru a-i atrage, este necesar de creat condiții de viață adecvate. În grădină ar trebui de păstrat un loc în care niciodată să nu se facă lucrări agricole, iar solul să nu fie prelucrat. Cel mai bine ar fi ca acest spațiu să reprezinte o bandă verde în jurul (sau în fundul) grădinii ocupată de garduri vii. În aceste locuri izolate femela poate găsi un loc liniștit, unde să-și facă cuib și să crească puii. Este foarte important de știu că, dacă, din neatenție, atingeți sau stricați cuibul, femela nu se mai întoarce niciodată înapoi, iar puii sunt sortiți pieirii.

Aricii au nevoie, de asemenea, de condiții pentru iernat. Se are în vedere că locul unde își au cuibul nu trebuie lăsat în bătaia ninsorilor și a vântului. În acest scop le puteți face o doseală improvizată din niște crengi, lemne, strujeni sau frunzele copacilor. Important este să nu le stricați adăpostul lor natural.

Ariciul este unul dintre animalele care îşi petrec iarna hibernând. Înainte de hibernare, care începe de obicei din luna octombrie (sau chiar septembrie, dacă toamna s-a dovedit aspră în anul respectiv), ajunge să-şi dubleze greutatea prin acumulări de grăsime.

Încă din perioada verii mănâncă în exces pentru a intra în condiţia optimă care să-i permită să hiberneze până în lunile martie-aprilie, când redevine activ. Hibernarea are loc într-o vizuină subternă, la adăpost de gerul şi viscolele iernii. Culcuşul ariciului este întotdeauna căptuşit cu un strat gros de frunze uscate, cu rol izolator. Vizuina sa este deosebit de curată, ariciul fiind un iubitor de curăţenie. Atunci când intra în starea de hibernare profundă, toate funcţiile fiziologice ale organismului său îşi încetinesc considerabil ritmul.

Ca orice animal care iarna hibernează, aricii trebuie să acumuleze din timp un strat frumos de grăsime. Ar fi bine ca toamna (octombrie, noiembrie) să le aruncați câte ceva de mâncare la distanță, nuci, cereale, fructe, etc.

Imediat după ieşirea din hibernare, aricii au un singur lucru în cap: sex!

Împerecherea are loc în lunile aprilie-mai, iar gestaţia la aricii româneşti este de 25-28 zile. Rezultatele apar sub forma a 2-7 pui, care nu depăşesc 5 cm lungime, cu trupuşoarele acoperite de peri fini şi moi, care se vor transforma ulterior în ţepii caracteristici.

La mai puţin de o lună de la venirea lor pe lume, puii încep să exploreze împrejurimile, urmându-şi mama în peregrinările ei. La trei luni sunt independenţi, dar vor deveni maturi sexual abia peste un an de zile.

Întrebarea cumva comică despre “cum fac sex aricii“, fără ca masculul să se rănească în spinii de pe spatele femelei, şi-a găsit răspunsul în urma studiilor şi experimentelor de laborator. În momentul copulării, penisul mascului, care este situat în centrul abdomenului, nu este deloc rănit în timpul procesului, deoarece femela îşi întoarce foarte mult coada şi bazinul în sus.

Ariciul – Sfătuitorul lui Dumnezeu

arici1

Prezent în multe basme şi poveşti, ariciul, ca personaj, ascunde de fapt mistere mult mai vechi, fiind regăsit în numeroase mituri şi legende cosmogonice. Ocupând un loc de seamă în mitologia persană, ariciul apare şi în tradiţiile popoarelor turcice din Asia Centrală.

Potrivit descopera.ro, în miturile noastre primordiale, ariciul participă alături de Dumnezeu (Fârtat) şi Diavol (Nefârtat) la urzirea lumii. Iată-l propulsat în rolul de “inginer” al Creaţiei. La fel ca în cazul miturilor primordiale indo-europene, asiatice sau chiar africane, ariciul este şi la noi un purtător al inteligenţei creatoare supreme şi chiar al unei etici surprinzătoare. El este cel care pune ordine în succesiunea zilelor şi preîntâmpină incestul Soarelui cu Luna, izbăvind astfel lumea proaspăt făurită de greutatea unui păcat primordial.

Descoperim aşadar ariciul implicat în rolul neaşteptat de ajutor al lui Dumnezeu în procesul urzirii lumii. Ba chiar, în unele mituri, Dumnezeu greşeşte Facerea Lumii, sau este în lipsă de inspiraţie. Salvarea vine de la meticulosul şi inteligentul arici care, prin intermediul a diferiţi soli animalieri (cel mai adesea, albine), vine cu soluţiile potrivite pentru terminarea Lumii.

Îl găsim şi în rolurile de mediator între zi şi noapte, între pământ şi apă, între suprafaţă şi adâncime, între ordine şi haos, între normă şi abatere, acţionând asemenea unui catalizator pentru armonizarea contrariilor şi normalizarea ritmurilor Firii.

Ca orice divinitate precreştină telurică, ariciul este stăpân şi paznic al bogăţiilor pământului. Împarte acest rol cu şarpele dar, spre deosebire de reptila care doar păzeşte comorile, ariciul este păstrătorul tainei unui dar al elementului pământ. Este vorba de o plantă magică, ce poate să învingă bolile şi moartea, ba chiar şi uneltele şi tehnologiile create de oameni. Aceeaşi plantă are darul de a deschide uşile Raiului, iar singur ariciul este cel care-i ştie taina.

Cu sau fără simbolismul său fascinant, ariciul rămîne acelaşi spiriduş al toamnei, a cărui apariţie ne încântă privirea şi ziua.

Iubiţi-l şi ocrotiţi-l ori de câte ori îl întâlniţi!

 

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

LUMEA NECUVÂNTĂTOARELOR

O pisică și-a adus puii la o familie pentru a cere ajutor

O pisică sălbatică și-a adus puii la casa unei familii care a fost bună cu ea și a cerut ajutor

familie pisici

Un cuplu iubitor de animale, din Montreal, Canada, Kurtis și Melanie pe numele lor, ajută pisicile comunitare din zona unde locuiesc.

Au înființat pe cheltuială proprie, adăposturi pentru pisici chiar în curtea lor și oferă în mod regulat hrană pentru pisicile fără stăpân.

La începutul acestui an, o pisică neagră, puțin speriată și înfometată a apărut pe veranda lor atrasă de mâncare. Ceva mai târziu a revenit, însă nu a venit singură, și-a adus întreaga familie cu ea.

familie pisici1
Chatons Orphelins Montréal

Patru pisoiași drăgălași dar înfometați, o urmăreau spre verandă, sărind în jur ei și inspectând toate lucrurile noi.

Este inutil să mai adăugăm, cât de încântați au fost de mâncarea oferită gratis și de casele confortabile pentru pisici puse la dispoziție. Mămica puilor a dobândit încet, încet încredere să lase pisoii în mâinile cuplului.

Cuplul speră să le găsească stăpâni cu suflet mare, iubitori de feline. Au continuat să le ofere mâncare și adăpost, i-au încurajat să rămână aproape și au încercat să-i socializeze cât mai bine.

familie pisici2
Chatons Orphelins Montréal

Doi pisicuți au fost adoptați ceva mai târziu de către vecini, iar ceilalți doi, o pereche legată, nu au putut fi despărțiți.

De îndată ce s-a deschis ușa, pisoiașii au intrat fără teamă și au fost de îndată pregătiți pentru a primi atenție și dragoste.

Având deja pisici mult mai în vârstă, care necesită atenția lor deplină, cuplul nu are posibilitatea să adopte mai multe, dar sunt fericiți să ajute micuțele feline până când familia potrivită va apărea.

Kurtis a făcut o adresă la Chatons Orphelins Montréal, un grup local de salvare a animalelor și a întrebat dacă îi pot ajuta să găsească o casă iubitoare pentru noii chiriași.

Împarte acest articol cu prietenii tăi dacă ți-a plăcut. Iți mulțumim!

Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

LUMEA NECUVÂNTĂTOARELOR

Le e dor pisicilor de noi când suntem plecați de acasă?

Știam că motanul meu Kodi are o anumită anxietate de separare când a crescut

motan

Pisicile sunt adesea obraznice și viclene și acționează numai după bunul plac, însă ele sunt doar niște copii sensibili.

De îndată ce petrec suficient timp alături de tine, se dovedesc a deveni extrem de atașate și afectuoase.

Stăpânul unui motănel pe nume Kodi, avea să descopere un lucru uimitor ce la înduioșat pur și simplu până la lacrimi, după ce s-a hotărât să lase camera de filmat mergând imediat ce a plecat de acasă. (Vezi video la finalul articolului).

Stăpânul lui Kodi și-a împărtășit povestea online: „Știam că motanul meu Kodi are o anumită anxietate de separare când a crescut, chiar dacă, prietena lui, pisica Shorty, îi este întotdeauna prin preajmă.

M-am gândit însă, că de când are aproape 5 ani (36 de ani la om) s-a mai maturizat.

Se pare că m-am înșelat. Nu am mai încercat să-l filmez de ceva timp, dar azi dimineață am pornit pur și simplu camera și gata, am plecat la muncă.

Kodi. captură youtube

Aveam să descopăr cu lacrimi în ochi, că acest motan este încă extrem de atașat și suferă enorm după mine din prima clipă când ies pe ușă.

Imediat ce ușa se închide în urma mea, Kodi își apucă „păturica de securitate”, care nu este altceva decât un mic șoricel verde de pluș și începe să se plimbe pe hol mieunând în disperare după mine. Sărăcuțul de el! Ți se rupe inima!

M-am gândit că dacă le las jucăriile preferate a lui Kodi și a lui Shorty (o vedeți în videoclip) poate că s-ar distra împreună. Dar am descoperit că pisicile sunt în mod evident creaturi foarte emoționale. Sunteți de acord?”

Acest videoclip m-a înduioșat până la lacrimi pentru că este atât de emoționant. Trebuie să-l urmărești acum!

Cum vei mai putea acum să pleci de acasă după ce ai urmărit asta?

Împarte acest articol cu prietenii tăi dacă ți-a plăcut. Iți mulțumim!

Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

LUMEA NECUVÂNTĂTOARELOR

Urmăriți reacția uimitoare a acestui leopard atunci când salvatorul său îl atinge ușor cu palma

Leopardul este vestit pentru viteza sa incredibil de mare și capacitatea de a se camufla

Leopard

Iubitorii de animale și în special cei care îndrăgesc pisicile se vor alege cu inima topită pe loc după vizionarea celui mai tare moment de afecțiune oferit de o felină ceva mai aparte.

Posesorii de pisici cunosc foarte bine momentul acela special, când felina lor preferată le oferă toată dragostea și recunoștința ei atunci când este răsfățată cu mângâieri îndelungi.

Dar oare ce se întâmplă atunci când felina nu este o micuță pisicuță ci una ceva mai mare și mai sălbatică, cum ar fi un leopard?

Leopardul este un mamifer carnivor de mari dimensiuni din familia felinelor, ce aparține genului Panthera. El este vestit pentru viteza sa incredibil de mare și capacitatea de a se camufla aproape perfect.

Un leopard african numit Voodoo a fost adus la adăpostul Cedar Cove Tiger Park la vârsta de 5 luni.

Voodoo a fost achiziționat la vârsta de trei luni de către un cuplu de la un crescător, cu intenția de a-l transforma într-un animal de companie și partener de joacă pentru cei doi câini rottweiler pe care îi aveau.

Leopard

Voodoo. Foto: captură youtube

Deși i-au fost tăiate ghearele de la lăbuțe, cu timpul și-a copleșit stăpânii devenind prea dur și agresiv pentru a-l păstra, moment în care i-a fost adus lui William Pottorff la Cedar Cove.

Voodoo a continuat să locuiască în adăpostul care l-a salvat până în 2013 la vârsta de 13 ani. Aici a fost îngrijit și tratat cu afecțiune, în timp ce planurile pentru el s-au schimbat spre plasarea lui în habitatul său natural.

În imaginile de mai jos, salvatorul său Steve Klein îi oferă lui Voodoo un masaj duios dimineața, moment în care leopardul reacționează brusc și își arată „mulțumirile” în cel mai uimitor mod!

Va trebui să ridicați volumul difuzoarelor și să ascultați cel mai dulce sunet din toate timpurile!

Știați că… 

  • Leopardul bea apă în fiecare zi, dar în lipsa acesteia rezistă chiar și o lună întreagă fără.
  • Leopardul poate rămâne insesizabil chiar și când nu are o bună posibilitate de a se camufla în mediu (cum ar fi în zonele muntoase). Datorita acestor aptitudini el este mai greu de depistat decât leul sau tigrul.
  • Doar 30% din puii de leopard născuți ajung la maturitate, datorită obstacolelor întâmpinate de femela leopard în creșterea puilor săi.
  • Leoparzii sunt niște cățărători excelenți, urmați de margay, o altă specie de felină, fiind cea mai bună la cățăratul în copaci.
  • Fiind un cățărător foarte bun, poate ridica o pradă de două ori mai grea ca el într-un copac foarte înalt, departe de ochii altor prădători, cum ar fi leii (femelele) sau hienele.
  • Leopardul este una din cele mai rapide feline: poate atinge o viteză de până la 60 km/h sau, în unele cazuri, chiar mai mult – dar pe distanțe mici (100–150 m).

Împarte acest articol cu prietenii tăi dacă ți-a plăcut. Iți mulțumim!

Ticu/authenticmagazin.com

Continue Reading

Trending