In ziua de 26 octombrie 1802 (14 octombrie pe stil vechi), la ora 12:55, avea loc, conform estimărilor, cel mai mare cutremur cunoscut din istoria Romaniei. De notat ca in ceea ce priveste sursa seismica vranceana, informatiile istorice privind cutremurele majore se intind pe o perioada de aproximativ 1000 de ani.
Este cel mai puternic seism vrâncean, având între 7,9-8,2 grade pe scara Richter. Unda sa de șoc s-a simțit și în Moscova, Sankt Petersburg, Insula Creta și Marea Egee. Conform wikipedia.org, cutremurul a ținut aproximativ 2 minute și 30 de secunde. În București, multe clădiri au căzut. Turnul Colței s-a prăbușit parțial, cauzând moartea unui negustor ambulant. Este cel mai puternic cutremur consemnat vreodată în România și unul dintre cele mai puternice din istoria europeană.
Atat valoarea ridicata a energiei seismice eliberate, cat si aria extrem de mare pe care miscarea seismica a fost simtita ne indreptateste sa presupunem ca a fost un cutremur produs in partea inferioara a zonei seismice Vrancea, la o adancime de aproximativ 150 km.
Cutremurul s-a simtit pe o suprafață foarte mare (mai mult de 2 mil. km2) până la Istanbul, Kiev, Moscova, St. Petersburg, Varșovia, Varna, Vidin.
Magnitudinile cutremurelor pre-instrumentale sunt de obicei deduse din observațiile macroseismice cum ar fi: intensitatea epicentrală maximă (Io/Imax) sau distantele epicentrale (Ri) pentru diferite valori ale intensitatii (Ii) și adâncimea focală (h) utilizând relații empirice diferite stabilite pentru acesti parametrii.
În ciuda eforturilor depuse în procesul de recalculare a parametrilor cutremurului, a calității și a cantitatii de date macroseismice, raman totusi cateva inexactitati ale estimarilor, dupa cum se arata în acest studiu al cutremurului din 1802.
Potrivit infp.ro, orasul Bucuresti a fost puternic afectat de cutremur. Dupa marturiile contemporanilor, au cazut turlele tuturor bisericilor din Bucuresti, iar multe biserici au fost complet avariate. Evenimentul s-a produs in ziua Sfintei Parascheva, dar la o ora la care majoritatea populatiei nu mai era prezenta in biserici.
Acest lucru explica numarul redus de victime daca ne raportam la intensitatea distrugerilor. Celebra a fost prabusirea Turnului Coltei, ridicat cu peste 8 decenii inainte; turnul s-a rupt de la mijloc, iar partea superioara a cazut pe caldaram. Tot in Bucuresti au fost semnalate numeroase incendii, provocate in principal de rasturnarea sobelor.
Printre mărturiile de la acea vreme legate de seism, una dintre cele mai importante îi aparține călugărului caligraf și cronicarului Dionisie Eclesiarhul, care relatează evenimentul astfel: “s-au cutremurat pământul foarte tare, de au căzut toate turlele bisericilor din Bucureşti şi clopotniţa cea vestită (Prin “clopotnița cea vestită”, caligraful se referă la Turnul Colțea), care era podoaba oraşului, cu ceasornic au căzut şi s-au sfărâmat, şi era atunci mare frică”.
Revista “The European Magazine” nota: „Un cutremur a lovit oraşul ieri între orele 12 şi 1. Cutremurul s-a simţit aproape 1 minut şi jumătate a fost atât de violent încât toate hornurile din oraş s-au prăbuşit. Câteva case şi alte câteva biserici s-au sfărmat. Biserica Sfântul Nicolai şi renumitul turn Colţea sunt acum un morman de ruine. Pământul s-a despicat în câteva locuri de unde a ţâşnit o apă verzuie, care a emanat un miros ca de sulf în tot oraşul. La ora 5 fix a urmat o replică, dar şocul a fost mai mic şi nu a pricinuit nici o stricăciune. În ciuda numărului mare de clădiri prăbuşite în timpul primului cutremur nu s-au înregistrat alţi morţi în afară de o evreică, copilul ei şi alte două persoane. Prinţul Ipsilanti, noul conducător al Valahiei, tocmai ajunsese; s-a dus la biserică să se roage, iar cel mai violent moment al cutremurului a fost în clipa în care era pe punctul de a săruta Sfânta Evanghelie”.
Cutremurul principal a fost urmat de o serie de replici resimtite pe durata mai multor zile, cea mai mare având magnitudinea de 5.5
Trackbacks/Pingbacks